Costin
Ilie

Boc a fost fluierat copios de mâna de bucureşteni prezenţi la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României (detalii aici), chiar dacă subiectul nu avea nici o vină că se afla acolo. „Eu am aflat ieri. Preşedintele m-a desemnat”, a fost reacţia şcolărească a premierului. [ citeste mai departe ]

Publika TV are o campanie inedită de mobilizare a cetăţenilor pentru alegerile parlamentare de duminică, din Republica Moldova. Sergiu Voloc, prezentatorul unei emisiuni care pe mine mă binedispune de fiecare dată când am ocazia să o văd, Cool Publika, a băgat deja spaima în câteva bătrânele, care au sunat pe unde le-a trecut prin cap să spună că nu vor să ia un pumn în bot :-)

Altfel, revenind la Bucureşti, s-a descoperit pantoful Reginei Elisabeta. [ citeste mai departe ]

Dacă te uiţi o lună la talk-show-urile televiziunilor de ştiri din România, ai impresia că eşti unul dintre cei 997 de locuitori ai Vaticanului. Îi ştii pe toţi. Aceleaşi feţe, discursuri previzibile, aceleaşi idei, aceeaşi expertiză universal valabilă. Singurele momente în care monotonia este întreruptă sunt breaking news-urile sau news alert-urile, cum s-a întâmplat şi în seara aceasta. [ citeste mai departe ]

La fiecare început de noiembrie, la mănăstirea lângă care s-a întâmplat să locuiesc e deranj mare, de trei zile şi trei nopţi, ca-n poveşti. Mii de oameni se adună cu noaptea-n cap să stea la coada care, mai ales seara, se prelinge sfârşită pe lângă zidurile mănăstirii. Din difuzoarele amaplasate strategic în exteriorul mănăstirii, un preot cere miluire. Deşi poate fi auzit de la trei cartiere distanţă, până acum nu s-a ales cu nimic, în toţi anii de când l-am băgat de seamă eu. De fapt, cine ştie? [ citeste mai departe ]

Una a realizat, în anul de criză 2009, un profit de vreo doua sute şi ceva de milioane de euro. Cealaltă a ieşit pe plus cu „doar” 50 de milioane de euro. Sunt două companii de telecom din categoria greilor, ale căror nume au prea puţină importanţă, că oricum toate sunt la fel. Dacă România ar fi o ţară ceva mai normală, profitul ar trebui să fie proporţional cu respectul pe care aceste companii i-l arată consumatorului, adică zero. Asta în cel mai bun caz. Hai să vă povestesc. [ citeste mai departe ]

Marea victorie a clasei politice este că a reuşit să ducă lehamitea pe cele mai înalte culmi, dovadă stând şi mitingul de ieri, la care a paricipat nici o treime din suta de mii pe care o sperau organizatorii. Cu ratele neplătite, cu foamea împăiată-n frigider, românul mai murmură o înjurătură printre dinţi, apoi se consolează că oricum n-are încotro, de el oricum nu-i pasă nimănui. Aceasta este marea victorie a clasei politice asupra românului. Sigur, 30.000 de oameni în stradă nu-i puţin lucru, se poate spune. [ citeste mai departe ]

Mai acum vreo trei săptămâni am ajuns în Sibiu, pentru un weekend muzical excelent, cu Serj Tankian cap de afiş. Cum Festivalul Artmania abia ce mi-a deschis apetitul pentru muzică bună, duminică la prânz, la plecare, am tras dreapta de volan, în loc de stânga, spre Bucureşti. Până să mă dumiresc, eram deja la Budapesta, la timp pentru un pic de Kasabian şi vreo oră şi jumătate de Muse, la Sziget. Asta a fost partea muzicală, despre care nu vreau să scriu, că nu are rost să o stric prin cuvinte. Luni, pentru o jumătate de zi, am fost turist, gură-cască fără ţintă. [ citeste mai departe ]

S-a stricat baza, nu mai merge. Cei zece oameni rămaşi de servit renunţă la ticul căpătat ad-hoc, de a se muta de pe un picior pe altul, înalţă captele şi privesc înciudaţi către doamna în uniformă, plinuţă şi volubilă. Mai sunt zece din suma totală de 18 care aşteptaseră vreo jumătate de oră la un ghişeu pustiu din motive de probleme personale ale funcţionarei care trebuia să-l deservească. Doamna cu baza stricată este amabilă. Este neaşteptat de amabilă. Ia telefonul şi sună să vadă unde se mai găseşte o bază bună. [ citeste mai departe ]

Contribuabilul Ilie este unul model, care îşi plăteşte taxele fără zăbava, fără să se întrebe de ce şi cât îi foloseşte că face asta. Pentru că a ales să lucreze într-un domeniu în care aşa au mers lucrurile, Ilie este plătit, de vreo 11 ani, pe carte de muncă şi drepturi de autor. Nu săriţi cu huo, că nu a făcut el regulile astea, şi nici dacă ar fi vrut, n-ar fi putut să le schimbe. [ citeste mai departe ]

Adriean Videanu consideră că face parte dintr-un guvern perfect, în ansamblul lui. Nu e vreo glumă aruncată cu lehamitea omului aflat în vacanţă pe plaja de la Saint Tropez, ci o afirmaţie ce se vrea cât se poate de serioasă, decupată dintr-un interviu acordat Revistei 22.
Până la urmă, are vreo problemă Cabinetul?

Guvernul, în ansamblul lui, e perfect. Cea mai mare problemă, pe care trebuie să o recunosc, este cea de comunicare publică. [ citeste mai departe ]