RSS Feed

Povara indiferentei

vezi toate articolele de
22 Jan 2010 la 10:00 136 comentarii 2288 vizualizari.

12

Trăim într-o țară care din păcate nu învață din greșelile trecutului. Ieri am participat la ceremonia de comemorare a victimelor pogromului comis de legionari în București. Ca om, de fiecare dată cînd îmi aduc aminte de suferințele îndurate de poporul evreu, mă cuprinde un sentiment de tristețe și de vină. Nu mă simt vinovat pentru faptele călăilor. Vina pentru acele acte de o barbarie înfiorătoare este o vină personală și le aparține în întregime.

Mă simt vinovat pentru toți înaintașii noștri care au văzut ce se întîmplă și nu au intervenit. Cel mai vinovat mă simt însă față de atitudinea Bisericii Ortodoxe Române atît de atunci cît și de acum.

Am întîlnit numeroase fețe bisericești care și acum vorbesc despre pogrom ca despre o propagandă a culpabilizării.
Îmi povestea un popă (căci preot nu-l pot numi), cum că acum ceva vreme, într-o biserică ctictorită de mareșalul Antonescu s-a dorit, drept mulțumire față de cel care a construit biserica, amplasarea unei statui a mareșalului. Spunea popa, plin de indignare că reprezentanții comunității evreiești au cerut interzicerea amplasării statuii și acest lucru i se părea de neconceput.

Intervenția reprezentanților statului a dat dreptate comunității evreiești și a interzis amplasarea statuii în curtea bisericii.

Știindu-mă un om cu credința în suflet, răspunsul meu a cazut peste el ca un trăznet. I-am spus că ridicarea unei biserici, deși un act frumos în sine, nu este făcut întotdeauna de oameni cu suflet. Ba mai mult, faptele abominabile comise sub oblăduirea mareșalului, îl descalifică pe acesta din toate drepturile, inclusiv acela de a-i mai fi ridicată o statuie în biserica pe care chiar el a ctitorit-o.

Nu cred că sunt mulți care îndrăznesc să pună la punct un nenorocit atunci cînd întîlnesc, indiferent de haina pe care ar purta-o acesta. Pentru că i-am stat în cale nu m-ar mira să mă fi blestemat. Nu pot însă să nu iau atitudine. Sentimentul de vină trebuie să înceteze la un moment dat. Nu vreau ca prin indiferența mea să-i condamn și pe copiii mei la acest sentiment cumplit de vinovăție.

La ceremonia care s-a desfășurat în cadru alb imaculat al cimintirului evreiesc, alb precum sufletele victimelor inocente care și-au găsit după chinuri inimaginabile liniștea eternă, au participat sef-rabinul comunității evreiești din București Shlomo Sorin Rose, Erwin Simsensohn președintele comunității evreiești din București, Prim Cantorul Iosif Adler și ambasadorul Israelului în România David Oren.

În numele tuturor celor care au fost indiferenți îmi cer iertare.

11

10

9

8

7

5

3

2

18

17

16

14

6

1

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Etichete: , ,


Comentariile sunt inchise.

RSS Postari urmareste-i pagina de Twitter

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!