Mirel
Palada

Treceam în dimineața asta pe lîngǎ un panou admonestatoriu-ultragiat care anunța cu țîfnǎ criticǎ: “Eutanasia e o afacere”.

Vezi Doamne, nemernicii ǎia care sprijinǎ controlul cîinilor vagabonzi prin omorîrea lor sînt de fapt doar niște nemernici cinici și imorali care fac de fapt bani pe suferința bietelor suflete cu ochii limpezi și cu boticul umed. Niște nemernici, ei ar trebui sǎ fie eutanasiați, dați la cîini, sǎ fie sfîșiați de dulǎi, sǎ se facǎ dreptate pe lumea asta rea și nedreaptǎ.

Hai sǎ fim serioși! [ citeste mai departe ]

Tindem zilele astea sǎ nu vedem pǎdurea din cauza copacilor. Televiziunile – cele prin intermediul cǎrora marea majoritate ne luǎm informația – tind sǎ se focalizeze pe spectaculosul punctual, pe șuruburi, pe glugi, pe jandarmi, pe tomberoane în flǎcǎri.

Și din cauza asta nu mai vedem pǎdurea. Actorii desfǎșurați pe tabla de șah, structura lor, motivațiile lor, dar mai ales și mai ales posibilele consecințe ale evenimentelor din aceste zile. [ citeste mai departe ]

Anul trecut pe vremea asta, din două părți total diferite, am primit două telefoane identice ca substanță.

"Hei, tocmai mi-am dat copilul la școală într-a întîia și nu vreau să-l dau la religie. Voi cum ați făcut? Ce reacții au fost? A fost copilul surghiunit, ostracizat, tratat cu dispreț, respingere, rejecție? Vrem neapărat să-l retragem, oricum îl vom retrage, dar vrem să știm și părerea ta. Ce face în timpul ăla? Cum se descurcă? Cum v-ați descurcat? A fost bine?"

O veste bună: da, a fost bine. Nu, nu a fost ostracizat, respins. [ citeste mai departe ]

Nu, nu este vorba despre matematică. Nici despre logaritmi, nici despre istoria lor. Ci despre cu totul altceva. O idee care mă vizitează de mult, de cel puțin 10 ani, alături de ideea de nostalgie anticipativă de care sper să vă povestesc altădată.

Despre ce e vorba? Despre percepția noastră non-liniară asupra istoriei, dată de distribuția non-uniformă a informației, dată de evoluția surselor de informație istorică și de nivelurile diferite de interes.

OK, OK: mai simplu, ca să înțeleagă toți cei care fac alergie la limbaj lemnos. [ citeste mai departe ]

Saptamana trecuta “faceam politica” cu un prieten incercand sa intelegem noile miscari de “trupe pe harta mioritica”. Cine, unde si de unde? Omul, mult mai detasat politic decat mine, cu un scepticism sanatos pentru meseria practicata de el, a reusit sa-mi traga un “upercut” care m-a facut sa gandesc destul de mult la ceea ce am discutat.

Zicea omul ca ceea ce s-a intamplat in Romania poate fi asemuit numai cu rezultatul unui razboi devastator. Numai intr-un razboi o tara isi pierde 30% din resursele umane de buna calitate la varsta de creativitate maxima (25-45). [ citeste mai departe ]

Nu e prima datǎ cînd vorbesc despre rǎnile orașului care sînt pe cale sǎ se cicatrizeze. Urît, ca aproape orice cicatrice, dar totuși semn de tǎmǎduire.

Azi am avut parte de o nouǎ dovadǎ cǎ Bucureștiul, acest Ankh-Morpork al iubirii noastre indignat-exasperate, își revine încetul cu încetul.

În dupǎ amiaza aceasta am fost cu copilele în parcul Izvor. Inițial am vrut sǎ mergem în Cișmigiu, sǎ ne dǎm în bǎrcuțe. [ citeste mai departe ]

Întrebare (Dan): Presa moare pentru cǎ...?
Rǎspuns (Turambar): Simplu: Presa moare pentru cǎ meritǎ sǎ moarǎ

* * *

Preambul. Citate semnificative

“România riscă să devină prima ţară din Europa fără ziare, şi asta nu înseamnă că suntem postmoderni - cum ne-am imagina -, anticipativi, avangardişti. Suntem rudimentari. Rămânem fără ziare ­fiindcă nu mai suntem în stare să producem informaţie credibilă, nu pentru că am fi vizionari şi mutăm informaţia pe digital. [ citeste mai departe ]

Ieri v-am vorbit despre evoluția PIB-ului României în ultimii douǎzeci de ani, dupǎ Revoluție. Mulțumesc celor care au comentat pe marginea articolului. Într-adevǎr, folosirea dolarului ca monedǎ de referințǎ își are limitǎrile sale, dupǎ cum spuneam și ieri. În mǎsura în care voi avea timp voi face același grafic în lei (dupǎ neutralizarea inflației), cît și într-o monedǎ mult mai puțin afectatǎ de devalorizare, yenul japonez.

Articolul de ieri îl încheiam într-o notǎ rezervatǎ. [ citeste mai departe ]

Se procedeazǎ dupǎ cum urmeazǎ: se iau toate cercetǎrile naționale recente fǎcute de CCSB în ultimul timp, de prin 2009 încoace, se unesc într-o bazǎ mare comunǎ, în mǎsura în care existǎ variabile comune.

Cum sǎ nu existe! Cel puțin socio-demograficele sînt toate acolo, de fir a pǎr, sondaj cu sondaj. Printre care și variabila Religie, care am avut de la bun început inspirația sǎ o pun deschisǎ, obținînd astel o diversitate bine-venitǎ de rǎspunsuri. [ citeste mai departe ]

Notă. După invitaţia noastră de a-i deschide o pagină în care să-i preluăm analize, postări de pe blog şi ce mai doreşte, Mirel Palada a propus acest text pentru început, ca să vă cunoaşteţi. Asta dacă nu-l ştiţi deja prea bine de pe turambar. (voxpublica)

Cele ce urmează reprezintă, fără nici un fel de modificare, except my real name, cele propuse comisiei de admitere de la Colegiul Național de Apărare acum doi ani și ceva. Nici un cuvînt, nici o iotă din cele scrise nu și-au pierdut puterea de actualitate. [ citeste mai departe ]