RSS Feed

Lecții de macroeconomie – false argumente legate de sustenabilitatea creșterii economice

vezi toate articolele de
07 Nov la 15:18 comenteaza acum 2 vizualizari.

În ultima perioadă am fost răsfățați cu tot felul de analize semidocte legate de sustenabilitatea economiei românești. Arăt aici cât de sustenabilă este creşterea economică din România atât în sine cât şi comparativ cu ţările UE28.

Supraîncălzirea economiei și creșterea exclusiv pe consum, intrarea economiei românești în criză din două în două luni în ultimii 5 ani, comparația cu insolvența economiei grecești și preocuparea privind deficitele bugetare excesive sunt doar câteva din temele de dezbatere aruncate în media de diverse interese politice mai mult sau mai puțin bine intenționate.

Deunăzi aflarăm că avem o creștere economică de 6% prea mare/ pe consum, mai ieri ni se explica că deficitul bugetar este excesiv și că România se confruntă cu o creștere a datoriei publice pusă în seama generațiilor viitoare ş.a.m.d

Pentru a afla adevărul singura soluție este să ne întoarcem la cărți, la metodologiile folosite pentru a estima pragurile de sustenabilitate pentru diferiți indicatori macroeconomici relevanți. Căci da, așa trebuie să facem să ne uităm dacă indicatorii macro efectivi ai României sunt mult dincolo de pragurile de alarmă / pragurile de sustenabilitate (thresold).

Vă propun să gândim simplu, nu simplificat. Să o luăm inginerește. Știm cu toții manometrele (aparate care măsoară presiunea) – le vedem atunci când se introduce aer în anvelope – de exemplu – dar nu numai. Imaginați-vă partea neagră a cadranului – să o numim partea sustenabilă și după un anumit prag trecem în partea roșie – partea nesustenabilă. Iată de exemplu în figura de mai sus pragul ar fi la 230 de unități – dincolo de această valoare apare zona nesustenabilă.

Vom face analogia cu sustenabilitatea indicatorilor macroeconomici. Să-i luăm rând pe rând și să analizăm falsele argumente aruncate în spațiul public. În această analiză vorbim despre sustenabilitatea creșterii economice – 5,9% în primul semestru – locul 2 in UE 28 după Malta. În următoarea vom deybate sustenabilitatea finanţelor publice româneşti.

1. Creșterea economică este bazată exclusiv pe consum. Economia se supraîncălzește. Parțial Fals.

Spun parțial pentru că motoarele consum și investiții trebuie echilibrate în anii următori prin creșterea absorbției de fonduri europene și investiții publice/private interne dar să afirmăm acum că avem o creștere economică nesustenabilă / care supraîncălzește este o legendă. Referențialul (pragul de sustenabilitate) aici este legat de rata de creștere a PIB ului potențial și implicit output gap ul. Ori când economia românească de-abia a ieșit anul trecut din output gap recesionist nu putem vorbi despre supraîncălzire.  Date Eurostat mai jos.

În plus ar trebui să ieșim un pic din histereza gândirii clasice privind output gap ul condiționat exclusiv intern și să trecem la estimarea output gap dublu condiționat – intern și extern. Tabloul se schimbă.

2. România are un model aparte în UE, creșterea este nesustenabilă. România crește prea mult pe consum față de celelalte țări europene, suntem diferiți. Fals.

Aveți mai jos argumente. România este sub media UE28 în ceea ce privește ponderea consumului în PIB. O privire aruncată în Programele de Convergență / Stabilitate ale țărilor UE ne relevă contribuția factorilor de creștere economică (după metoda cheltuielilor) – cea mai mare parte vine din consum. Deci nu facem nicio notă aparte. Detalii mai jos.

România are o pondere a consumului final în PIB de 75,9% sub media UE 28 de 76,5%. Deci nu suntem speciali, oricât ne-am dori.

3. Sustenabilitatea creșterii economice se judecă doar după contribuția consumului final vs investiții (formarea brută de capital). Fals.

Manualele basic în macroeconomie prezintă trei metode de estimare a PIB ului unei țări: metoda valorii adăugate (cum se formează PIB – din industrie, agricultură, construcții, servicii și impozite indirecte nete), metoda cheltuielilor (consum final, formarea brută de capital – investiții și exportul net) și metoda veniturilor (cum se distribuie PIB ul format spre muncă, capital și taxe nete adică taxe pe producție și importuri minus subvenții). Pentru a judeca sustenabilitatea creșterii economice trebuie să vedem categoriile de resurse – cum se formează PIB ul României. Da, aici vedem o contribuție importantă a industriei și serviciilor cu o pondere ridicată a produselor medium si high tech și cu un aport crescător al industriei IT@C, care a depășit contribuția agriculturii în PIB. Detalii mai jos.

4. Din nou, sustenabilitatea creșterii economice se judecă doar după contribuția consumului final vs investiții (formarea brută de capital). Fals.

Modelele creșterii economice judecă sustenabilitatea acesteia prin prisma contribuțiilor factorilor de producție la creșterea PIB real (L munca, K capitalul și PTF productivitatea totală a factorilor – include toate elementele calitative dezvoltare instituțională, progres tehnologic, gradul de maturizare alpiețelor financiare, dezvoltarea capitalului uman, cercetare dezvoltare inovare sunt doar câteva). Este creșterea economică preponderent extensivă adică se bazează pe contribuţia K si L sau avem în România si o componentă intensivă importantă? Are calitate creşterea economică din România, vine o contribuţie importantă din PTF? Detalii mai jos, fără alte comentarii.

Dacă mă gândesc cred că ne-am putea da seama de sustenabilitatea creşterii economice şi conştientizând că România, cu acelaşi număr de salariaţi ca în 2008 produce în 2017 un PIB nominal cu 328 de miliarde lei mai mare (cu 71 miliarde euro mai mult) adică o creştere nominală de 64% în 2017 faţă de 2008.

5. Creşterea economică din România nu este sustenabilă. Distribuirea creşterii economice nu se face echitabil între muncă şi capital, aşa cum este în ţările dezvoltate. Adevărat.

În România, la un euro produs în economie 34% merge către remunerarea lucrătorilor, 56% către capital şi restul taxe pe producție și importuri minus subvenții. În ţările dezvoltate distribuirea între muncă şi capital este simetrică.

6. Creşterea economică este nesustenabilă pentru că nu se vede în creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor şi pensionarilor. Nu se vede în buzunarele românilor. Fals.

Puterea de cumpărare a câştigului salarial este de 12,6% comparabilă cu anii 2015 şi 2016 si mult peste media anilor anteriori acestora.

Puterea de cumpărare a pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut cu 14.6% în perioada august 2017 – august 2016.

Sigur, putem discuta despre împărţirea echitabilă între salariile mici şi cele mari, între pensiile mici şi cele mari. Da, aici este nesustenabil.

Într-o postare ulterioară, vom discuta despre sustenabilitatea deficitelor gemene – bugetar şi de cont curent – cazul României şi comparaţii cu ţările UE28.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Romania Curata
Curs de Guvernare

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste psd riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!