RSS Feed

Despre viziune în programul economic al Guvernului. 5,2%?

vezi toate articolele de
31 Jan la 20:26 comenteaza acum 367 vizualizari.

Despre viziune în programul economic al Guvernului. 5,2%?

Analiza de mai jos nu este despre implementarea programului economic ci despre viziunea acestuia. Nu este exhaustivă – ea cuprinde niște răspunsuri incomplete la niște probleme punctuale. Este despre construcţie, despre gândirea unui model de dezvoltare, despre imaginarea unei stări, despre anticiparea și înglobarea în model a unor şocuri ce pot apărea, despre împăcarea între sărăcia resurselor bugetare şi atingerea unui nivel mai mare de convergenţă al veniturilor cu ţările dezvoltate.

Această analiză nu se adresează celor care cred că mania pentru atingerea unor cifre țintă pentru indicatorii macroeconomici reprezintă semnalul suprem al reuşitei unui program economic de guvernare. Din contră, ţinteşte publicul care consideră că plusul de bunăstare pentru cetăţeni reprezintă singurul indicator valabil pentru succesul politicilor publice aplicate.

Se discută zilele acestea despre ipotezele macroeconomice ale construcției bugetului pe 2017 – creștere economică de 5,2%, un PIB de 815,2 miliarde lei, venituri de 254,7 miliarde lei, cheltuieli de 278,8 miliarde lei, deficit bugetar cash de 2,96% din PIB, deficit bugetar ESA 2,99% din PIB și o pondere a datoriei publice în PIB de 37,7% din PIB. Dacă poate fi atinsă creşterea sau nu, dacă deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB sau nu, dacă datoria guvernamentală precum şi alţi indicatori macro depăşesc sau nu limitele de sustenabilitate. Sunt mize mici, pe termen scurt, de gestiune.

Câteva consideraţii.

1. Despre viziune, despre strategie. Ținta strategică a programului – creșterea economică incluzivă și inteligentă, în acord cu Strategia Europa 2020 (detalii despre cuantificarea efectelor macroeconomice aici http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/economic_paper/2010/pdf/ecp424_en.pdf). Obiectivul constă în fundamentarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Consolidarea stabilității macroeconomice concomitent cu creșterea investițiilor publice și private vor fi de natură să asigure convergența nominală și reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană.

2. Despre ţintele tactice ale strategiei. Prima țintă tactică – ieșirea României din output gap ul recesionist (si aici mă refer la output gap ul dublu conditionat intern și extern așa cum il defineste în condiții de pionierat academicianul Emilian Dobrescu aici http://www.ipe.ro/rjef/rjef1_06/rjef1_06_3.pdf; despre rafinarea metodei și cuantificarea la nivelul tarilor UE puteti consulta Darvas și Simon (2015) aici http://econ.core.hu/file/download/mtdp/MTDP1557.pdf). În opinia mea s-ar putea folosi ca ancoră implementarea strategiei Wage led growth, o viziune bazată preponderent – nu exclusiv – pe creșterea ponderii alocată muncii în PIB. Această viziune incumbă mecanismele bazate pe transmisia impactului creșterilor salariale asupra cererii agregate prin intermediul consumului, cu efecte sigure / testate empiric și pe partea de ofertă agregată (stimulată de creșterea productivității muncii). A doua țintă tactică – o societate incluzivă prin reversarea politicilor neoliberale bazate pe austeritate – creșterea inegalităților – reducerea ponderii acordate salariilor în PIB și utilizarea creșterii datoriei publice / a exporturilor bazate pe forța de muncă ieftină (de reamintit aici că în perioada 2010-2015 România a avut cea mai mare cădere a procentului remunerării salariaților în PIB dintre țările luate în considerare în studiul Organizației Internaționale a Muncii 2016/2017, http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/—dgreports/—dcomm/—publ/documents/publication/wcms_537846.pdf). A treia ţintă tactică – răsturnarea modelului bazat pe forță de muncă ieftină. Nevoia de ieși din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forțe de muncă ieftine și trecerea la forța de muncă calificată reprezintă principala provocare a următorilor ani. Un plus de competitivitate se va obtine prin creșterea înzestrării cu capital tehnic a lucrătorilor dar și stimularea unor motoare de creștere endogenă – investiții mai mari în capitalul uman, cercetare, dezvoltare, inovare. Mai mult despre viziune într-o analiză specifică.

3. Despre model. Implementarea completă a progamului gândit va provoca deopotrivă un efect de competitivitate (să-l numim un plus de intensivitate a creșterii PIB real, prin creșterea Productivității totale a factorilor) și un efect de creștere economică extensivă, generat de investițiile interne și externe. Tinta de atragere a fondurilor structurale și de coeziune în sumă totală de 22 miliarde lei în 2017 și transferul investitiilor eligibil a fi finanțate din aceste surse aduce un câștig de productivitate / eficiență reflectat în calitatea mai mare a procesului de mărire a PIB real. Venituri mai mari înseamnă și un proces de economisire mai ridicat dar poate atrage și creșterea indirectă a ofertei agregate. Cu precădere fondurile europene absorbite contribuie substanţial şi la creşterea productivităţii totale a factorilor având impact si asupra ofertei agregate.

4. Despre creșterea economică de 5,2%. Nu ne mai referim la concepte, deși procesul de creștere economică este asignat termenului lung, de la an la an vorbim despre fluctuații economice. Să discutăm despre creșterea PIB real.

Economiștii care nu au citit programul sunt sceptici că se poate atinge 5,2% în 2017. Cifra este de fapt cu 0,9 puncte procentuale peste nivelul estimat de Comisia Naţională de Prognoză în varianta de toamnă. Aşadar există presupunerea că peste scenariul considerat de bază de către CNP măsurile propuse a fi implementate în 2017 vor asigura un plus de creştere de 0,9 puncte procentuale.

Este fezabil (sigur, în ipotezele definite) și vorbim aici de condiţiile restartării investiţiilor publice (finanţate de la buget şi mai ales din fonduri europene), stimulării consumului prin creşterea veniturilor populaţiei şi atragerii de ISD cu valoare adăugată ridicată. Dar cum și în ce condiții se poate obține o creștere a PIB nominal la nivelul de 815,2 miliarde lei în 2017 pornind de la 758,5 miliarde lei în 2016? Cu o rată de creştere de 5,5% şi o rată de creştere a deflatorului PIB de 2,2% spune programul economic propus şi cu o rată de creștere a deflatorului PIB de 2,3% și o creștere reală de 5,2%, arată Comisia Naţională de Prognoză în ultima variantă publicată/preluată de către Guvern ca scenariu de bază. Mergând pe varianta Comisiei Naţionale de Prognoză observăm contribuţia serviciilor (plus 2,9 puncte procentuale), industriei (plus 1,4 puncte procentuale), construcţiilor (plus 0,4 puncte procentuale) şi agriculturii (plus 0,1 puncte procentuale). Impozitele nete pe produs vor contribui cu 0,4 puncte procentuale la creșterea reală de 5,2% din 2017.

Pe partea de cheltuieli, consumul final va creşte cu 6,2% faţă de 2016, formarea brută a capitalului cu 7% iar exportul net va avea o evolutie negativă (minus 1,3% fata de 2016).

Într-o explicație simplă (și incompletă), un plus de 57 miliarde lei în PIB ul nominal din 2017 peste PIB ul nominal din 2016 poate proveni doar din următoarele surse:

a) Impact asupra PIB ului nominal din investiții publice 9 miliarde lei (din plusul de cheltuieli de investiții din buget și fonduri europene de 10 miliarde lei cu un multiplicator mediu de 0,9 având în vedere și transferul unei mare părți din aceste investiții pe finanțare din fonduri europene, cu un efect de multiplicare/eficiență mai mare; detalii despre efectele de multiplicare aici http://www.imf.org/external/lang/romanian/pubs/ft/scr/2015/cr1580r.pdf).

b) Impact asupra PIB ului nominal din investiția privată finanțată din surse proprii de 14 miliarde lei (luand în considerare o creștere a excedentului brut de exploatare de 5% peste nivelul din 2016 adică circa 21 miliarde lei – vom considera ca 7 miliarde lei sunt creșterile de salarii)

c) Impact asupra PIB ului nominal din efectele de multiplicare pe consum generate din creșterea veniturilor populației și a transferurilor sociale precum și Alte transferuri de 23 miliarde lei prin măsuri guvernamentale (luând în considerare un plus pe cheltuielile bugetare de personal, asistență socială și alte transferuri de 27 miliarde lei în bugetul pe 2017 fata de 2016)

d) Impact asupra PIB ului nominal din creșterea consumului privat ca urmare a locurilor de muncă nou create de mediul de afaceri (plus creșterile de salarii) pentru a acoperi cererea agregată în creștere, de 7 miliarde lei în PIB ul nominal din 2017 fata de cel din 2016.

e) Estimare plus pe autoconsum de 2 miliarde lei și un plus de consum pe piața țărănească de 2 miliarde lei.

Sigur sunt si alte motoare de crestere economică care vor impacta pozitiv rata de creştere economică. În plus, să nu uităm că economia europeană dă semne de revenire sustenabilă, ceea ce poate fi un plus pentru evoluţia exporturilor şi asupra beneficiilor pe care acesta îl aduce creşterii economice.

5. Despre noua paradigmă de creştere. De la termenul scurt la termenul lung.  Creșterea potențialului economiei prin încurajarea capitalului autohton şi activarea beneficiilor capitalului răbdător, finanțat mai ales din economisirea internă. Prin transformarea Eximbank în Bancă de Dezvoltare, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi Schema Start Up Nation, se arată faptul că România își propune să investească masiv în infrastructură și în fabrici noi, în producție, în cercetare-dezvoltare și capital uman. Este necesar să fie stimulată oferta agregată pe termen lung, mai ales prin intermediul consolidării bazei industriale – un important mecanism de imunizare împotriva crizelor economice (statul poate juca un rol printr-o politică industrială neo-developmentalistă).

România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare, doar așa vom ajunge la o creștere economică mai mare. Creșterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamna cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creșterea ofertei de bunuri de către firme, și deci înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulți bani la buget, mai multe investiții și din nou o creștere economică sustenabilă.

Altfel, România nu va mai putea rămâne în corsetul actualului model de dezvoltare, model care nu va putea nicidecum susține o creștere economică incluzivă și sustenabilă.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!