Să începem optimişti săptămâna. Ne dă mâna New York Times, cu o colecţie de zile fericite, adunate de la toţi cei care au vrut să le pună pe internet. E blogul prin care jurnaliştii americani spun că îşi ajută cititorii cu o privire mai senină asupra vremurilor de criză.

Dar, dacă nu puteţi accede la optimism, nu e nici o problemă combate The Telegraph: gândirea pozitivă e oricum supraestimată. Valoarea ei a fost atât de traficată în cultura pop încât cei care se îndoiesc de puterea ei sunt trataţi, imediat, drept moartea-entuziasmului. [ citeste mai departe ]

Da, sunt ca omul cavernelor dezgheţat într-o altă epocă: după 200 de milioane de ani mi-am făcut cont pe Twitter. Acum, când lumea se pensionează deja acolo – sau aşa mi se pare.

Am stat vreun an să mă gândesc dacă am nevoie de o astfel de extra-activitate şi de fiecare dată ajungeam la concluzia că nu am nevoie şi mai bine stau cuminte şi pierd vremea pe facebook că e suficient nimic acolo despre care să scriu şi să citesc (exagerez, nu vă năpustiţi cu insulte), plus că mai am şi blogul, pe care nu fac acelaşi lucru... [ citeste mai departe ]

Copilăria prelungită ne face unici. Internetul ne face ciudaţi. Şi tot aşa. Linkurile de azi, deşi nu în mod premeditat ci mai degrabă întâmplător, vorbesc împreună despre mereu surprinzătoarea evoluţie umană. Mai exact, de la cavernă la Farmville, şi drumul chinuit al omului între cele două puncte istorice de legătură.

Începem călătoria în lumea ştirilor periferice (adică fără Băsescu, gripă şi recuperări post Halloween) cu o tema narcisistă, dar numai atât cât să placă la toată specia. [ citeste mai departe ]

Sunt genul de fată care preferă oricând un film prost cu roboţi, desensibilizare postapocaliptică în masă, invazie cu marţieni, un matrix cinstit sau orice alt sfârşit al lumii lipsit de credibilitate, în faţa unei poveşti romanţioase cu oameni (căci asta tot spune până la exasperare inflaţia la care asistăm neputincioşi, că şi ei sunt oameni) care sug sângele conlocuitorilor.

Pornind, deci, cu aceste prejudecăţi sub semnătură, să purcedem la analizat vampiriada pop culturală, de aiurea şi de pretutindeni. [ citeste mai departe ]

În juriul premiilor TV Mania, pentru a treia oară. După categorii-delicatesă ca cel mai sexy star şi comentatori sportivi, anul acesta mi-a venit rândul să scriu despre divertisment. Ceea ce am şi făcut, în numărul de semne acordat:
Entertainment-ul are o faţă românească lungă şi spălată în lacrimi. Nu sunt lacrimi de fericire, ci de boală sau depresie, în funcţie de cazul omului obişnuit, care a primit şansa de a face din ele show de televiziune. [ citeste mai departe ]

Din lectura ştirilor mici, în această săptămână avem roboţei funky, de la MSNBC, care şi-au dorit dintotdeaună să evadeze din imaginaţie şi să ducă o viaţă reală. Cum e cazul lui Kansei (sensibilitate, în limba niponă), creat pentru a îngloba emoţiile în natura robotică.

Mi-a plăcut mult ce spune tatăl lui, Junichi Takeno, şeful echipei de la Universitatea Meiji: "Pentru a trăi în lumea oamenilor, roboţii trebuie să lucreze cu emoţii, să le înţeleagă şi, eventual, să le simtă”.

Viitorul retro vine din Japonia, scrie PopSci în acelaşi ton. [ citeste mai departe ]

La început de săptămână, să culegem ştiri din presa străină şi de la noi. Genul de subiecte ascunse în layout-ul site-urilor, dar care sunt starurile traficului pe messenger şi pe facebook.

Pentru că, da dom’le, se face trafic cu linkuri. Şi, pe lângă muzică, în reţelele sociale se distribuie şi ştiri. Selectate pe criteriile haha / cruciţi-vă / v-ar plăcea, nu? / fugiiiiţi! / like / interesant / ciudat.

Rezultatul: preocupările oamenilor pe Twitter et comp. sunt diferite de cele preferate de editorii publicaţiilor. Şi e normal să fie aşa. [ citeste mai departe ]

Americanii au votat deja. Cel mai iritant membru al vocabularului lor s-a dovedit a fi "whatever", urmat îndeaproape de "anyway", arată un studiu citat intens de presa internaţională.

Pe lista românească eu le-aş pune pe următoarele:

gen

pa (repetat)

tare (ca sinonim pentru foarte)

K

trebuie

efectiv

inacceptabil

comunicare

respectiv

imagine

brand

Pe Costi îl enervează altele:

valori

bani

vizitatori unici

piaţă

surse

exclusivitate

Pe voi ce cuvinte vă enervează? [ citeste mai departe ]

În timp ce urmăream discursurile politice difuzate cu multă seriozitate de televiziuni, creştea în mine o dorinţă din aceea, pentru lumi inventate: să existe o regulă care să oblige specia omului politic să se limiteze la un număr strict de cuvinte. Şi când şi-a atins raţia lunară, să nu mai vorbească deloc. Cel puţin la televizor.

Ca în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră.

Şi, ca jocul să fie mai radical, aş interzice cu totul anumite expresii. Cum ar fi: [ citeste mai departe ]

Ştiu că România e blocată în grevă şi criză politică şi, surpriză, Oprescu îşi anunţă candidatura după ce, surpriză, s-a lansat şi Băsescu în cursă, dar azi s-a acordat Nobelul pentru medicină. Sunt trei cercetători americani a căror descoperire ar putea duce la viaţa veşnică.

"Aceşti trei oameni de ştiinţă au găsit soluţia la una dintre cele mai mari probleme ale biologiei", menţionează Comitetul Nobel, potrivit ştirii de pe NewsIn. [ citeste mai departe ]