Ciprian Şiulea

Astăzi se aniversează dezrobirea romilor din 1856. Este prima oară cînd aniversarea se petrece sub auspiciile unei legi, cea adoptată în 11 martie anul trecut, deci, cum ar veni, într-un cadru organizat... Schimbă asta ceva? Marchează această lege vreun moment important?

Legea care oficializează aniversarea este importantă pentru că, pe lîngă tot restul legislaţiei anti-discriminare existente, ea confirmă cumva că actualul stat ratifică şi îşi asumă acţiunea aniversată. Este un gest simbolic demn de amintit, dar, totuşi, unul destul de mic şi vag. [ citeste mai departe ]

Ca de obicei, apariţia unui personaj politic relativ nou şi tînăr precum Ungureanu a produs unele valuri de mesianism uşor isteric. Chiar şi în situaţia extrem de complicată în care sînt majoritatea categoriilor sociale de la noi, inclusiv jurnaliştii, s-au găsit unii care să reia marile plictiseli cu reforma, occidentalizarea şi modernizarea, al căror nou apostol se pare că ar fi noul prim ministru.

Nu i-a luat mult lui Ungureanu să spulbere orice speranţe posibile. [ citeste mai departe ]

Cîteva remarci disparate despre ultimele evenimente:

1. În primul rînd, aş observa că preşedintele şi-a început discursul de numire a noului prim ministru desemnat (trecem peste poezia cu "interesul naţiunii" şi peste sugestia bizară că Boc nu a putut fi schimbat în decembrie pentru că ar fi fost greu "să avem o majoritate parlamentară sigură" - să avem, cine?) cu evaluarea FMI, UE, şi BM. [ citeste mai departe ]

Mai întîi, CEDO a recunoscut un sindicat al preoţilor din Oltenia, decizie la care BOR a reacţionat printr-un comunicat kilometric, ipocrit, lemnos şi contradictoriu. Din păcate, cele 3-4 ştiri din presa noastră care anunţau evenimentul nu făceau decît să reproducă prin încercata metodă copy-paste acest comunicat lung şi prolix. Nu mai ştie nimeni să dea un telefon? Oare nu era interesant de aflat şi opinia sindicatului respectiv? Nu mai există nici o regulă de livrare a unei informaţii? [ citeste mai departe ]

Mult-aşteptaul discurs al preşedintelui a venit şi a trecut, reuşind, cred, performanţa de a dezamăgi sau dezinteresa un număra maxim de oameni. Cea mai bună definiţie scurtă a lui mi se pare cea a lui Emil Hurezeanu (citez aproximativ din memorie): "Este discursul unui politician de nivel doi care candidează duminica următoare la alegerile parlamentare."

Să pornim de la modul în care însuşi preşedintele şi-a anunţat cu o zi înainte discursul: "cele ce voi clarifica, în intervenţia mea de mîine, cu românii". [ citeste mai departe ]

A apărut pe Hotnews o foarte interesantă relatare a întrevederii dintre preşedinte şi tinerii studioşi dornici să-i devină consilieri (din 16 ianuarie) aparţinînd lui Răzvan Orăşanu. Presa a redat la acel moment evenimentul destul de sumar, în timp ce aici avem o relatare foarte amplă, cu surse serioase din interior.

Ar fi mai multe lucruri de discutat despre cele spuse acolo, însă eu m-aş concentra pe un singur lucru: [ citeste mai departe ]

Inevitabilul s-a produs, Piaţa Universităţii a fost parţial confiscată de opoziţia politică, ceea ce e nedrept şi negativ din mai multe puncte de vedere. E negativ în principal pentru că opoziţia a demonstrat deja de nenumărate ori că nu are idei sau atitudini cu adevărat diferite de ideile sau atitudinile PDL. Iar capturarea prestigiului şi forţei Pieţei fără preluarea mesajului ei este ceva evident negativ.

E nedrept, în principal, pentru că, simbolic şi politic vorbind, opoziţia pur şi simplu nu avea ce căuta acolo. [ citeste mai departe ]

În sfîrşit, guvernanţii s-au întors din vacanţă şi au început cu declaraţiile legaliste şi patriotice. Ministrul Igaş a declarat că "legea se impune a fi respectată şi nu se negociază" şi că manifestanţii "vor plăti conform legii". Premierul Boc a cerut şi el măsuri împotriva protestatarilor violenţi. Acestea s-au şi întîmplat deja, fiind vorba de cîteva sute de amenzi şi cîteva zeci de dosare penale.

Însă nici o declaraţie despre legalitate nu are vreo valoare dacă legea nu se aplică egal, aşa că atunci rămîne întrebarea: [ citeste mai departe ]

Aseară a avut loc un moment politic important, pe care merită să încercăm să ni-l explicăm. Să plecăm de la lucrurile cele mai elementare şi evidente.

1. Opoziţia politică refuză în continuare să existe. Pierduţi în isteriile lor mărunte şi în repetarea mecanică a tot ce spune preşedintele (cu NU în faţă, dar un NU care nu valorează nimic), opoziţia a părăsit terenul şi chiar dacă, prin miracol, liderii ei vor începe de mîine să spună ceva care merită ascultat, va dura ceva pînă cînd cineva să îi şi asculte. [ citeste mai departe ]

Ca în multe alte cazuri (prea multe), dezbaterea pe legea sănătăţii a luat amploare doar după ce a devenit personală, respectiv Arafat versus Băsescu. Fenomenul a fost atît de clar încît unele think-tank-uri şi unii comentatori au simţit nevoia să spună, pe bună dreptate, că adevărata miză a legii este mult mai mare.

Care este, atunci, miza legii? [ citeste mai departe ]