…unde e “Spovedania” lui Grosan? Unde sunt spovedaniile turnatorilor, in general?

Nu stiu de “spovedaniile” altora dar a lui Tudoran e chiar pe Voxpublica. Si o asteptam si pe a lu matale.

Singura persoana “executata” public pentru un dosar de informator a fost Mona Musca. Prietenii ei din PNL stiu de ce. In rest… SRS, Voiculescu si multi altii zburda veseli. De ce s-ar smeri acum Grosan?

Sub ameninţarea excluderii din facultate (la care era deja intrat), soldatul TR Ioan Groşan semnează angajamentul de colaborare. (Contingentul lui făcea armata înainte de facultate, dar după examenul de admitere). Aşa cum au semnat mulţi dintre ceilalţi adolescenţi de 19 ani, şantajaţi cu distrugerea propriului viitor. La terminarea facultăţii, contactat de organe pentru continuarea colaborării, Groşan refuză. După cum i-a refuzat şi la o contactare ulterioară, din 1989.
Din articol reiese că n-ar exista nici o notă informativă prin care Groşan să fi făcut rău cuiva (cea privitoare la inexistentul “conferenţiar M.” fiind probabil inventată; şi, chiar dac-ar fi adevărată, documentele susţin că ar fi primit o mustrare disciplinară). În cazul Kundera, de pildă, presupusa delaţiune a studentului Kundera a distrus o viaţă de om; pe când în cazul lui Groşan răul făcut altuia chiar nu există.
În plus, refuzul de a colabora, din 1978, de la terminarea facultăţii, e realmente un act de curaj. Pentru aşa ceva chiar o puteai păţi.
În fine, Groşan nu putea fi turnător pentru că n-are mentalitate de profitor – altfel n-ar fi refuzat decoraţia de la Iliescu.

D-le Fumurescu
Chestia asta cu “turnator la securitate” are o gramada de nuante.
Sotul meu a fost ghid colaborator OJT si la fiecare drum trebuia sa faca o informare: niciodata, nimeni, nu a avut de patimit in urma acelor informari. Le-am citit si eu, erau de forma: “in perioada…. am condus grupul pe traseul…… In timpul excursiei nu s-a intamplat nimic deosebit”
Deci ce informator a fost el?
Domnul de care ati vorbit nici macar atat nu a facut, si-a luat un angajament sub o presiune si a ramas cu atat?
De ce trebuie dezgropati mortii?

cai verzi pe pereti si vanatoare de vrajitoare dupa 20 de ani.

@3,d-le Vancu,pe mine nu ma intereseaza subiectul,nu cunosc activitatea d-lui Grosan.dar referitor la activitatea de informator ,exista note informative si chitante cu care s-au platit 500de leisi 800 de lei!

In schimb, am avut un coleg de serviciu, betiv si nime’n drum, la 55 de ani dormea in camera portarului; ei, asta urmarea ce se vorbeste in birou, si, credeti-ma, se vorbeau multe si, cand seful l-a sanctionat, a turnat,sustinand ca seful a auzit ce se discuta si nu a reactionat.
Concomitent, 4 alti colegi au fost invitati de “organe” si chestionati in acelasi timp de 4 securisti, dar, fara sa stie unul de altul, fiecare a sustinut ca nu a auzit nimic, asa ca s-a ajuns la concluzia ca respectivul are vedenii si e dus cu pluta.

Atat timp cat cei LA CARE s-a turnat (securistii) si sefii lor (membrii partidului comunist roman) zburda liberi , ba mai sunt si prin parlament – subiectul turnatorilor este insignifiant. Este de fapt o manipulare reusita a categoriilor mai sus mentionate.
O mentiune pentru membrii de partid: i-a obligat cineva sa intre, i-a santajat , sau au intrat de buna voie si din interes?

Giosan minte ca un porc iar si mai jegos se comporta Iaru si IT Morar care-l scuza cu asa-zisul refuz de a mai colabora din 1978 pana la sfarsit. Tocmai aici e buba: individul recunoaste ca a “discutat” cu ofitzerul de obiectiv al institutziei la care lucra (cred ca era un institut de arte plastice) pentru a i se da VOIE SA PLECE IN FRANTZA INTR_O DEPLASARE PROFESIONALA, nu de familie, si asta tocmai in vara lui 1989 cand surubul era strans la maximum si “ieseau” in vest strict doar securistii, nomenklaturistii si TURNATORI IN MISIUNE (el insusi recunoaste ca i s-a “recomandat” sa comunice la intoarcere ce mai zic “Ieruncii”). Doar batranii peste 65 de ani plecau cat de cat “neangajatzi”, in nici un caz un zdrahon de 40. Giosan minte ca un porc si dupa 21 de ani. Si catzi mai sunt ca el…..

Sorry, GROSAN.

Cazul Grosan are o relevanta deosebita.
Nu una PERSONALA (ca de aceea lipsesc si comentariile) ci una REALA.
Ea releva lipsa constringerilor subsecvente in cazul unui REFUZ de a semna angajamente/colabora cu organele, contrar legendelor urbane intretinute cu obstinatie de turnatori autentici cum ca puteai sa dai de dracu/sau de tac’su.
Fiind de virsta lui Ion si neavind rude in state nu m-o cautat CI-stul in timpul serviciului militar(TR) decit haaaat tirziu (noiembrie 1989).Desi am refuzat sa le dau concursul, n-a mai fost vreme sa aflu care ar fi fost eventualele consecinte ale declinarii ofertei.

P-ala de la Cotroceni il tot pupi in dos fara sa te deranjeze ca a fost mana-n mana cu securitatea (ca doar nu-l trimiteau la Anvers de frumos ce era!)si acu’ faci pe oripilatu’?!?! Nu ti-e rusine mai profesore ? Scuze, am uitat ca esti oranjgutan si astia nu stiu ce-i aia rusine !

1. multi din fostii informatori sunt in mass-media.
2. multi din fostii informatori sunt in conducerea unor companii dependente managerial de stat.
3. unii dintre ei sunt in mari pozitii politice si chiar de stat; QUITUS SI vOICULESCU, preedinti de onoare ale partidelor din ACD
4. multi din ei sun proprietari de firme private cu “robinet” la stat.
Nu se va intampla nimic.
Ce s-a intamplat institutional dupa condamnarea comunismului de presedinte?
Suntem o o tara speciala.
- am fost ultimii care am “scapat” de comunism, in Europa
- am avut in sec. 20, singurii in lumea civilizata, o rascoala taraneasca cu mii de morti, ca in evul mediu.
- dupa ce a ucis peste o mie de oamani, in dec. 89,…”armata a fost cu noi”.
- a doua zi dupa alegerea lui Basescu presed. facem planuri pentru suspendarea lui…asa, ca vrem pe altul
…

# Vancu: cum sa fie inexistent conferentiarul? nici el si nici delatiunea n-au fost inventate.
adevarul.ro/act../
Si daca era ii lauzi asa de mult curajul ca a refuzat dupa facultate, “cand chiar o puteai pati” (mai exact in ce sens o puteai pati?), atunci cum se califica faptul ca n-a avut acelasi curaj si inainte de facultate?

in amintirea unor lungi nopti in Maramures (la Viseu), in Cluj (prin Ema si pe Piezisa) ori prin Bucuresti, recunosc ca mi s-a strans inima cand am citit titlul din Adevarul…

apoi, citind articolul, m-am linistit – si nu cred ca dubla masura e cauza ci, mai degraba faptul ca din tot ceea ce s-a ”dezvaluit” nu rezulta una dintre caracteristicile principale ale turnatorilor – faptul ca ar fi profitat de pe urma celor cateva delatiuni (faptul ca nu i s-a interzis sa faca facultate nu poate fi considerat un beneficiu – iar amenintarea era cat se poate de reala, in familie am o matusa care a fost exmatriculata din motive de ”dosar”);

asadar: n-a facut rau cuiva, n-a obtinut vreo functie, n-a beneficiat de vreo favoare, ba, dupa facultate, le-a mai si dat cu flit tovarasilor (asta pentru a nu mai pune la socoteala ce-a facut la ”Ars Amatoria” unde si numai numele era un misto total la adresa tovarasilor care habar nu aveau ce inseamna in realitate) ; in plus, chiar daca este o persoana publica (prin statutul sau de scriitor si jurnalist) nu a ocupat vreo functie publica;

si atunci, prin comparatie cu profitori reali, de dinainte si de dupa 89, sa fie dubla masura ori ar fi fost o nedreptate daca i s-ar fi dat o amploare mai mare subiectului?

A comis-o si gata. Ce ar mai fi de zis ? Daca atunci n-a zis nimic, e mai bine sa nu spuna nici acum. Poate asa il intelegem mai bine pe Paleologu.

@mate: Din câte spune Groşan, nu exista nici un conferenţiar M. cu care să facă seminarii de filosofie. E uşor de verificat asta. Apoi, chiar dacă presupunem că prin “conferenţiarul M.” Securitatea îl desemna pe acel profesor, şi admiţând că nota era scrisă de Groşan (ceea ce prozatorul neagă), important e că respectivul n-a avut de suferit.
Cât despre absenţa curajului la contactarea iniţială: nu poţi acuza pe cineva pentru că n-a fost erou sau martir, îl poţi acuza în schimb dacă a fost porc. Groşan n-a fost erou, dar nici porc n-a ajuns. Stă mărturie nu numai parcursul lui ulterior, ci chiar… dosarul de securitate.

lumeeeee… auzi cica la dat afara pe nepotu de la Divizia combatere-postaci!si nu numai ,si Luana si macgregor.
A mai ramas Mircea,ca el cica-i mai vechi,e de pe vremea lu ceasca ramas,reactivat sau ,cum se mai zice REEVALUAT !
HÅ HÅ HÅ …

@gotiu
bai mosule imi place din ce in ce mai mult de tine.
deci dac-am turnat fara s-avem nici un avantaj e de bine!
io-nteleg c-a gresit omul.dar ca sa vi cu scuze de-astea de kkt ma face sa ma gindesc altfel la multi care scriu p-acilisea.
@mariana
si io am ghidarit in tinerete.La btt.
la vremea aia am fost cel mai tinar ghid din romania.aveam doar 17 ani si pile multe.
dar al dracu sa fiu daca mi-a cerut cineva vreun raport despre excursiile facute-n delta,tur de litoral,bulgari sau cind haladuiam prin bucegi.
sau sa fi vazut vreunul din ghidarii ailalti ca dupa excursii se puneau pe asternut memorii!
poate sotul tau avea un statut mai aparte si mai ciupea si el de-o berica si-o-nghetata pentru tine,din curtea militiei.

@#1
unde zici c-a recunoscut tudoran c-a turnat?
io am vazut ca el incearca din greu sa se dea dizident.
poate m-ajuti c-un link sa vada si okii mei cum tudoran se autodaingit.

@ Mariana – daca “nuantele” erau atat de limpezi, de ce au trebuit ingropate de la bun inceput? Nu dezgroparea mortilor e problema, ci ingroparea lor.
@ Mihai Gotiu – Repet: nu ceea ce a facut Ioan ma deranjeaza, ci tocmai ceea ce n-a facut – desi a avut multe ocazii (basca talentul necesar pentru a descrie complicatele resorturi sufelesti – si stii ca nu glumesc!) Tocmai de aceea ar fi trebuit sa i se dea subiectului amploarea cuvenita. Altminteri ratam inca o sansa pentru a intelege ce se intampla in sufletele acestor oameni, chiar douazecisi de ani mai tarziu. Asa, am impresia ca nici macar lui nu i se pare mare lucru tacerea asta…

Unul care pune problema corect:
cucui.kamikazeo../

@Mos Ion Tolomacu: #18
Vezi ca te cauta astia de la Guiness Book sa te treaca la capitolul “cel mai mic IQ”.

@Mos Ion Roata #18: Se simte o nostalgie in textul tau. Cu cine mai injuri tu pe aici? Opiniile ca opinii dar limbajul vostru era acelasi, suflete pereche nu alta!

Cred că intrăm fără calificare pe terenul psihologiei. Se pare că mecanismele de autoamăgire sunt ceva mai complexe decît ne place să credem acum. Poate similitudinile, precum cele rezultate din anamneza comparativă a victimelor violurilor, de pildă, ar putea să ne dea oarecari speranţe în desluşirea lor.

Acuma, cînd eşti un anonim, nu-ţi foloseşte la nimic spovedania. Cînd ţi-a crescut notorietatea, şi deci, ţi se pare că ai avea ceva de pierdut, apetenţa pentru mărturisire scade invers proporţional cu miza (materială sau morală, nu contează).

O altă cale de autoamăgire este temporizarea. Prin amînare, cîştigi timp pentru a produce ceva bun/ adevărat/ frumos, ceva ce ar putea echilibra balanţa la o adică. Şi mulţi procedează aşa. Ţinînd seama de mecanismele de apărare, şi că unul ca Paleologu este mai degrabă excepţia, putem explica de ce nici măcar opozanţi vestiţi (Kundera ş.a.), nu au avut curajul mărturisirii.

@Radu Vancu: treanca-fleanca, “radu-vanga” … sare si prostovanul portokalake din izmene si …Iliescu este vinovat ca jmekerasul de maramu’ a semnat angajamentul cu “odioasa” ! Evident, ion-speriatu, este un turnator “bun”, doar este de-al nostru, nu de-al vostru !

Dl Fumurescu a pus o problema clara. Despre vinovatia sau nevinovatia lui Grosan putem discuta oricit. A fost sau nu informator? A semnat sau nu? A dat sau nu in git pe cineva? Acea persoana a suferity sau nu? A facut-o cu interes sau fara? Care a gradul de vinovatie?

De fapt, exista o mare zona de griuri, la un capat cei “albi”, care au dat “informatii de bine” (Musca?), la celalalt tortionarii (Anania?) Faptul ca romanii nu sunt pregatiti (nici nu vor fi vreodata!) de aceasta problema a informatorilor e dovedit prin aceea ca multe, poate majoritatea comentariilor puse de postaci ori arata indiferenta, ori il apara pe turnator. Deseori in virtutea a ce a facut el… de bine.

Dar problema e cu totul alta: DE CE NU A RECUNOSCUT CA A FOST INFORMATOR? Poate nu public (desi asa s-ar fi cuvenit), dar macar prietenilor care, iata, ii apara (nu e vorba doar de Grosan. Mai sunt: Sebastian, Antohi…) Intr-o discutie cu un dizident din grupul lui Dan Petrescu, prieten, aparator al lui Antohi, i-am spus: nu va era prieten! Eu, cind sunt prieten cu cineva, ii spun neplacerile. Ma astept de la el intelegere, un sfat, ajutor. Cum sa ascund de el? Cum, asa cum a facut Antohi, sa il dau in git?

Daca Grosan a dovedit tarie de caracter, de ce in 1990 nu a spus ce a patit? De ce Antohi a scris “Confesiunea” lui abia cind a bubuit stirea? Musca de ce s-a retras din politica numai dupa ce s-a aflat de angajamentul ei? De ce, in schimb, un Paleolog, un mitropolit (Nicolae) au recunoscut public, atunci cind nu se stia si ar fi putut pierde foarte mult?

Asa ca, necunoscindu-l pe Ion Grosan decit din scrieri, mi-e mai usor sa il judec. Il consider bun scriitor. Nu il consider un porc, porc a fost Vadim, Paunescu s.a. Il consider o javra. Din fericire nu trebuie sa imi dau girul pentru el – nu ii pot acorda increderea. El poate trai cu asta – si eu pot trai stiind care ii este adevarata fata.

PS. Si mie mi-a fost facut invitatia de a deveni informator. “Fictiv, fara sa spui ceva, pentru 700 lei…”, urmate de amenintarile de rigoare. Am respins net! Era in 75. Nu am patit nimic – daca “nimic” inseamna ca mi s-a refuzat orice iesire din tara, inclusiv la locuri de munca unde intrepriunderea unde lucram avea puncte de lucru in tarile arabe. Am putut trai si fara asta. Cum am putut trai si fara functii de conducere, fara a fi membru de partid, fara prime si mariri de salariu. De aceea nu ma poate convinge NIMENI ca nu a avut incotro, a trebuit sa semneze… Si cnsider ca acum e prea tirziu: Punctul 8 trebuia impus si aplicat din 90!

Domnule Fumurescu, de unde atita mirare? Uitati-va pe blogul lui Dorin Tudoran sa vedeti ce frumos zimbeste Sorin Antohi linga Marius Oprea. Unde e Caius Dobrescu, cel care era stupefiat ca Herta Muller a stat pe aceeasi scena cu Gabriel Liiceanu?

Amintiti-va si de campania de minimalizare a colaborarii lui Adrian Marino cu Securitatea. Prin comparatie cu el, dar si in absolut, Ioan Grosan a fost doar un om cu momente de slabiciune. Cu lungi momente de slabiciune, daca luam in calcul si ultimii douazeci de ani.

Cic-au vorbit – odata, la un pahar – niste barbati adevarati despre pidosnici. Ba – zicea unu’ din ei – ce drac de barbat e ala de-o fura pe la spate? Ori i-o ia-n gura altuia, ptiu!
Si-au stabilit ei inde ei ca nu – ala nu-i barbat, e tirfa masculina.
Numa’ ca vremile s-o fo’schimbat, iar homosexualii or capatat drept de libera practica in cetate si societate. Ba chiar discriminare pozitiva au suferit – de nu le mai puteai ajunge nici cu prajina la nas, ai fi zis ca ei erau singurii adevarati printre toti amaritii aia de hetero.
Si iar s-o fo’ntilnit acei barbati – maturi, de-acu’; asezati, tociti de vreme si necazuri. Si s-o-ntrebat tot ei indei ei: Ma, da’ chiar sa fie barbati poponarii astia? Activii ori pasivii – a-ndraznit unu’ sa sparga unitatea de monolit a tineretii neiertatoare cu nuantele. Pai, nu-i tot un drac – a sarit al mai ne’nduplecat dintre ei, de-ajunsese boschetar aproape, din atita dirzenie. Parca n-ar fi – se-ndoira ailalti.
Ba, da’ ia stati voi putin – nu s-a lasat ne’nuduplecatu’- nu cumva e si printre noi f’un barbat din astia? Ca voi sa-l vaz cu ochii mei si sa-l scuip in gura.
Normal, nu era printre ei vreun amator de confesiuni jenante, nici de tratament sputatoriu. Dar unele priviri ferite erau. Nu mai simteau toti la fel, nici mai gindeau la unison. Asa ca altu’ zise: Domn’e, de fapt ce treaba avem noi cu altii? Ce daca se ard in cretz, fac rau cuiva? Isi fac damblaua si-atit.
‘Ai, nu ma nebuni, striga homlesu’. Pai, tu stii citi ciripitori s-au adunat dintre ei? Cum se dadeau in git unii pe altii? Cum semnau angajamente pe la Secu, numa’ sa-i lase-n Franta, unde-i asteptau ai lor cu sulile-n vint? Pai, nu-l tineti minte pe Papillon – lectoru’ de literatura franceza – care-a ajuns portar la Louvre, c-acolo putea el s-o ia sub coada fara frica? Da’ pe-ala care era mereu chemat la seminarii la Sorbona, Cemeila – numa’ el era chemat, altii nu, nicicind – fiindca era poponar vestit? Ceva sans frontierres, cum ar fi acu’.
Pai, voi ce ziceti, ca aia cu angajament ii turnau doar pe-ai lor? Nu turnau tot ce misca? Si-i interesa pe ei daca aveau de suferit ai pe care-i turnau? Da’ ce, pentru binele alora turnau ei ori pentru-a’lor, sa-i lase-n fericirea aia a lor, de gaozari?
Al cu fereala-n privirii s-a trezit brusc grabit, avea mare nevoie de a pleca numaidecit. A parasit barbatoasa adunare si-a luat-o pe jos, agale, cumpanind cum ii lumea asta de sucita. Lucru dracu-n casa popii – isi spunea – mentalitatea e mai tare decit litera legii. Daca noi am fi fost canibali – inainte de ‘90, sa zicem – si-acum am respecta antropofagia, chit ca-i pedepsita de lege. Ori invers: si-acum ii condamnam pe-aia care-s iertati de lege, asa cum nu erau al’dat’. Din ce spunea apucatu’ ala, reiese ca Secu ii prigonea pe homo doar ca sa-i poate apoi racola. Deci, se putea si cu aia-n cur, si cu sufletu-n rai – nu era cum se zicea, ca asta “nu se ezista”.
Ei, daca se putea chiar s’atunci, nu vad de ce nu s-ar putea mai abitir acu’.
Si-uite-asa, isi lua omu’ de-o grija. Abia ca intru si eu in rindu’ lumii daca se afla – rasufla el usurat.

@Alin Fumurescu
“Asa, am impresia ca nici macar lui nu i se pare mare lucru tacerea asta…” Asta n-ai de unde şti…

Partea trista e ca cei care il apara acum nu fac decat contribuie la bagatelizarea intregului fenomen. Deci securitatea era monstruasa, dar:

- era ok sa semnezi ca sa poti sa te duci la facultate si timp de 20 de ani sa nu zici nici pas de asta;
- atunci era ok si sa dai un raport despre o excursie, erau lucruri banale, ce putea fi rau in asta?
- atunci era ok si sa dai rapoarte si despre studentii straini, doar iti slujeai tara, ce putea fi rau in asta?

…si tot asa pana ajungem ca Plestita sa se dea mare la TV cu ispravile lui.

Deci cine era monstruos de fapt, cand (dupa ultimele sondaje) noi o duceam mai bine pe vremea impuscatului? Cui naiba ii mai pasa.

Buna (dupa atatia ani), Fumi! Tu cand te-ai spovedit ultima data? Glumesc, nu trebuie sa ne spui. Da’ parca esti doctorul ala din Muntele Vrajit care face disectia sufletelor…Cum asa “mai degraba neobservata si necomentata”??? Doua texte consecutive, care au mii de afisari, sute de comentarii, in cel mai important cotidian (tocmai ala la care si Grosan da cu subsemnatul) preluate de toata presa, plus un material de doua minute in pricipalul jurnal de la TVR. Oare e putin? Dar poate ai dreptate, daca nu te-au preluat Libertatea si Cancan, daca nu ai aparut la Acces Direct, nu existi…

@ Fumurescu

Pai de ce dracu’ sa se “spovedeasca” daca nu era nimic serios???!!!! E ca si cum eu, la un interviu de angajare in care ma intreaba patronul daca am avut vreodata probleme cu legea eu i-as spune ca in timpul liceului m-a avertizat un politist ca nu am trecut strada pe trecerea de pietoni. E ridicol, mai bine spun pur si simplu “nu, n-am avut” Si dupa aia vii tu si spui: “cum ba, nu-ti aduci aminte cand te-a avertizat politistul ala?”

Deci Fumurescule, iti dai seama cat de penibil esti? Nu ca as crede ca esti asta, dar pari un pui de comunist care are pretentia autocriticii colegilor, exact ca in sedintele de partid.

Pe scurt, daca a turnat (nu doar daca a semnat), impuscati-l. Daca nu a turnat (concret: X a facut cutare lucru) atunci inchideti in p-l-m subiectul.

@ Marius Delaepicentru – pai tocmai aceste mecanisme de autoamagire m-ar fi interesat pe mine descrise cu talentul “Spovedaniei”…
@ Florin Iaru – Nu stiu, dar pot banui. Daca simtea, scria. Sunt oameni care asa sunt facuti – si stii. Cand simt, scriu. Nu pot altfel.

N-am nimic de comentat, vroiam doar sa-i arat lui mos pana de cauciuc cat de mult kkt mananca in PNL. Si ca dezinformare, si ca prostie.

Totusi:

Aline, eu inainte sa dau cu piatra ma pun in rolul omului. Si eu as fi facut exact la fel: semnam, si le dadeam un raport ca totul e ok si nu am vazut nimic deosebit. Dupa care pa.

Problema este ca niste pule de oameni care astazi isi varsa veninul pe bloguri il varsau inainte la Secu, si faceau un rau general.

Dar vinovatii cei mari sunt securistii, arhitectii mizeriei si a fricii poporului roman. Astia ar trebui judecati si trantiti fara mila, pe viata. Indiferent ce varsta au.

Cred ca cea mai scurta replica a amicilor dlui Grosan din Maramures la morala asta pe care i-o trageti aici ar fi “nu esti tu cu astea”. Un clujean pricepe
Stiti ce nu pricep eu de cand cu campania asta inconstanta de dat in gat dosare si angajamente? Cum mama dracu’ ne facuram unii specialisti in facut morala. Ba ne trezim dastepti ca stim cum trebui sa refuze x-ulescu propunere (a se vedea dl (dna) reporter-sunt 3 cei care semneaza- de la “Adevarul” care insista ca sa nu-i zic cum cu:: “da tu intrasesi la facultate”=a se citi de catre bizon: “n-aveai de ce sa tremuri ca te dau astia afara”, ca si cum chiar puteai baga mana-n foc in Romania aceea ca in asta ca n-o musti ca fraierul din ambitia unui tablagiu) sau stim, d’le ca trebuia sa vie in fatza natziunii si sa se spovedeasca si ne-ntrebam in numele cartilor lui Dumas, in tzara valorilor pure, de ce a fost ala las si n-a facut-o. Dvs. stiti si cum trebuia sa-si puna dl Grosan sufletul pe masa in fatza amicilor de la Catzavencu si, iaca, dl Grosan i-a privilegiat doar pe aia de la el de la tzara. Stiti ca Biju a fost atins subit de dubla masura-ce trecere a capatat sintagma de cand o vehiculeaza aia de chiar se fac vinovati de ea si nu in cazul Grosan.
DLe, Fumurescu, dubla masura (sau lipsa de masura daca vreti), vorba comentariului de clasa a 8a e atunci cand: zbieri ca nesimtitul cat te tine gura despre cum au turnat altii stiind ca dupa ce ai semnat angajament ai completat la detaliu si finete, literatura de sertar si despre ce fel de lapte a supt cate unul de la ma-sa, de ies mai multe volume decat a publicat Grosan vreodata.
Io la astia care au zbierat “lustratie” si punctul 8 sau 11?-stiti mai bine decat mine- si si-au uitat “literatura de sertar”. Pana aici e pistol cu apa, dubla si lipsa de masura incepe atunci cand vin unii si spun despre dastepti din astia cu dosar gros si zelos ca sunt importanti la cultura neamului, ca n-aveau de-ales-ei propuneau acolo benevol si masurile care le-ar fi convenit, dupa care pun batista pe tzambal si-i spala plimandu-i pe la conferinte pe bani publici. Dubla (lipsa de) masura e s-astepti un an dupa ce a iesit unul din gashca ta logoreic si “lustragiu” public, monument de dat lectii de dizidenta, turnator cu opera completa, dupa care s-o dai la-ntors ca asta d’le e victima si e si trendy de cand s-a abrogat articolul 200. Il turna si pe el unu’ asa cum o facea el cu aia de la Europa Libera.
EVident ca episodul cu articolul 200 nu se aplica in cazul unui nemembru al haitei dde “lustragii”, dosar nici macar de la Secu, incropit cu aer doct dupa modelul “literaturii de sertar” si cu pretentii de libertatea presei, cam ca la Zvonurile zdrobitoare de la ZIua, unde dl Grosan nu semna, in scop de desfiintat ca potential luptator nu doar prin cultura
Si evident, dle Fumurescu ca orice asemanare cu realitatea e pur intamplatoare, iar exemplele de mai sus n-au nimik din dna Musca, dl Antohi sau dl Neculai Constantin Munteanu, nici macar din aruncatul cu noroi dinspre gasca care i=a albit pe cei trei cum a putut mai bine, dupa ce i-a sacrificat nitzel ) in dl Romosanu.
In afara astora, popii, scriitori si aia care nu au cersit atentie publica dandu-se mari “lustragii” nu datoreaza nimanui nimic. Pt ca scrie opinii si carti, dl Grosan n-are nicio obligatie. Nici macar fatza de Catzavenci. Cu pretentiile astea de “lustragii” pe dosarul, angajamentul si ce-au tras altii, avem aerul unor penibili. Un soi de parodii din epoca netului ale kgb-istilor care-i puneau pe condamnatii la moarte by default sa mai scrie o autobiografie.
PS Stiu ce inseamna “lustragiu” sa nu ma corectati, va rog , dar aia galagiosii merita, dupa mine, denumirea, nu numele. Pt lipsa de masura in care persista nesimtit.
Multumesc

Mestere Fumurescu, lasa dracu’ “mecanismele”! Ori, daca nu poti, umba la propriile mecanisme si explica-ti cum de nu vezi ca Grosan minte si-acum, cind “e oficial” ca a fost turnator. Sau vezi ce necazuri pot cauza “mecanismele” daca-i spui verde-n fata unuia care-a tacut in iarba, atit amar de vreme: Domnu’, ma lasi?
Poate ca pe buna dreptate ai refuza sa-ti consulti “mecanismele”. Ar fi in stare sa te-virta-n centrifuga dilematica “valoare literara/valoare umana”. Chiar, mestere, cum e? I se iarta lu’ Grosan totul – orice – fiindca e scriitor adevarat, ori concubinajul cu Secu e pacat capital?
N-am nici o treaba cu Grosan, si mie-mi place cum scrie caci si eu iubesc literatura. La cita lume-si inchipuie ca “face literatura”, scriitori ca Grosan trebuie pretuiti.
Nu ma deranjeaza deloc faptul ca are adeverinta de turnator. Pentru mine, conteaza – literar vorbind, nu uman – ca el convietuieste cu scheletul din dulap, iar dulapul este peste tot cu el, nu-l poate pierde, vinde, distruge. Chiar i-ar iesi roman adevarat din valorificarea literara a cosmarului sau de-o viata. Ar fi ca o sinucidere rituala, dupa care si-ar recapata libertatea, chiar daca nu si onoarea in fata lumii noastre cea de toate zilele.
Pe mine, voi ma enervati la culme – aparatorii sai de azi, in frunte cu prietenii sai literari, peste care troneaza marele critic si ambasador romanesc Niki Manolescu. Fiindca nu va hotariti – dracului! – odata: Romanii care-au colaborat cu Secu sint de plins ori de condamnat? Toti romanii, nu doar dusmanii ori prietenii nostri. Nu Grosan e ciudatul in toata povestea asta, caci el s-a ascuns cit a putut, sperind ca n-o sa-si supravietuiasca pina la aflarea ghebei ascunse literar. Voi sinteti ciudatii cind sinteti capabili sa-i mincati pe unii – cu fulgi cu tot – in numele “principiilor”; si cind sinteti capabili “sa-l intelegeti” pe unul dintre voi, dindu-le dracu’ de principii. Ca si principiile astea, pentru fraieri, este? Bune de arborat la butoniera, cind fac rating. Altminteri, vrajeala! Ei, ce mare rau a facut “Ionel”? A bagat el pe cineva in puscarie?
Ei, asta ma enerveaza la culme. Nu, nu ipocrizia, dubla masura, dublul limbaj – toate “calitatile” condeierului de coniventa si convenienta. Nu, domn’e, ci faptul ca nici nu va pasa ca habar nu aveti despre ce vorbiti, ca nu va deosebiti de “oamenii de rind” cu nimic: tot ca ei, si voi mestecati vorbe al caror inteles va scapa dar nici ca v-ar interesa. Cum ar fi asta: A refuzat sa mai colaboreze.
‘Ai nu zau! Pai, atunci ce-aveti cau Secu, daca era asa omenoasa institutie, de te lasa-n boii tai dupa cum iti venea tie pe chelie – daca voiai, colaborai, daca nu mai voiai, nu mai? Inseamna ca era libertate, ca Secu era aparatoarea drepturilor omului, printre care acela de a face orice voia muschiu’ lui.
Grosan – ca si Antohi, Musca, atitia altii la capatiiul carora sezum si plinsem – este o victima a dilentantismului cu care va gasirati voi sa faceti dreptate printre romani. Si sa-i impartiti voi in buni si rai. Cind nici voi nu stit cum sinteti. Dar poate ca asa sinteti – ori buni, ori rai, dupa cum va vine. Asa v-oti fi-nvatat din vremile liberatii garantate de Secu.

Draga Fumi,

Si eu tocmai am vazut Caravana cinematografica, filmul. Altfel- o sa-i recitesc si cartile maestrului Grosan.
Intrebarile tale sunt de bun simtz si cu nuante echilibrate (se vede treaba ca te-ai detasat suficient de malurile Dambovitei si ale Somes-ului…)

In plus- mi-am adus aminte de Cazul Paleologul si de volumul lui Cioran “Tara mea”. Tot in acest timp REciteam si Mircea Eliade- prizonierul istorie, F. Turcan…

Unii oameni pot sa marturiseasca, alti raman la nivel de mona musca, Amadeo etc.

Grosan ar putea face o carte exemplara din acele momente neplacute din viata lui. Si sa io citeasca lui Muri mai intai.
Ar fi poate o carte exemplara pt el ca om si pt literatura romana.
In rest- Sa-i de-a dumnezeu sanatate parintelui Anania, ca se pare ca el nu mai poate rescrie “marturisirea” sa. DIn pacate. Ramane in Rotonda plopilor si ma rezum la capacitatea domniei sale de a rememora personajul Anton Holban, mai putin faza cu musca din penitenciar.

E vremea marturisilor.

PS : ma intreaba un coleg, prof de de istorie, mai tu cand ai terminat clasa a VIII ? In 84 zic, la Sc. 11. Mai zice el, eu te-am facut utecist. Eu raman blocat. nu-mi aduc aminte. El- nu-ti aduci aminte, e clar. A fost anul in care am facut UTCist toti cei din cllasa a 7a si a 8a. Poate, dar nu-mi aduc aminte, zic (altfel colegul f simpatic si clujan coleg cu Bocsan de camera si ziarist si el la preasa vremii… simpatic si f deschis…) Dupa 2 zile mi-am adus aminte de anul meu 84. Il sun : nu mai facut tu UTCist, ca in clasa a 8 a eram la spital in Timisoara si acolo am facut trimestru 1. SI Trimestrul 2 la sanatoriu, langa Moproieni. Dau stiu cine ma facut UTCist : Capitanul Neag, in 1988, noiembrie, in dormitor la UM Someseni-Cluj, eram singur neutecist… Am ras amandoi si am baut o bere.
Cam asa e si cu Grosan- ar putea sa ne povesteasca f haios cum dai nas cu Capitanul la timpul nepotrivit, fie si mai tarziu, dar dai de el. Eu dupaq 2 zile mi-am adus aminte cand am fost facut UTCist.
PS 2 : nu e ArsAmatoria textul de mai sus. E chiar marturisire

Pentru ca Grosan s-a autolustrat dupa ‘89. Nu a detinut functii publice si nu a vrut sa profite nicicum, in niciun context. E tot omul care sta in Militari, iar faptul ca e un scriitor recunoscut tine strict de talentul lui, nu de altceva.

@SAMANU: Ar fi bine sa incepi recititul ala cu care tot ameninti dar poate gasesti mai intai de recitit ceva din creatiile ArsAmatoria. Asa poate iti dai si tu seama ca textul tau scalamb si fara sare nu are cum sa fie confundat cu textele ArsAmatoria. E, daca bei o bere, trei poate incepe sa devina si textul tau mai spumos sau poate aplici din prima un tratament cu pufoaica, metilicul o sa-i dea o stralucire orbitoare textului, macar pentru o vreme.

Uite ca s-a confirmat: textele alea pentru care multzi cumparam Stiintza si Tehnica in anii 80 (ultima pagina – semnate ars amatoria) veneau direct din “editura” securitatzii pe post de “supape” prin care puteai sa-tzi descarci naduful si sa concluzionezi ca uite domne, nu e totusi cenzura deplina in Romania, se mai poate suporta. Pe vremea aceea se zicea ca in spate e Nicu – revista era a ceceu al uteceu, dar acum totul e limpede. Nu erau prosti totzi baietzii cu ochi albastri – si, din pacate, javre talentate ca grosan erau desule.

Fumi, salutari din departari!
Nu stiu cum se face, dar sunt atatia curajosi si morali in tara asta, incat nu reusesc sa-mi explic cum naiba am “reusit” sa stam mai bine de 40 de ani sub unul dintre cele mai crunte regimuri comuniste din lume. De asemenea, nu stiu cum naiba ies la lumina doar acele dosare ale unor oameni, pe care eu, una, nu ma grabesc sa-i judec. Cum de nu apar dosarele beneficiarilor regimului comunist, dedulciti apoi si la “binefacerile” regimurilor ulterioare. Aveam 19 ani in ‘89 si, slava Domnului, nu mi-a cerut nimeni sa semnez vreun angajament. Ca sa fac impresie buna, as putea sustine ca… mama, nu as face niciodata asa ceva! As muri pentru o idee! Cine m-ar putea contrazice ? Cu ce argumente? Insa incerc sa nu fiu ipocrita. Eu nu stiu, acum, cum as fi reactionat atunci. Nu uit, insa, ce spaima imi crea gandul ca as putea rata, in acei ani, vreo treapta de liceu sau admiterea la facultate. De aceea nu ma intereseaza dosarele sau marturisirile unor oameni care au semnat in astfel de conditii, la varste la care nici macar nu stiau pe ce lume erau si, mai mult , care nici macar n-au facut vreun mare rau. La fel, ma feresc sa-i judec pe cei care au infundat puscariile si n-au mai rezistat torturilor din acele vremuri, pentru ca nu stiu EU ce as fi facut. In plus, multi dintre acestia cred au avut decenta sa nu aspire la functii ale statului. Parerea mea este ca ne-ar folosi mai mult sa ne uitam spre noi insine inainte de a ridica piatra, mai ales atunci cand judecata presupune nuante. Imi vine acum in minte o replica despre care povesteste Dorin Tudoran in interviul din EvZ: “Dacă se va ajunge la dosare, n-o să găsiţi nimic, fiindcă ce e important se află la noi, la toţi”. Ce m-ar putea impiedica sa cred in autenticitatea acestei replici ? Faptele?
Si de ce ar marturisi? Cu memoria ta de medicinist , sigur iti amintesti de cazul Baranyi. A semnat un angajament, dar a refuzat ulterior sa dea vreo nota. Cel putin astea sunt datele pe care le avem. A recunoscut si urgent a disparut din viata publica. Mona Musca a rezistat destul de mult in politica, “uitand” sa spuna despre vechiile ei “prietenii”. Gandidu-ma la cati oportunisti sunt pe la noi, ghici ciuperca, ce-i? Cum ar proceda (procedeaza?) cei mai multi? Asa ca are vreun rost vanatoarea de vrajioatare? Mi-e suficient de mila, insa, de cei care au constiinta (si au semnat, constransi, pentru colaborarea cu fosta Securitate) pentru ca au nesansa sa fie nevoiti sa-si transeze aceasta problema. Ceilalti colaboratori, fericiti cu duhul Mi-as dori sa-i vad deconspirati pe cei care nu s-au simtit deloc deranjati de “cafeaua” bauta cu baietii cu ochi albastri si nici de favorurile ce au picat de pe urma “minunatelor clipe petrecute impreuna”

@ Samanu – m-am sfiit s-aduc vorba, dar si pe mine m-a agatat CI-stul in armata
@ Mihaela N – Saru’mana! Citeste mai cu atentie Am zis ca nu judec fapta in sine – judec doar tacerea de dupa. Si ma refer in primul si-n primul rand la tacerea din scris. Ce oportunitate mai buna – chiar si acum, chiar si maine – vrei decat o descriere dinlauntru a mecanismelor acetei taceri de – totusi 21 de ani si mai bine. Cum ti-o justifici tie insuti? Ma intereseaza mai putin turnatorii ordinari. Astia extraordinari sunt mai fascinanti pentru ca iti ofera “ferestre” pe care “ordinarii” n-au cum, nu pot sa ti le dea. Hai, ca-ntelegi ce vreau sa spun.

@Alin Fumurescu: Cred ca am gasit de la inceput cheia in care ar trebui citit articolul tau, desi nu pare. Poate si din cauza ca am scris postul anterior intr-un moment in care eram usor revoltata ca apar DOAR aceste dosare. Apoi, in „turnatori, in general”, eu i-am inclus pe toti, asa ca voiam sa facem diferenta, apropo de „ordinari” si „extraordinari”. La care as mai adauga functia publica, legat de dubla masura.
Strict la cazul Grosan, am ”zarit”, in ceea ce ai scris tu, un ton de repros, or asta imi atinsese „naturelul simtitor”. Pentru a afla – intr-adevar – lucruri extraordinare, cred ca momentul si modul in care apare „spovedania” ar trebui lasate la latitudinea…”pacatosului”. E singurul care poate stabili cand a reusit sa-si explice siesi, in primul rand, si apoi noua, celorlalti. Nu in ultimul rand, cred ca e vorba si de detasarea cu care-si poate privi judecata la care o sa se adune multimea de semeni, extrem de generosi cand „daruiesc” pietre. Timpul, insa, ii imputineaza. Personal, am rabdare sa astept acel moment. Asta pentru ca ma gandesc ca dac-as fi scriitoare, probabil ca as face-o intr-un volum de memorii, pe considerentul ca un astfel de episod nu poate fi desprins si judecat separat de restul vietii. Marturisirea mai devreme nu-mi pare nici mai barbateasca, nici mai sincera, nici mai valoroasa.
Ei, acum strict jurnalistic, daca smulgem vreo confesiune bagand batul prin gard, de ce nu?

@Alin Fumurescu: P.S. apropo de marturisiri, nu in “Jurnal de Cotroceni”

Grosan spune> adevarul.ro/ioa../

@Florin Artene: bine zis…in campanie a turnat tone de saliva in fundu’ marinerului si nimeni nu s-a sinchisit…ala a avut un angajament (platit sau neplati)…asta s-a angajat singur…asa ca…”hotul striga hotii” sau in cazul asta “pupincuristu’ basescian(nomenclaturist de frunte si turnator sub toate formele) striga turnatorii”…mai aude lumea de el…

@kapo: Baietas, Vancu incearca sa(-si) explice gestul acestui om, asa cum facem toti aici, sau aproape toti, nu e cazul sa faci tu pe desteptu cu atacuri la persoana. Ai noroc ca e duminica si sunt calm, ca altfel, stergem cu tine pe jos pe forumu asta…

Curios, a aparut oe Piatza volumul “Urma sangelui antunecat”, cu un subiect cel putin interesant…

adevarul.ro/act../