Intr-o viata de partid democratica, probleme au cei care nu pot accepta critici, nu cei care aduc critici.

Propunerea excluderii lui Cristian Preda acopera balbaielile organizatorice si de strategie ale Organizatiei Bucuresti.

Nu exista in Statutul PDL sau in Codul etic vreo prevedere care sa permita excluderea doar pentru un moft al unui membru de partid.

Regret ca, fiind in drum spre Cluj Napoca, nu am fost astazi la sedinta BPN, ca sa votez impotriva acestei propuneri, dar in mod cert voi fi la sedinta CNC.

Pentru comentarii, aici…

Am propus acest proiect de lege colegilor din PDL in urma cu un an, iar Sever Voinescu si alti parlamentari  PDL l-au depus in ianurie 2011, fiind insusit si semnat si de deputatii Madalin Voicu – PSD si Ovidiu Gant – Grupul minoritatilor.

Le multumesc tuturor celor care au sustinut si au votat proiectul.

Prescriptia se elimina pentru toate infractiunile pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie pana la data intrarii in vigoare a legii si, evident, pentru cele viitoare.

La fel a procedat, de pilda, si Suedia in 2010 cand a eliminat prescriptia pentru omor, inclusiv pentru crimele pentru care aceasta nu se implinise pana la data de intrare in vigoare a legii.

Aceasta prevedere a legii este in acord cu CEDO.

Romania se va alinia astfel mai multor tari in care omorul nu are termen de prescriptie : Marea Britanie, Germania, Austria, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Estonia, Cipru, SUA, Canada sau Japonia.

Pentru comentarii, aici….

La solicitarea unor cititori, dupa postarea din 8 februarie 2012, in care am facut un rezumat al principalelor concluzii ale raportului pe justitie si anticoruptie din cadrul MCV, public lista celor 6 parlamentari romani in functie condamnati penal (definitiv sau nedefinitiv) si care sunt in Parlamentul Romaniei, votand legi pentru noi si in numele nostru (lista a aparut deja in presa):

a. Parlamentari condamnati definitiv

1. Morega Dan Ilie, deputat independent, ales deputat pe listele PNL si membru PNL la data comiterii faptei, condamnat definitiv la 3 ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, pentru folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii de foloase necuvenite si de instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice, in vederea obtinerii unui avantaj patrimonial pentru altul.

Morega Dan a mai fost judecat intr-un dosar pentru dare de mita, insa a fost achitat.

2. Popescu Cosmin, deputat independent, ales deputat din partea PDL, exclus de drept din partid, conform Codului etic al PDL, condamnat definitiv la 2 ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, pentru fals intelectual si favorizarea infractorului in legatura cu infractiuni de coruptie.

b. Parlamentari condamnati nedefinitiv

1. Badalan Eugen, ales deputat din partea PDL, autosuspendat din partid, cadru militar la data comiterii faptei, condamnat in prima instanta la 4 ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, in formă calificata si continuata.

2. Mihailescu Serban, senator UNPR, membru PSD la data comiterii faptei, condamnat in prima instanta la 1 an de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, pentru primire de foloase necuvenite si nerespectarea regimului armelor si munitiilor savarsita in legatura cu infractiunea de foloase necuvenite.

3. Năstase Adrian, deputat PSD, condamnat in prima instanta la 2 ani de inchisoare cu executare, pentru folosirea influentei sau autoritatii functiei de presedinte al unui partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata.

Inculpatul Nastase Adrian a mai fost trimis in judecata in alte doua dosare, pentru dare de mita si, respectiv, luare de mita in forma continuata si santaj. In primul dosar a fost achitat in prima instanta, in cel de-al doilea se asteapta o decizie in prima instanta.

4. Pop Virgil, ales deputat din partea PNL, autosuspendat din partid, condamnat in prima instanta la 5 ani de inchisoare cu executare, pentru trafic de influenta in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata comis in forma continuata si spalare de bani in forma agravata.

II. Parlamentari trimisi in judecata

Reamintesc ca, pe langa parlamentarii condamnati, au mai fost trimisi in judecata alti 13 parlamentari in functie pentru care se asteapta decizii ale instantelor:

1. Chiuariu Tudor, PNL – trimis in judecata in decembrie 2010 pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial;

2. Dobra Nicolae, PDL – trimis in judecata in martie 2009 pentru stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comercială reala a bunurilor apartinand autoritatii publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savaraita de cei care au atributii de conducere, de administrare, de gestionare. A fost achitat in prima instanta.

3. Dumitru Ion, PSD – trimis in judecata in doua dosare in februarie 2006 pentru abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave in scopul obtinerii unui avantaj patrimonial; si, respectiv, abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata. In primul dosar, a fost achitat definitiv, in cel de-al doilea, achitat in prima instanta.

4. Ghiveciu Marian, PSD – trimis in judecata in decembrie 2011 pentru instigare la infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – in forma calificata.

5. Iftimie Dragos, PDL – trimis in judecata in decembrie 2010 pentru spalare de bani.

6. Mitrea Miron, PSD – trimis in judecata in martie 2009 pentru luare de mita, instigare la fals material in inscrisuri oficiale in legatura directa cu infractiunea de coruptie si uz de fals in legatura directa cu infractiunea de coruptie.

7. Pandele Sorin Andi, PDL – trimis in judecata in iunie 2010 pentru luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma calificata si in forma continuata, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma calificata si in forma continuata, fals material in inscrisuri oficiale, in forma continuata.

8. Pasat Dan, PDL – trimis in judecata in aprilie 2011 pentru 3 infracţiuni de santaj si infractiunea prev. de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, 7 acte materiale (efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia pe care o persoana o îndeplineste in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite).

9. Ridzi Iacob Monica, PDL – trimisa in judecata in mai 2011 pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual in legatura cu fapte de coruptie in forma continuata, participatie improprie la infractiunea de acces fara drept la un sistem informatic, savarsita prin incalcarea masurilor de securitate, participatie improprie la infractiunea de a modifica, sterge sau deteriora date informatice, fara drept.

10. Surupaceanu Mugurel, PSD – trimis in judecata in mai 2009 pentru spalare de bani si complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial

11. Turcanu Florin, PNL – trimis in judecata in ianuarie 2011 pentru fals intelectual si uz de fals.

12. Voicu Catalin, PSD – trimis in judecata in mai 2010 pentru trafic de influenta in forma continuata (doua fapte) si fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, in forma continuata.

13. Voiculescu Dan, PC – trimis in judecata in decembrie 2008 pentru folosire de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite si spalare de bani, ambele in forma continuata.

III. Comentariu

Sunt 19 parlamentari in functie trimisi in judecata pentru fapte de coruptie, infractiuni economice si alte infractiuni importante; procesele sunt in diferite faze de judecata, iar unii (6) au fost deja condamnati, definitiv sau nu. Ei sunt astazi in Parlamentul Romaniei si provin din majoritatea partidelor politice.

Opinia publica s-a convins ca nu sunt “dosare politice”. Sunt anchetati politicieni din orice partid, inclusiv din cele care au fost si sunt la guvernare din 2005 incoace; iar cind dosarele ajung in instanta (sau in Parlament pentru avize) si devin publice vedem cu totii ca sunt acuzatii reale.

Prin urmare, declaratiile politice care acuza DNA de politizare si prin care se cere demisia celor din alte partide, dar nu si a inculpatilor din propriul partid, sunt ipocrite.

Reamintesc ca in toate rapoartele din 2005 pana acum, timp de 6 ani, Comisia Europeana a afirmat in mod repetat ca DNA face anchete impartiale.

Nota: Am facut aceasta lista consultand surse deschise: stiri din presa si comunicate ale DNA sau DIICOT. E posibil ca lista sa nu fie exhaustiva.

Pentru comentarii, aici…

Vreau sa insist asupra unui aspect despre care nu s-a vorbit foarte mult: expirarea licentei de exploatare.

Reamintesc ca Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) sustine ca are o licenta de exploatare valida (47/1999), acordata prin HG 458/10.06.1999, ale carei prevederi sunt, in mod nejustificat, inca secrete.

In realitate:

1. Legea minelor (art.22) spune ca pentru inceperea activitatii miniere prevazute in licenta este necesara obtinerea unui acord de mediu in maximum 180 de zile de la acordarea licentei de exploatare. Conform unui simplu calcul, acest termen a fost depasit cu circa 12 ani (!). In aceste conditii, orice activitate miniera la Rosia Montana ar fi ilegala, iar autoritatile competente trebuie sa constate expirarea licentei de exploatare 47/1999 si obligativitatea reluarii procedurilor pentru o noua licenta.

2. In plus, din informatiile primite, licenta de exploatare 47/1999 a fost acordata societatii Minvest Deva (statul roman), ca titular, si companiei RMGC, ca afiliat, iar ulterior licenta a fost transferata de la Minvest (statul roman) la RMGC, Minvest ramanand companie afiliata. Licenta nr. 47/1999 era, insa, pentru mina veche, exploatata de Minvest (statul roman) si inchisa in 2006. Pentru noul proiect minier pe care il promoveaza RMGC, perimetrul a fost modificat de cateva ori, astfel ca toate operaţiile de explorare, cercetare arheologica, descarcari de sarcina arheologica, certificat de urbanism etc. se bazeaza pe un perimetru ilegal. Logic, asta inseamna ca pentru noul proiect nu exista licenta de exploatare.

In aceste conditii, are Ministerul Mediului si Padurilor calitatea de a acorda un aviz de mediu pentru un proiect minier a carui licenta este inexistenta?

In opinia mea, intreaga procedura ar trebui reluata si intoarsa la Agentia Nationala de Resurse Minerale si Guvern. Iar Agentia trebuie sa verifice daca se poate exploata aurul si prin alte metode, nu cu cianura, iar daca nu, sa se renunte la acest proiect.

In final, fac doua propuneri:

1. sa cream locuri de munca la Rosia Montana prin inscrierea in patrimoniul UNESCO, refacerea galeriilor antice si investitii in turism in aceasta zona;

2. daca chiar trebuie sa exploatam aurul de la Rosia Montana, sa o facem spre beneficiul Romaniei, adica a fiecarui cetaten roman si cu mijloace care nu pun in pericol sanatatea noastra si a celor care vin dupa noi. Deci: fara cianuri si statul roman sa fie cel care exploateaza aurul de la Rosia Montana, iar cetatenii sa primeasca anual divindende din exploatarea aurului (asa cum procedeaza Norvegia cu exploatarea petrolului de catre stat).

Pentru comentarii, aici….

Ar fi fost de salutat daca judecatoarea Viorica Costiniu ar fi renuntat singura sa mai judece dosare venite de la DNA (mai mult, cred ca ar fi trebuit sa se suspende din a judeca orice dosar penal). Ar fi dat semnalul ca pune mai presus de orice increderea in justitie, principiul aparentei de impartialitate a judecatorilor si ca respecta opinia publica.

Aici nu este vorba de persoana Viorica Costiniu, ci de un principiu. Prin comparatie, judecatorul Birsan de la CEDO nu mai judeca dosarele privind Romania de cind sotia lui este cercetata de DNA, tocmai pentru ca reclamantii romani sa nu se indoiasca de credibilitatea CEDO.

Si se mai ridica o intrebare: cele doua reprezentante ale societatii civile, Georgiana Iorgulescu si Corina Dumitrescu, care au votat impotriva, asa cum relateaza presa, ce interese apara? Pe ale societatii civile cu siguranta nu le apara si, de aceea, trebuie sa explice public votul pe care l-au dat.

Urmeaza raportul Comisiei Europene, chestiunile de etica ale membrilor CSM si integritatea sunt sub lupa Comisiei si, de aceea, sunt datoare sa spun aceste lucruri public. Factura de plata vine pentru toata tara.

Pentru comentarii, va invit aici…

Domnului Nicolae Horatius Dumbrava
Presedinte, Consiliul Superior al Magistraturii

Scrisoare deschisa

Domnule presedinte,

Conform raportului Comisiei Europene de monitorizare pe justitie si anticoruptie in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), publicat in iulie 2011, consolidarea raspunderii sistemului judiciar ramane o provocare importanta. Comisia Europeana atrage atentia ca s-au adoptat unele masuri pentru imbunatatirea eficientei si a transparentei Inspectiei Judiciare si pentru uniformizarea practicilor acesteia, dar “capacitatea si rezultatele inregistrate de Inspectie nu s-au îmbunatatit in mod semnificativ”. De asemenea, Comisia Europeana remarca faptul ca desi Inspectia Judiciara a analizat un esantion de dosare de coruptie la nivel inalt cu termene de judecata amanate, nu a formulat concluzii sau recomandari semnificative cu privire la practica judiciara. Iar concluzia expertilor europeni este ca “Romania nu s-a angajat înca intr-un proces de reforma aprofundata a sistemului disciplinar”.

In acest sens si in virtutea responsabilitatilor mele de eurodeputat si membru al Comisiei de libertati civile, justitie si afaceri interne din Parlamentul European, dar si in urma numeroaselor sesizari primite de la cetateni romani sau articolelor din presa, ma adresez dumneavoastra si plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a va aduce in atentie problema lipsei de celeritate in judecarea dosarelor de mare coruptie (si nu numai), a lipsei de incredere in justitie, precum si necesitatea unei schimbari rapide si profunde a Inspectiei Judiciare in vederea responsabilizarii magistratilor.

• In aprilie 2011, un fost deputat in Parlamentul Romaniei trimis in judecata pentru fapte de coruptie si condamnat, dupa primele doua instante, la 3 ani de inchisoare cu executare, a scapat de pedeapsa prin implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale in timpul procedurii de recurs. Trimis in judecata in mai 2006, dosarul a stat in prima instanta 4 ani si a trecut prin 47 de termene, cele mai multe fiind amanari. Desi avertizati de procurorii anticoruptie, cei 3 magistrati ai completului de la Curtea de Apel Bucuresti au dat iar amanari care au dus, in cele din urma, la prescriptie. Inspectia Judiciara nu a anuntat nicio masura in acest caz.
• Presa si societatea civila au relatat constant ca judecarea unor dosare de coruptie, frauda si alte infractiuni este tergiversata cu anii , cel mai adesea prin amanari repetate si termene foarte lungi, existand pericolul ca multe dintre ele sa ajunga la prescriptia raspunderii penale. Un exemplu recent il constitutie dosarul Rompetrol , in care Tribunalul Bucuresti a constatat, la 21 octombrie 2011, ca pentru doua din faptele penale pentru care sunt acuzati inculpatii raspunderea penala s-a prescris. Dosarul se afla in instanta din septembrie 2006, adica de 5 ani.
• Daca ne uitam la statistici, peste 20 de dosare de coruptie sau frauda sunt in instanta de circa 4 ani sau mai mult. Alte circa 20 de dosare sunt in instanta de mai bine de 2-3 ani. In niciunul dintre acestea nu avem o hotarare in prima instanta;
• Cazul Voicu, care a adus la lumina o intreaga retea pentru influentarea justitiei de catre oameni politici, nu a generat, asa cum ar fi fost normal, masuri dure ale CSM de sanctionare si curatare a sistemului de justitie. Cristian Jipa – un exemplu de magistrat implicat in acest caz – a primit o sanctiune nesemnificativa de taiere cu 15% a salariului pe 3 luni, iar ulterior s-a pensionat.

Acestea sunt doar cateva fapte si realitati. Toate au ca efect lipsa de incredere in justitie a romanilor si a partenerilor externi in capacitatea Romaniei de a-si respecta angajamentele anticoruptie si de reforma a justitiei asumate in momentul aderarii la Uniunea Europeana.

Domnule presedinte,

CSM trebuie sa isi asume un rol proactiv in rezolvarea problemelor amintite. Raportul Comisiei Europene din iulie 2011 sintetizeaza problemele din sistem: “din analiza Comisiei reiese ca instantele au tendinta de a avea o abordare permisiva si excesiv de prudenta in ceea ce priveste problemele procedurale ridicate de catre inculpati, cum ar fi solicitarea de expertize suplimentare, amanarea termenelor de judecata sau invocarea de exceptii procedurale. Nu se aplica in mod constant masuri de baza privind gestionarea cazurilor, cum ar fi acordarea de prioritate cazurilor importante sau complexe. Pentru a-si indeplini angajamentele in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, Romania trebuie sa adopte masuri urgente pentru a se asigura ca, in cazurile importante de coruptie la nivel inalt, hotararile definitive sunt pronuntate rapid, iar prescrierea actiunilor este evitata in toate cazurile” .

In lumina propriilor atributii si a constatarilor din ultimul raport al Comisiei Europene, Consiliul Superior al Magistraturii are la indemana mai multe solutii, cum ar fi:

1. sa ia masuri imediate de verificare a magistratilor care tergiverseaza ani de zile judecarea dosarelor de mare coruptie la Inalta Curte de Casatie si Justitie si in alte instante de judecata, si, daca este cazul, sa se dispuna sanctionarea lor. Cazurile de implinire a termenelor de prescriptie a raspunderii penale in cursul procedurilor judiciare trebuie sa fie analizate cu celeritate si in mod individual, iar magistratii care au contribuit la imposibilitatea infaptuirii justitiei din cauza implinirii termenelor de prescriptie trebuie sanctionati. Increderea in justitie va continua sa scada daca nu veti proceda rapid la aceste verificari si sanctionari.
2. sa elaboreze si sa aplice un plan eficient de masuri si actiuni pentru restructurarea Inspectiei Judiciare si reforma mecanismului disciplinar pentru magistrati;
3. sa elaboreze si sa aplice un plan de masuri privind verificarea si consolidarea integritatii magistratilor, care poate incepe cu sanctionarea celor care nu si-au depus la termen declaratiile de avere si de interese, masura ce nu necesita nici o modificare legislativa, ci doar actiunea dumneavoastra;
4. sa elaboreze si sa urmareasca aplicarea unui plan de masuri de imbunatatire a celeritatii proceselor care au ca obiect cazuri de coruptie la nivel inalt;

Increderea cetatenilor si integritatea magistratilor sunt fundamentale pentru buna functionare a sistemului judiciar.

Comisia Europeana va elabora peste doar cateva luni un nou raport privind progresele inregistrate de Romania in cadrul MCV care, in contextul amanarii unei decizii privind aderarea la spatiul Schengen, capata o importanta covarsitoare. Asa cum am mai spus, solutiile sunt la indemana dumneavostra si a Consiliului Superior al Magistraturii.

Va asigur, inca o data, de sprijinul meu in realizarea obiectivelor asumate de Romania, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Mecanismul de Cooperare si Verificare.

Cu stima,

Monica Macovei
Deputat, Parlamentul European

***

Varianta Word a scrisorii, cu note de subsol:
Scrisoare Deschisa Catre CSM Prescriere Fapte Penale 23 Octombrie

“Vreau sa ne amintim, vazand aceasta expozitie, de deportatii romani, de mortii romani, de detinutii romani care au luptat impotriva comunismului”, a declarat europarlamentarul Monica Macovei, marti, 18 octombrie, la vernisajul Expozitiei “Memoria ca forma de justitie”. Monica Macovei a afirmat ca aceasta expozitie, pe care a organizat-o la Parlamentul European in parteneriat cu Fundatia Academia Civica, este o forma de justitie simbolica. “De aceea am numit-o Memoria, ca forma de justitie. Din pacate nu am avut o justitie reala. Continuam sa ne gandim la justitie in acest fel, sa ne amintim, sa nu uitam, sa-i cinstitm pe cei care s-au sacrificat”, a mai spus Monica Macovei.

In mesajul pe care l-a trasmis cu ocazia organizarii expozitiei Memoria ca forma de justitie, presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat ca aceasta expozitie este despre oameni care au fost “lumina calauzitoare prin intunericul comunismului”. “Regimurile totalitare conduc prin forta, intimidare si teama, fara limita si fara scrupule. Distrug familii, legaturile dintre oameni, ii instiga pe prieteni unii impotriva altora si manipuleaza istoria, memoria si chiar imaginatia. Victimele comunismului si cei din rezistenta anticomunista au facut istorie. Sacrificiul lor nu va fi uitat”, a declarat Jerzy Buzek.

Presedintele Academiei Civice, Ana Blandiana, i-a multumit Monicai Macovei pentru initiativa de a organiza aceasta expozitie la Parlamentul European, care i-a oferit posibilitatea sa prezinte “jumatate de secol de istorie comunista ce a avut drept combustibil ura”. Ana Blandiana a amintit ca in urma cu 18 ani, cand a prezentat proiectul primului Memorial al victimelor comunismului, principalul argument a fost ca “nu putem sa visam o Europa unita decat in masura in care vom fi in stare sa ne unim nu numai politicile, ci si obsesiile”. “Iar obsesia Europei de est, si a Romaniei, era aceea a suferintei pe care o indurase”, a mai spus Ana Blandiana.

Editorul “Cartii negre a comunismului” si rectorul Scolii de vara de la Sighet, Stephane Curtois, a subliniat ca procesele de decomunizare si de democratizare sunt unite. “Procesul de democratizare este in mod automat insotit de procesul de decomunizare. Munca de decomunizare nu este una linistita (…), este o batalie politica, mediatica”, a adaugat Stephane Curtois.

La vernisajul expozitiei Memoria, ca forma de justitie au participat aproximativ 200 de persoane, eurodeputati, ambasadori, comisarul Dacian Ciolos, reprezentanti ai institutelor de cercetare a crimelor comunismului din tari europene si istorici, intre care Katalin Somlai (Budapesta), Anneliese-Ute Gabanyi (Berlin), Pierre Hassner (Berlin), Petruska Sustrova (Praga), Jose Maria Ballester (Madrid) si Goran Lindblad, recent numit presedinte al Platformei Memoriei si Constiintei Europene.

Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, despre rezistenta anticomunista:

Expoziţia, care va fi deschisă în perioada 18-20 octombrie 2011, este dedicată Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, primul de asemenea gen şi amploare în ţările ex-comuniste. Început în 1993 şi luat la scurt timp, la Strasbourg, sub egida Consiliului Europei, Memorialul de la Sighet a atins în acest an vârsta majoratului, iar prezentarea sa sub cupola Parlamentului din Bruxelles reprezintă o recunoaştere nu numai a importanţei sale, dar şi a sacrificiilor şi suferinţei popoarelor de dincoace de Cortina de Fier în cei 45 de ani de regim comunist.

Deschisă prin mesaje ale preşedintelui Jerzy Buzek şi al meu (ca iniţiatoare a evenimentului), expoziţia va fi prezentată din partea echipei de realizatori de Ana Blandiana, preşedinta Academiei Civice, iar din partea invitaţilor de onoare de Stéphane Courtois, editorul Cărţii Negre a Comunismului şi rector al Şcolii de Vară de la Sighet.

Alcătuită din 26 panouri, din două filme documentare şi două slideshow-uri prezentând numele şi  portretele a zeci de mii de deţinuţi şi deportaţi, expoziţia „Memoria ca formă de justiţie” se înscrie în seria de analize istorice şi juridice privind condamnarea crimelor comunismului iniţiată de grupul parlamentar al Partidului Popular European.

Memorialul de la Sighet apare ca un reper a ceea ce s-a făcut în acest domeniu până azi.

• opinia publica sa nu stie nimic despre averile si conflicte de interese ale candidatilor in perioada alegerilor;
• declaratiile de avere sa nu mai fi publice, pe site-ul ANI;
• inspectorii de integritate sa nu mai primeasca informatii de la alte institutii ale statului, deci sa nu mai poata verifica averile si nici realitatea celor scrise in declaratii;
• contractele incheiate in situatii de conflict de interese sa nu mai poata fi anulate; adica, daca un primar sau un ministru face un contract pe bani publici cu firma mamei, acel contract sa ramana in vigoare.

In astfel de momente, sa ne aducem aminte ca UDMR s-a opus in februarie 2005, in Guvern, adoptarii declaratiilor de avere detaliate si publice, ca UDMR s-a opus luni de zile, in 2006, tot in Guvern, adoptarii legii ANI si a contribuit, in Parlament, la respingerea, in 2006, a ordonantei de infiintarea a DNA (salvata de Presedinte care a retrimis legea in Parlament). Pe scurt, tintele UDMR au fost institutiile care lupta cu coruptia.

Am citit cu ingrijorare relatarile de presa privind conditiile pe care le-ar pune UDMR pentru votarea unor legi din justitie. (vezi Hotnews )

Reamintesc UDMR ca una din cele 4 conditionalitati din Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) priveste chiar Agentia Nationala de Integritate: “infiintarea unei agentii de integritate cu responsabilitati in verificarea proprietatilor si a potentialelor conflicte de interese si emiterea de decizii obligatorii pe baza carora pot fi luate sanctiuni descurajante”.

Adoptarea propunerilor deputatului UDMR -contrare cerintelor Comisiei Europene- se va reflecta prost in raportul pe MCV din 2012, cu efecte negative asupra accesului Romaniei in spatiul Schengen.  De altfel, propunerea in sine a transmis deja la Bruxelles si in alte capitale un mesaj de neincredere.

Populatia Romaniei are nevoie de ANI, adica de mecanisme de lupta cu coruptia care o saraceste. Romania are dreptul sa fie in spatiul Schengen. Romania vrea sa fie tratata cu respect si, ca atare, trebuie sa isi indeplineasca promisiunile facute la intrarea in Uniune.

Este timpul ca parlamentarii UDMR sa treaca peste propriile interese si sa actioneze in interesul public. Coalitia sa apere legea ANI si sa nu cedeze niciunui santaj.

Pentru comentarii, aici…

(1) reorganizarea administrativa a tarii pentru modernizarea Romaniei; adoptarea legislatiei si inceperea procesului de implementare. Acest prim pas trebuie sa inceapa imediat;

(2) alegerile locale din 2012 trebuie facute conform noii organizari administrative a tarii. Ca sa fim seriosi, si nu caraghiosi, ca sa nu alegem oameni pe functii care apoi se desfiinteaza sau sa nu alegem oameni pe functii care vor aparea odata cu reorganizarea. Ca sa fim responsabili fata de populatie si banul public.

(3) pentru ca procesul de reorganizare administrativa a tarii necesita o perioada de timp care trece dincolo de iunie 2012 (cand ar fi alegerile locale), solutia comasarii alegerilor locale cu cele parlamentare la sfarsitul anului  2012 este singura solutie logica si responsabila. De altfel, comasarea alegerilor se justifica exact prin procesul de reorganizare teritoriala care trebuie sa inceapa imediat, astfel incat sa permita ca alegerile locale sa aiba loc pe baza noii organizari administrative si teritoriale a tarii.

De aceea, declaratia liderului UDMR, Kelemen Hunor, potrivit careia reorganizarea administrativa nu va avea loc pana in 2012, iar “daca se va face, se va face fara UDMR”, dar ca, in acelasi timp, UDMR sustine comasarea alegerilor pentru ca se fac economii bugetare, nu poate fi interpretata decat ca o incercare de santaj politic sau de dans politic (cum vreti sa ii spuneti), care ingreuneaza dialogul politic.

Din perspectiva reorganizarii teritoriale, comasarea alegerilor aduce economii la buget doar daca are loc dupa ce s-a stabilit noua forma de organizare a tarii. Altfel, daca reorganizarea se va face dupa alegeri, la inceputul ciclului electoral – cum vrea UDMR -, vor fi cheltuiti alti bani pentru noi alegeri, deoarece vor disparea, de exemplu, consilii judetene. Sau vom astepta inca patru ani pentru a reorganiza tara. Si vor fi ani pierduti in care banii publici vor fi la cheremul baronilor politici, coruptia va continua sa existe, iar fondurile europene vor ajunge cu greu la administratiile locale.

Pentru comentarii, aici…

Comisia nu a evaluat activitatea ministrilor, astfel incat orice incercare de a asocia ideea de remaniere guvernamentala – asa cum apare in media – si rezultatele acestui demers intern din PDL este gresita.

Comisia a audiat circa 60 de persoane; eu am participat la o parte din aceste audieri in functie de celelalte obligatii profesionale din Parlamentul European. In urmatoarea perioada, comisia, condusa de Gheorghe Flutur, va face propuneri premierului Emil Boc, care m-a sustinut de la bun inceput in demersul meu de evaluare a celor numiti in functii publice.

Sustin din 2005 incoace ca este nevoie de reforma clasei politice. Procedand astfel, PDL va fi cu mult deasupra celorlalte formatiuni politice care raman anchilozate intr-o formula paguboasa de organizare si promovare a membrilor de partid.

Probabil ca unora li se pare ca ritmul este prea lent, ca nu apar rezultate rapide. Si eu as vrea sa mearga mai repede.

Am vazut cum, din pacate, a fost interpretata si rastalmacita declaratia mea de la B1 TV. Repet, voi continua sa investesc energie si timp pentru o reforma a clasei politice.

Pentru comentarii, aici…

Plangerile a circa 400 de reclamanti romani, actuali sau fosti angajati ai Direcţiei Generale de Finante Constanţa apartinand SED LEX CONSTANTA, referitoare la neacordarea unor sporuri au fost declarate inadmisibile de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Comunicatul de presa al CEDO, la finalul articolului.

Respingerea cererilor s-a bazat pe mai multe argumente, inclusiv pe faptul ca reclamanţii nu aveau un «bun» în înţelesul Art. 1 referitor la dreptul de proprietate din Protocolul 1 la Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.

Petentii de la Directia Generala de Finante Constanta reclamasera la CEDO ca ar fi fost privati în mod ilegal de dreptul la niste sporuri salariale si ca ar fi fost discriminati faţă de colegii lor din tara carora li se acordaseră aceste sporuri. Deciziile judecatoresti din tara au fost diferite (din 2005 argumentez pentru practica unitara, dar CSM face “seminarii” fara efecte practice, iar independenta este prost inteleasa de judecatori: unii se simt independenti fata de lege, inclusiv fata de legea europeana – desi am intrat de mult in Consiliul Europei si in Uniunea Europeana -, sau independenti in incompetenta si slaba pregatire profesionala. Nu toti magistratii sunt asa. Dar acum vorbim despre cei care intra in categoriile de mai sus, caci acestia sunt marea problema a tarii).

Pe scurt, din perspectiva deciziei CEDO lucrurile stau asa:

1. politicienii USL si unii lideri de sindicat au facut declaratii populiste si mincinoase la televizor cu privire la dreptul la aceste sporuri si la o falsa discriminare;

2. o decizie a ICCJ a constatat ca exista o practica neunitara si, în absenta unei cuantificări legale a acestor sporuri, ele nu pot fi acordate pe cale judecatorească (aici, bravo);

3. CSM nu face curatenie si nu ii da afara pe acei judecatori care decid “dupa ureche” sau pe baza unor posibile interese, si nu pe baza legilor europene, obligatorii.

Pe scurt, politica salariala nu apartine judecatorilor. Nu a fost nici discriminare si nici vreo alta incalcare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului, asa cum in mod mincinos au sustinut unii politicieni din Uniunea stinga-dreapta (adica de niciunde) si unii sindicalisti.

Aceasta Decizie CEDO vine dupa o alta Decizie, din august 2011, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) care le-a spus unor judecatori din Bacau ca Directivele Uniunii Europene cu privire la discriminare nu includ criteriul apartenentei la o categorie profesionala (pur si simplu acest criteriu nu exista in Directive), deci nu exista discriminare la scaderea salariala a membrilor unor categorii profesionale. Vezi aici http://www.monica-macovei.ro/blog/?p=698

Intrebarile la care astept raspuns sunt:

1. Politicienii USL (uniunea stinga-dreapta, adica fara ideologie si principii) care au sustinut acest neadevar in mod public si au hranit populatia mincinos sau din necitire vinovata isi dau demisia din parlament si partid? Caci nu vorbesti despre ceva fara sa stii, daca esti politician si vorbesti poporului. Doar daca vrei sa il minti dintr-un interes electoral al partidului sau personal.

2. Judecatorii care au gresit isi dau demisia sau sunt exclusi de CSM din profesie (caci asta este o lipsa majora de pregatire prefesionala, denumita “grava neglijenta” in lista abaterilor disciplinare)? Ce face CSM ?

3. Directorul Institului National al Magistraturii (INM) si profesorii din Institut sunt vinovati? Isi dau demisia? Ii sanctioneaza CSM ? Si face CSM pregatiri profesionale “pe bune” cu toti judecatorii? Cind? Caci miine poate fi prea tirziu. Mai luam o palma gen Schengen.

4. Ministerul Justitiei are de gind sa comunice si sa explice aceste decizii populatiei, sindicatelor si judecatorilor? Cit or fi ele de nepopulare, sunt reale si nu trebuie sa mintim, nici prin omisiune, nici prin tacere.

Cam atit. Macar sa primesc un raspuns la astea.

CEDO_Decizie Inadmisibilitate__Zelca Si Altii_SED LEX Constanta Com Presa

Pentru comentarii, aici…

Documentul supus acum dezbaterii publice a fost refacut de MJ. Luni, 3 octombrie, are loc la Bucuresti, o dezbatere organizata de SAR si MJ pe noul proiect de strategie anticoruptie.

Am o propunere concreta ca sa eliminam generalitatile si sa construim real si credibil. Obiectivul 4 din proiectul actual al SNA 2011-2014 al MJ este ”Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului” si propune ca prima masura “Susţinerea în Parlament a adoptării unor norme procedurale clare privind deciziile Parlamentului de ridicare a imunităţii membrilor săi, pe baza celor mai bune practici din alte state membre ale UE (Recomandare MCV)”.

Propun inlocuirea acestei formulari generale cu o una concreta – Modificarea Regulamentelor Camerei Deputatilor si  Senatului astfel incat procedura de ridicare a imunitatii sa fie urmatoarea:

(1) decizia sa se ia de plenul camerei in maximum 48 ore de la primirea cererii de ridicare a imunitatii;

(2) votul sa fie obligatoriu la vedere, pentru ca electoratul sa vada cum voteaza alesii si pentru a evita ascunderea raspunderii in spatele votului secret, asa cum este acum;

(3)  decizia sa se ia fara analiza probelor din dosar, caci Parlamentul nu judeca, deci nu trebuie sa cintareasca probele asa cum a facut pina acum.

Potrivit practicilor altor state UE, Parlamentul trebuie doar sa se asigure ca cererea de ridicare a imunitatii nu este determinata de declaratii sau actiuni politice ale parlamentarului, adica invinuirea penala nu este una inventata, ci se bazeaza pe indicii de comitere a unei infractiuni, iar acestea rezulta (sau nu) din cererea de ridicare a imunitatii facuta de procurori; daca sunt astfel de indicii, de pilda daca se face referire la ceea ce rezulta din interceptari telefonice, filmari sau rapoarte de control, martori, etc, este suficient pentru a se lua decizia ridicarii imunitatii, pentru ca existenta acestor indicii arata ca nu este un dosar inventat din motive legate de declaratiile sau activitatea politica a parlamentarului. Atat trebuie pentru ridicarea imunitatii, restul (analiza probelor acuzarii si apararii) este treaba procurorului sau/si a judecatorului.

Exista un astfel de proiect de lege pe rolul Camerei Deputatilor, initiat de Sulfina Barbu, Sever Voinescu si Raluca Turcan, la care am contribuit, acum trebuie numai facute eforturi pentru a fi adoptat si apoi promovat la Senat. Acest proiect aduce normele procedurale romanesti in acord cu cele mai bune practici din state UE.  Consider ca aceasta trebuie sa fie propunerea MJ in noua sa strategie, asta daca isi ia raspunderea. Se poate face si un pas mai departe, ca in Germania, unde la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare se decide ca toate cererile de ridicare a imunitatii se aproba automat si se revizuiesc numai daca ulterior apar elemente care indica ca a fost o acuzatie inventata.

Voi continua sa exprim public propuneri concrete cu privire la proiectul actual al strategiei anticoruptie. Imi pasa.

Pentru comentarii, aici…

Ponta spunea luni ca “Romania incet, incet, iese din Europa, acolo unde am reusit sa intram in urma a două guvernari bune si corecte”. Dupa aceasta mostra de tupeu, imi amintesc “meritele” lui Ponta si ale PSD din anii 2005-2006: au facut zid impotriva cererii de perchezitie in dosarul Nastase, au votat impotriva infiintarii DNA, au votat impotriva declaratiilor publice si detaliate de avere si de interese. Si lista continua. Sa nu uitam si de aducerea inculpatului Catalin Voicu direct din arest in scaunul de senator in grupul PSD din Senatul Romaniei.

Practic, Ponta si PSD au fost mereu impotriva masurilor anticoruptie. Si acum, prin atitudinea si voturile din Parlament, Victor Ponta si PSD saboteaza Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) si, implicit, aderarea la Schengen. Opinia publica si cancelariile europene cunosc toate aceste lucruri, asa ca nu tine pacaleala incercata acum de Ponta.

Sa ne amintim ca Romania a intrat in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 datorita eforturilor unor ministri din Guvernul instalat in decembrie 2004 de a scoate steguletele rosii pentru a nu se activa clauza de salvgardare cu care ne lasase guvernarea incompetenta a PSD si care putea duce la amanarea intrarii Romaniei in Uniune. In timpul asta, dl Ponta vota impotriva masurilor anti-coruptie sau a celor de reforma a justitiei. Sa ii amintim, ca sa nu uite. Ca, altfel, poate maine ne spune ca el a unit principatele.

Pentru comentarii, aici…

Pe scurt, Barroso a sustinut ca la nivelul Uniunii Europene este nevoie atat de o moneda unica, de o piata unica, precum si de o economie integrata. Uniunea politica trebuie completata cu o uniune economica.

Si eu sustin ca avem nevoie urgent de o politica economica si bugetara unica, iar pachetele de asistenta financiara acordate unor state membre sa fie cuplate cu masuri anticoruptie. Aceasta este o solutie la criza de incredere din interiorul Uniunii Europene si asigurarea ca banii vor fi folositi corect.

Pentru comentarii, aici..

Discutiile se vor relua, iar pana atunci justitia din Romania trebuie sa-si asume responsabilitatea si sa rezolve rapid chestiunile criticate in ultimul raport privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV)

Solutiile reies din rapoartele Comisiei Europene pe MCV. Iata cateva exemple:

1. Judecatorii sa judece dosarele cu politicieni amanate de ani de zile;

2. CSM sa inceapa concret curatarea sistemului judiciar si sa-i sanctioneze pe procurorii si judecatorii care au tras de timp sau din vina carora s-au implinit termenele de prescriptie;

3. CSM sa-i sanctioneze pe judecatorii si procurorii care nu au depus in termen declaratiile de avere si interese. Excluderea din magistratura ar fi o dovada de luare in serios a normelor de integritate.

Niciuna din aceste solutii nu cere modificari ale legislatiei, ci numai o doza de respect fata de cetatetii romani si europeni.

Pentru comentarii, aici…

*****

Ieri seara au avut loc in plenul Parlamentului European dezbaterile privind Rezolutia referitoare la eforturile Uniunii Europene de combatere a coruptiei. Rezolutia a fost initiata de mine si semnata de membri ai tuturor grupurilor politice din parlament. Mai jos, inregistrarea video a interventiei mele in cadrul dezbaterii si transcriptul acesteia.

Transcript:
Am vrut si avem pentru prima oara un mecanism anticoruptie al Uniunii. Este al nostru, sa-l sustinem si sa-l aplicam riguros in toate statele membre.

Avem nevoie de el pentru a iesi din criza economica, financiara si de incredere.

Marile scandaluri de coruptie din ultimii ani si criza datoriilor care a afectat Statele Membre au amplificat sentimentele de neincredere ale cetatenilor europeni.

Cetatenii europeni, care respecta legile si care platesc taxe – din tara mea, Romania, si din toate Statele Membre – trebuie sa fie siguri ca banii nu se scurg in coruptie, frauda si abuzuri; mai ales acum, cand avem si discutam de diverse forme de asistenta financiara in cadrul Uniunii.

Cetatenii europeni trebuie sa fie siguri ca cine incalca legea este pedepsit in oricare stat membru, banii obtinuti ilegal sunt confiscati si pusi in bugetul public, ca exista definitii si reguli egale, clare si minime pentru pedepsirea coruptiei si fraudei.

Increderea in institutii, in justitie, in sistemele financiare si in clasa politica este esentiala si vitala pentru unitatea Uniunii. Cand cerem solidaritate trebuie sa oferim incredere. Aceasta a fost viziunea fondatorilor Uniunii. De aceea, avem urgent nevoie de aplicarea acestui mecanism si cerem Statelor Membre onestitate si severitate in aplicarea lui.

Raportarea si verificarea masurilor anticoruptie trebuie sa inceapa cu achizitiile publice, justitie, agentii fiscale, finantarea partidelor politice si confiscarea banilor si averilor obtinute ilegal.

Cerem Comisiei sa faca din lupta impotriva coruptiei o prioritate in contextul agendei de securitate si sa asigure resursele financiare si umane. Si sa reamintim, atunci cand discutam de buget, ca acesta trebuie comparat cel putin cu cele circa 120 miliarde de euro care se pierd anual prin coruptie in Uniune.

Sustinem acest mecanism si multumim Comisiei – si, in principal, comisarei Cecilia Malmstrom – pentru pachetul anticoruptie din iunie.

P.S. Aici, interviul pe acest subiect acordat pentru Radio Romania Actualitati, joi seara – 14.09.2011

Pentru comentarii, va inviti aici…

Acesta este un pas inainte spre normalitate, mult timp asteptat, care deschide o noua etapa, cea a dezbaterii publice informate si a verificarii modului in care sunt respectate interesele publice.

Si proiectul de modificare a Legii minelor nr. 85/2003 trebuie supus imediat dezbaterii publice.

Pana la clarificare si informare completa, procedurile in care este angajata Rosia Montana Gold Corporation trebuie sa se opreasca pentru a nu vatama interesul public.

Pentru comentarii, aici…

Domnului Iulian Iancu, Presedinte, Comisia pentru Industrii si Servicii – Camera Deputatilor

Membrilor Comisiei pentru Industrii si Servicii

Membrilor Camerei Deputatilor

Domnule Presedinte,

Va trimit alaturat “Raportul de analiza privind expunerea viciilor de constitutionalitate si de tehnica legislativa a propunerii de modificare a Legii minelor nr. 85/2003”, datat 31 august 2011, si va rog sa organizati o dezbatere in cadrul Comisiei pentru Industrii si Servicii cu reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media, avand in vedere aspectele controversate ale acestei initiative legislative, impactul major si interesul public.

Raportul a fost intocmit de Asociatia AD ASTRA, Asociatia ALBURNUS MAIOR, Asociatia SALVATI BUCURESTIUL, Asociatia TRANSILVANIA VERDE si Asociatia MAI MULT VERDE.

Potrivit informatiilor publice de pe site-ul Camerei Deputatilor, proiectul are numarul de inregistrare 549/02.11.2009.

Cu stima,

Monica Macovei, Deputat – Parlamentul European

Raport Propunere Modificare Legea Minelor 85_2003 Final

CJUE a hotarat ca intrebarile Curtii de Apel Bacau sunt inadmisibile, considerand ca “în mod vădit dispozițiile menționate (n.r. directive privind discriminarea) nu sunt aplicabile nici direct, nici indirect împrejurărilor speței”.

Iata un semnal de alarma ca normele europene in materia discriminarii nu pot fi invocate in litigiile pe sporuri ale magistratilor si functionarilor publici. Este absolut necesar ca toti judecatorii, plus CSM si INM, sa ia in serios dreptul european, sa invete sa-l aplice corect si nu din auzite.

Iar politicienii opozitiei sa nu mai invoce in mod mincinos norme europene inaplicabile atunci cand vorbesc de politica salariala.

Aici, hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Pentru comentarii, aici….

In opinia mea, dezbaterea ar trebui sa se concentreze pe:

1. analiza costurilor protejarii sanatatii si a mediului daca s-ar folosi cianurile. Un exemplu la care ar trebui sa ne uitam cu atentie este cazul Yellowknife din Canada, unde Guvernul cheltuie anual aproximativ 1,2 miliarde de dolari canadieni pentru mentinerea solului inghetat dupa ce s-au folosit cianuri.

2. analiza documentelor acestei afaceri, in prezent in mare parte secrete.

3. analiza costuri-beneficii (aur si alte metale, locuri de munca, dezvoltare regiune, etc).

4. insemnatatea pentru patrimoniul national.

Consider ca orice procedura in care este angajata Rosia Montana Gold Corporation trebuie sa se opreasca pana la finalizarea acestor dezbateri.

Pentru comentarii, aici…

Reamintesc ca certificatul de descarcare arheologica din 2004 a fost anulat de instanta de judecata. Decizia irevocabila a ICCJ, din decembrie 2008, poate fi consultata aici…

Discutia in partid va continua.

Update: Ieri, am dat o declaratie privind Rosia Montana pentru Stirile TVR 1. Mai jos gasiti inregistrarea:

Pentru comentarii, aici…

Romania Curata: Luna aceasta s-a dat un nou aviz de descarcare arheologica pentru masivul Carnic din Rosia Montana, in vederea initierii proiectului minier de exploatare a zacamantului de aur din zona. A mai existat insa un aviz similar care a fost anulat de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este normal sa se emita un nou aviz in aceste conditii?

Monica Macovei: Daca nu au aparut fapte noi, nu este legal sa se emita un nou aviz. Acea decizie din justitie, inteleg ca este irevocabila, a intrat in spatiul juridic si este valabila in continuare, deci este ilegal sa se ia de la capat procedurile daca nu au aparut fapte sau dovezi noi. Din ce am vazut in spatiul public, nu vad cum ar putea aparea fapte noi pentru ca aici sunt in discutie chestiuni legate de sol si de alte repere care nu se schimba de la un an la altul, sunt chestiuni obiective. Acest aviz nu depinde de cati bani da Gabriel Resources sau de cate locuri de munca se creeaza, sau de altfel de false argumente care se aduc acum pentru justificare.

Avizul pentru descarcarea arheologica, un prim pas catre folosirea cianurilor

RC: La inceputul anului, un alt organism ce functioneaza pe langa ministerul Culturii, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI) a recomandat, in scris, ministrului Kelemen Hunor, sa includa Rosia Montana pe lista propunerilor pentru Patrimoniul UNESCO. Nu s-a dat un raspuns la aceasta recomandare. Ar trebui mentinuta?

MM: Categoric, da. Si asta este prima cerinta la care trebuie sa raspunda ministrul Culturii inainte de chestiunea avizului referitor la descarcarea arheologica, care este un pas catre permiterea folosirii cianurilor. Sigur, trebuie sa intre pe lista patrimoniului UNESCO, dar indiferent daca asta se intampla sau nu, sau de cand se intampla, asta nu inseamna ca noi trebuie sa purcedem cu proiectul folosirii cianurilor.

Cazul Rosia Montana, pus in discutia PDL

RC: V-ati pronuntat de mai multe ori, in trecut, impotriva proiectului minier de la Rosia Montana. Aveti colegi in PDL care va impartasesc opinia?

MM: Nu am discutat in conducerea partidului, dar voi ridica aceasta chestiune chiar lunea viitoare. Eu pot sa va spun ca dintre romanii din grupul PPE – Partidul Popular European, unde sunt cei din PDL si UDMR, atunci cand s-a votat in 2010 acea rezolutie a Parlamentului European care cerea interzicerea exploatarilor cu cianuri, imi amintesc ca eu si domnul Laszlo Tokes am votat pentru rezolutie, deci impotriva exploatarilor cu cianuri. Romanii din celelate grupuri politice cred ca au fost impartiti.

RC: Care este abordarea la nivel european cu privire la utilizarea cianurilor in minerit?

MM: Exista Rezolutia din mai 2010 a Parlamentului European care cere Comisiei Europene sa interzica folosirea cianurilor in exploatarile miniere, iar acesteia i-a urmat o declaratie a comisarului european pentru Mediu, din iunie 2010, care spune ca, in principiu, Comisia Europeana nu planifica o interdictie generala a folosirii cianurilor, dar consider ca aceasta declaratie, destul de nuantata, nu poate fi utilizata in aceasta poveste cu Rosia Montana. Comisarul invoca de pilda argumentul potrivit caruia o interdictie generala a folosirii cianurilor in minerit ar presupune, citez, “inchiderea minelor existente care opereaza in conditii de siguranta”. Ori acum, la Rosia Montana nu exista o mina care opereaza cu cianuri in conditii de siguranta. Nu, acum abia, vor unii sa promoveze acest proiect, ori asta este cu totul altceva. La noi nu se pune problema inchiderii unei mine care functioneaza in conditii de siguranta. Este oricum discutabil ce inseamna conditii de siguranta. Nu vad un temei, in legislatia europeana pentru aceasta decizie.

Targul “bani contra decizii” este pierzator pentru Romania

RC: Din explicatiile date de oficialii ministerului, cum ar fi seful Directiei Patrimoniu, Mircea Angelescu, sau chiar ministrul Culturii, Kelemen Hunor, reiese ca s-a optat pentru descarcarea arheologica intrucat asa se va obtine o suma de bani, 140 de milioane de euro, de la Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), din care jumatate va fi folosita in “salvarea” patrimoniului arheologic de acolo. Cel putin la prima vedere, pare un fel de targ de genul “bani contra decizii”. Cum vi se pare o astfel de abordare?

MM: Nu este corecta. Este un targ ilegal, oricum pierzator pentru Romania, ca sa nu mai vorbesc de sumele de bani, care sunt ridicole in raport cu miza despre care vorbim si cat va costa dupa aceea repararea a ceea ce se va strica in domeniul mediului prin acest proiect. Sa ne gandim nu la chestiuni abstracte, ci la viata oamenilor, la calitatea apei, pentru ca stim ca cianurile se infiltreaza prin sol si afecteaza calitatea apei.
Nu este valid argumentul care se refera la suma de bani oferita de RMGC. Compania,  dupa cum vedem, investeste de ani de zile enorm in campanii de publicitate. Poate ca ar trebui sa vedem cat a investit si de ce face acest efort financiar pentru ca, va dati seama, castigul pe care il planifica este mult-mult mai mare decat cheltuielile  pe care le face, iar pierderea, in domeniul mediului, in Romania, ar fi imensa.
Din cate stiu si din diverse discutii – trebuie verificat – la un proiect asemanator care s-a facut in Canada, se plateste astazi mult mai mult, circa un miliard de dolari pe an, pentru a mentine solul inghetat pe o anumita adancime si pe o anumita raza pentru a impiedica scurgerea si infiltrarea cianurilor. Este bine sa verificam aceste lucruri si, practic, inainte de orice verificare reala, nu trebuie continuate procedurile, iar opinia publica nu mai trebuie sa fie pacalita, pentru ca, in opinia mea, asistam la pacalirea opiniei publice.

Nici un argument nu poate justifica o nenorocire care s-ar aduce mediului

Doresc sa mai spun ceva referitor la locurile de munca, pentru ca exista o campanie publicitara agresiva in opjnia mea, am vazut citeva clipuri melodramatice, platite evident de companie, din domenii sensibile cum sunt locurile de munca sau scoala copiilor. Lumea trebuie sa stie ca aici vorbim de un numar redus de locuri de munca si pe o perioada limitata de timp, dar asta nu poate justifica nenorocirea care s-ar intampla cu mediul, incepind de la apa, iar lumea trebuie sa inteleaga pericolele pe care le-ar aduce acest proiect. In aceasta logica si in lipsa unei informari complete a opiniei publice, ne putem trezi cu argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri munca; vreau sa spun ca acest argument in sine nu poate justifica orice. Consider ca argumentul locurilor de munca incearca sa evite dezbaterea serioasa, cit ne-ar costa cu adevarat acest proiect.  Poate ca e vara si unii profita…

Pentru comentarii, aici…

Dar marea problema si critica este aminarea dosarelor cu politicieni inculpati aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Multe din dosarele cu inculpati politicieni aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost amanate cu anii, existand pericolul concret si imediat ca aceste cazuri sa fie inchise din cauza implinirii termenelor de prescriptie a raspunderii penale. Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit demult sa aplice sanctiuni severe, dar CSM este si el in topul criticilor, intre altele, exact pentru ineficienta (chiar lipsa) masurilor de raspundere disciplinara fata de magistrati.

Aceste critici sunt repetate de Comisie, pe buna dreptate, dar de fiecare data dupa un astfel de raport CSM nu a spus nimic consistent, ci a avut reactii superficiale, de tipul o sa facem un raport la raportul Comisiei … sanctionarea magistratilor care au contribuit si contribuie la prescriptia raspunderii penale in cazurile de inalta coruptie la care se refera raportul ar fi un bun inceput de actiune.

Rezultatele luptei impotriva coruptiei sunt subminate si de problemele legate de neconfiscarea averilor ilicite. Hotaririle judecatoresti si legislatia provoaca dificultati in confiscarea averilor ilicite. In practica, observa Comisia, doar bunurile care sunt consecinta directa a unei infractiuni pot fi confiscate, desi, de multe ori, nici acelea prin transferul de proprietate catre terti. Astfel de averi ilicite scapa cu totul controlului judiciar. Subiectul confiscarii averilor, inclusiv al modificarii Constitutiei, trebuie sa fie repetat pina la rezolvare.

Sursa si comentarii, aici…

1. Prima mare eroare este ca PSD propune (a) proceduri suplimentare, realizate de o comisie de verificare a averilor, si apoi (b) un nou proces, ambele dupa ce se termina un proces penal in care o persoana este condamnata pentru o infractiune din cele care i-au adus foloase materiale (ex. trafic droguri, persoane, spalare de bani, etc). In mod corect, masura confiscarii extinse a averii trebuie sa fie dispusa in acelasi proces penal si de acelasi judecator care condamna o persoana pentru o infractiune care i-a adus foloase materiale. Exemplu: judecatorul il condamna pe X pentru trafic de droguri cu o valoare de 5000 RON, si tot atunci ii confisca lui X banii sau bunurile (averea) care nu sunt justificate in raport cu veniturile legale obtinute de X intr-un numar de ani in urma. Prin urmare, prin alte proceduri si procese, PSD pacaleste in legatura cu intentia sa reala.

2. A doua eroare este ca lipsesc din acest proiect infractiunile de coruptie si cele asimilate coruptiei, pedepsite de legislatia romana actuala. Mai ales ca articolul 83 din Tratatul Uniunii Europene enumera “coruptia” intre domeniile criminalitatii de o gravitate deosebita si cu dimensiune transfrontaliera prin impact sau nevoia de a le combate. De exemplu, acte de coruptie din Romania au impact asupra pietii interne sau fondurilor Uniunii, sau asupra increderii in oficialii si institutiile noastre care aplica legile Uniunii.

Reamintesc PSD ca pe 6 iunie, acum o luna, Comisia a adoptat un pachet anti-coruptie tocmai pentru ca a constatat impactul major al coruptiei din interiorul unor state membre asupra Uniunii si a apreciat costurile coruptiei la 120 miliarde EUR pe an, in Uniunea Europeana ! Asta este impact major.

Prin urmare, proiectul PSD facut public pe 5 iulie nu este nici serios nici responsabil, ci incearca sa pacaleasca opinia publica.

***

Mai jos, inregistrarea emisiunii Tema Zilei – TVR1, de ieri, 5 iulie 2011. Alaturi de jurnalistii Ramona Avramescu si Mircea Marian si senatorul PSD Toni Grebla, am discutat despre proiectul de lege privind confiscarea extinsa. Interventia mea a fost telefonica, din Strasbourg.

Pentru comentarii, aici..

Votul de azi este o lectie pentru parlamentarii romani din toate partidele. Reamintesc acum, de exemplu, cazurile Nastase si Pasat. Sper ca parlamentarii romani sa inteleaga aceasta lectie: sa aleaga si sa voteze in cazuri similare, in Parlamentul Romaniei, pentru onoarea lor si a cetatenilor romani cinstiti.

Iar domnii Ponta si Antonescu sa ceara public, clar si raspicat, demisia lui Adrian Severin din Parlamentul European. In plus, Ponta sa-si asume responsabilitatea in fata electoratului roman ca l-a sustinut in campanie pe Adrian Severin, primul pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare.

Eu am crezut mereu ca intram in Uniunea Europeana ca sa adoptam regulile lor si nu ca sa le subminam, acoperindu-ne de rusine. Adrian Severin a ramas singurul dintre cei 3 europarlamentari “surprinsi” de presa britanica in “scandalul mitei” care inca nu si-a dat demisia din Parlamentul European.

Articole pe aceeasi tema:

1. Autosuspendarea lui Severin nu are valoare. Demisia!

2. Severin face rau tarii si Parlamentului European

3. Severin nu are rusine. PE sa-si revizuiasca normele

4. Dezbatere TV – Lobby in Parlamentul European

Pentru comentarii, aici…

Faptul ca dosarele lui Nastase si ale altor politicieni nu se judeca de ani de zile, ci se amina si tot amina, trage greu in jos la Raportul pe Mecanismul de Cooperare si Verificare si referitor la Schengen, pentru ca erodeaza increderea europenilor in sistemul judiciar romanesc. Asa ca inculpatul Nastase ar putea ajuta intr-un singur mod:  sa mearga la termene, sa nu ceara amanari si sa se judece in aceste dosare; a avut ani de zile pentru pregatirea apararii.  Si atunci vom incepe sa aratam ca un stat de drept, in care si nea Ion si domn Nastase sunt judecati in acelasi termen.

Pentru comentarii, aici…

Viziunea USL nu are legatura cu nevoia tarii de accesare si folosire eficienta a fondurilor europene, mai usoara in conditiile debirocratizarii, ci doar cu socotelile electorale si presiunile exercitate de baronii care, fara functii, vor fi in imposibilitatea de a-si satisface clientela. Iar opozitia fata de propunerea PDL are legatura doar cu dificultatea de a-si imparti algoritmic candidatii, inevitabil mai putini.

Si PDL are baroni locali, dar iata ca nu dicteaza ei, oricate dispute interne naste reducerea numarului de judete. In schimb, tipetele baronilor din USL, care nu numai ca nu vor sa piarda nimic, dar vor sa primeasca si ceva in plus dicteaza politica USL: placinta trebuie sa fie cat mai mare, dar si maruntita ca sa aiba loc cat mai multi!

Pentru comentarii, aici…

P.S. Am mai incercat o data ceea ce am vrut la inceput: sa las comentariile libere, nemoderate. Din pacate, acelasi rezultat: persoane care scriu pe pe acelasi IP, cu nume diferite, comentarii cu injurii. Multumesc celor care au scris cu onestitate, critic sau nu, insa sunt obligata sa inchid sectiunea de comentarii si sa va invit la mine pe blog.

Este doar ultimul avertisment al liderului USL, Crin Antonescu, adresat procurorilor si judecatorilor. Amenintarea are cu atat mai multa greutate, cu cat langa el stateau Victor Ponta si Adrian Nastase. Primul anunta, cu ocazia zidului facut in jurul inculpatului-pesedist Constantin Nicolescu – seful CJ Arges, ca procurorii “vor fi pedepsiti”. Al doilea este posesorul a patru dosare referitoare la coruptie. Nu le mai insir.

Ideea inlaturarii procurorilor sefi de la DNA este reluata sistematic de liderii USL, demonstrand ca DNA este una dintre cele mai importante mize electorale pentru ei. Asa cum a fost, de altfel, si in 2007, 2008 si 2009. Asta tocmai pentru ca DNA ancheteaza pe oricine, indiferent din ce partid face parte, inclusiv pe cei de la putere, si asta sperie USL care vrea sa reinstaureze perioada in care numai opozitia era anchetata.

Tocmai de aceea, le spun procurorilor si judecatorilor sa continue instrumentarea dosarelor fara a tine cont de culoarea sau functia politica a celor anchetati sau judecati. Au demonstrat ca se poate; ca dovada ca puterea nu a fost ocolita, intre incupati sunt si demnitari PDL. Aceasta independenta nu trebuie pierduta.

Procurorii si judecatorii nu trebuie sa se lase intimidati de amenintarile lui Ponta, Antonescu si Nastase, iar eu sunt convinsa ca societatea ii va sustine.

Pentru comentarii, aici…

Dreptul la viata din articolul 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului a fost incalcat prin lipsa de eficienta si impartialitate a anchetelor. Nu s-au efectuat acte de cercetare in perioadele 1994-2001 si 2002-dec. 2004.

Proiectul de lege, propus de mine si initiat de Sever Voinescu, prin care se elimina prescriptia pentru infractiunile de omor si infractiunile cu intentie care au ca urmare moartea victimei trebuie adoptat cat mai repede de Parlament. Oricum, Conventia are prioritate in raport cu dreptul intern, iar prescriptia nu poate opri aceste anchete si procese.

Decizia CEDO a fost luata ca urmare a reclamatiilor inaintate la CEDO de Asociatia 21 decembrie 1989, Teodor Maries, Elena Vlase si Nicolae Vlase. Elena Vlase si Nicolae Vlase sunt parinti ai unui tanar de 19 ani ucis la Brasov in timpul Revolutiei. Lui Teodor Maries i s-a incalcat dreptul la viata privata prin masuri ilegale de supraveghere secreta dupa participarea la Revolutie.

CEDO va continua sa judece cele peste 100 de cazuri similare pentru “a aminti permanent Romaniei obligatiile care deriva din aceasta sentinta”.

Decizie CEDO – dosarele Revolutiei – 24.05.2001

Astazi, DSK si-a dat demisia din functia de director al FMI.

Lectiile: in democratie legea se aplica egal pentru toti, judecatorii aresteaza si inalti politicieni, catusele nu sunt show si nici instrument politic, politicienii nu ameninta judecatorii. Sa invatam!

Update: Avocatii lui DSK au cerut: eliberarea pe cautiune (1 milion de dolari) + arest la domiciliu + supraveghere cu bratara electronica + camere video in locuinta + paza armata permanenta + o garantie de 5 milioane de dolari. Judecatorul a dispus toate aceste masuri.

Update 2: in 2006 am vrut sa introduc, prin modificarea Codului de procedura penala, mijloacele electronice de supraveghere (bratara). Proiectul a fost respins. Sa ne amintim cu totii cateva interventii ale unor parlamentari romani pe aceasta tema:

Serban Nicolae (PSD) – sedinta Senatului din 01.11.2006: poate să fie o brăţară, poate să fie o zgardă, dar poate să fie eu ştiu ce chestie înfiptă în cap sau în mână sau mai ştiu eu unde, să ajungem la diverse alte aberaţii de acest gen. Poate unii îşi doresc cercei prin diverse zone sensibile;

Norica Nicolai (PNL) – sedinta Senatului din 01.11.2006: Amendamentul meu vizează prevederile articolului nou introdus în Codul de procedură penală 145². În situaţia în care învinuitul sau inculpatul se află sub puterea unei măsuri de a nu părăsi localitatea, legiuitorul instituie o serie de măsuri care urmează a fi luate de către organul judiciar. Le citez şi vă solicit eliminarea lor: “Să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.”

Pentru comentarii, aici…

Procedind astfel,  votez pentru proiectul de modernizare a Romaniei lansat si promovat de Traian Basescu:  restructurarea bugetara, coduri noi, legi pentru pensii si salarizare unitara, legea educatiei, etc.  In ciuda erorilor, greselilor, proastei comunicari, lipsei de explicatii si a altelor carente din partea guvernului condus de Boc, aceste proiecte trebuie sa continue – cu indreptatea greselilor – si punerea lor in practica. Cred ca partidul trebuie sa dovedeasca loialitate fata de cel care a sustinut aceste proiecte -cu toate erorile si greselile facute- pentru a nu se dezice de aceste proiecte.

In plus, in ceea ce ma priveste, conteaza ca dl Boc a fost singurul care, in Colegiul Director National, a votat pentru propunerile de introducere a criteriilor de integritate si competenta in statut. Desigur, astept pasi mai mari si voi relua acest subiect la Conventia Nationala.

In acelasi timp, insa, cred ca in acest moment, ca premier, dl Boc nu mai are credibilitate publica si solutia unui premier tehnocrat care sa aplice cu strictete masurile de reforma a statului si sa puna cep la banii publici ar fi una foarte buna pentru tara.

De ce nu Vasile Blaga:  nu am incredere in dl Blaga. Dl Blaga intruneste aprecierea oponentilor duri ai lui Traian Basescu si oponentilor reformei. Constat ca dl Blaga nu este criticat niciodata de opozitie, este intr-un fel amicul lor. Or pe mine asta ma ingrijoreaza, nu am incredere intr-o persoana laudata si simpatizata de gasca Voiculescu – Ponta – Antonescu.  Aceasta este gasca care vrea desfiintarea DNA si ANI si a tot ceea ce eu am construit ca sa intram in Uniunea Europeana cu fruntea sus.

Nici Boc, nici Blaga nu au facut reforma in partid, aici nu este nici un motiv de departajare.

Trebuie sa mai spun spun ca as vota din tot sufletul alaturi de Toader Paleologu (foarte buna motiunea lui) dar consider ca am datoria fata de public sa ma pozitionez in raport cu una din variantele cu sanse reale. Vremea lui Teodor si a mea (caci si eu am vrut sa fac o motiune) va veni. Sau altceva.

Mai jos, discutia pe care am avut-o cu Robert Turcescu si Ion Cristoiu la invitatia B1TV, ieri, 29 aprilie 2011:

Update 2: Banda rosie de pe comentarii a fost schimbata cu banda neagra (!!!). Vezi foto mai jos.

Expozitia “Adevar si memorie” pentru comemorarea unui an de la tragedia de la Smolensk a fost deschisa astazi in Parlamentul European.

A fost organizata de 3 europarlamentari polonezi din Grupul Conservatorilor si Reformistilor si de Independent Media Foundation.

Sunt expuse fotografii cu resturile avionului, fotografii de la inmormantare, fotografii…

Fiecare fotografie are cate un text scurt cu explicatii si comentarii. Peste texte s-a pus o banda rosie, cu explicatia ca fotografiile sunt suficient de graitoare, iar textele ar fi lezat solemnitatea si demnitatea comemorarii! Decizia a fost luata de chestori.

In fata fotografiilor stau angajati ai serviciului de securitate al Parlamentului European ca nu cumva sa dezlipim banda rosie.

Parlamentul European este un loc al diversitatii opiniilor, iar gestul de astazi este unul trist. Va dati seama ce este in presa poloneza care a fost aici si care a fotografiat benzile rosii aplicate peste comentariile fotografiilor.

Banda rosie peste cuvinte:

Banda rosie inlocuita cu banda neagra:

Comentariul de sub aceasta fotografie era: “Russians damaged the wreckage of the Polish plane with excavators. How did they examine it later?”. Comentariul a fost acoperit:

Pentru comentarii, aici…

Smolensk photos

Rep : De ce credeţi că refuză Adrian Severin să demisioneze?

M.M. : Voi spune foarte direct, în primul rând pentru că nu are ruşine. În al doilea rând, presupun că sunt diverse alte interese personale sau nu ştiu, contracte sau treburi pe care le mai are de făcut, promise de mult timp şi nişte obligaţii personale, repet.

Ce-am văzut eu în acel video nu este vreo activitate de lobby sau de consultanţă, ci este o activitate tipică corupţiei. Pentru a fi plătit ca să faci un amendament sau ca să rezolvi ceva ce oricum trebuie să faci ca atribuţie a ta de serviciu este tipic corupţiei, nu se numeşte consultanţă.

Parlamentul va trebui să-şi revizuiască normele. Pur şi simplu, nu a fost nevoie, pentru că dacă se întâmplă astfel de lucruri, oamenii demisionează şi atunci se rezolvă, nu mai are nevoie Parlamentul să facă anchete sau alte demersuri. Pe de altă parte, sunt un număr destul de mare de parlamentari care au şi alte activităţi plătite, că despre asta este vorba, în Consilii de Administraţie, în diverse board-uri şi cred că şi aici ar trebui introdusă o schimbare şi interzise astfel de activităţi plătite.

Uitându-mă la declaraţiile de interese financiare, care sunt pe site-ul Parlamentului, la fiecare euro-parlamentar în parte, am constatat că au activităţi plătite în paralel cu activitatea din PE, pentru diverse companii private, în Consilii de Administraţie sau în alte organisme, deci pentru companii private, bănci şi alte companii, multinaţionale, care evident au interese în procesul legislativ, în diverse prevederi din actele pe care le adoptă Parlamentul. Mi se pare un conflict de interese, asta oricum trebuie revizuit.

Rep : Demisia lui Adrian Severin a fost cerută atât de popularii europeni, cât şi de socialişti şi chiar de PSD, prin vocea lui Victor Ponta. Acesta vă cere însă să aplicaţi şi dvs., PDL-ul, aceeaşi măsură în cazul Robertei Anastase. Cum îi răspundeţi?

M.M. : Dacă comparăm atitudinea lui Ponta cu atitudinea preşedintelui Partidului Popular austriac, care i-a cerut duminică demisia euro-parlamentarului austriac, vedem că Ponta a întârziat multe zile şi a făcut-o numai la presiunea celor din grupul socialist european. Eu îmi aduc aminte pe Năstase, e trimis în judecată în încă trei dosare, Oprişan şi multe alte nume, trimişi în judecată, Mitrea. Eu susţin curăţarea clasei politice, indiferent de unde sunt aceşti oameni, dar problema e că aşa cum merge greu şi în PDL, unde s-au autosuspendat Ridzi şi Pasat, vedem că în PSD oamenii aceia sunt chiar în funcţii de conducere în partid. Cred că nici un preşedinte de partid din România şi cu atât mai mult domnul Ponta n-ar trebui să îndrăznească să vorbească despre etică în politică sau să aibă astfel de replici până când nu-şi curăţă partidul.

Pentru comentarii, va invit la mine pe blog.

Cele 35 de idei sunt oferite dezbaterii PDL, dar și publicului larg.

Indiferent că vom găsi sau nu un număr de colegi gata să se reunească în jurul acestor idei pentru a depune o moțiune, discuția ne va ajuta foarte mult. O dorim deschisă și argumentată, departe de invective și suspiciuni. De fapt, vor avea de câștigat de pe urma dezbaterii toți cei care speră că putem progresa în România.

Monica Macovei         Cristian Preda             Sever Voinescu

Viziunea noastră:

PDL – un partid popular modern. 35 de pași necesari

PDL are șansa de a se construi ca singurul partid de dreapta din România. Pentru a atinge acest obiectiv, PDL ar putea să-și folosească resursele și să susțină măsuri orientate de următoarele 35 de idei:

Economie: buget, fiscalitate, Europa

1. Diminuarea prezenței statului în economie. Efectul va fi triplu: creșterea eficienței, scăderea corupției și depolitizarea unor decizii economice. Acum, statul e un factor de distorsionare a regulilor pieței. Trebuie să-i dăm un alt rol, reconstruindu-i credibilitatea atât în fața cetățenilor, cât și în fața actorilor economici.

2. Trecerea economiei de la o dezvoltare bazată pe consum la o dezvoltare bazată pe producție. Principala lecție a ultimilor ani este aceea că economiile a căror dezvoltare se bazează pe consum sunt vulnerabile în crize economice, în vreme ce economiile a căror dezvoltare se bazează pe producție sunt mai rezistente.

3. Diminuarea poverii fiscale pe muncă, ca un prim pas al unei ample și bine gândite politici de reducere a taxelor și impozitelor, atât în cuantum cât și în numărul lor. Prin politicile sale, statul trebuie să urmărească creșterea productivității prin stimularea spiritului antreprenorial.

4. Înscrierea în Constituție a unui deficit bugetar maxim de 3 la sută.

5. Elaborarea bugetului cu minimum 6 luni înainte de debutul anului fiscal şi consultarea cu autoritățile europene competente, pentru o sincronizare cu politicile țărilor membre și participarea la strategia “semestrului european” propusă de Comisie ca o nouă fază a integrării.

Sănătate: resurse suplimentare și asigurări

6. Sistemul public de sănătate are nevoie de sporirea calității managementului la nivelul fiecărei unități sanitare în parte, dar și de resurse financiare private pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor. De aceea, creșterea progresivă a elementului privat în serviciile de sănătate trebuie să fie o prioritate.

7. Reforma pieței de asigurări de sănătate. Statul e obligat să abandoneze iluzia că ”asigură total” și trebuie să se limiteze la asigurarea unui pachet minimal de servicii medicale, restul fiind susținut prin competiția între asiguratorii privați.

Protecție socială și pensii sustenabile

8. Protecție socială țintită. Protecția socială cea mai bună este asigurată de un loc de muncă stabil și bine plătit. În același timp, statul trebuie să îi ajute pe cei aflați în nevoie, inclusiv prin cooperarea cu structuri non-guvernamentale specializate. Acest ajutor vizează nu categorii în ansamblu, ci cazuri concrete. Asistarea persoanei pentru a ieși din starea de nevoie, și nu pentru a permanentiza respectiva stare, trebuie să fie filosofia de funcționare a întregului sistem de protecție socială.

9. Ne dorim un sistem de pensii sustenabil, în virtutea căruia pensiile de stat să nu fie niciodată în pericol. Sporirea numărului de contribuitori pentru echilibrarea balanței cu numărul de pensionari este o condiție sine qua non a depășirii crizei actuale.

Regii și agenții

10. Restructurarea masivă a regiilor și agențiilor de stat, printr-un proces combinat de privatizare și contracting out. Scoaterea regiilor și a agențiilor de stat din universul clientelar al partidelor e una dintre condițiile reabilitării politicii în ochii cetățenilor.

Diminuarea evaziunii

11. Creșterea puterii statului în combaterea evaziunii fiscale. Indisciplina financiară nu e o povară culturală de nedepășit, iar rolul statului poate fi acela de a educa, prin exemplu, mediul economic.

Constituție

12. Limitarea – prin Constituție – a susținerii politice la miniştri şi secretari de stat. Alături de aleşii locali şi naționali, miniștrii și secretarii de stat vor fi, astfel, singurii “colorați” politic. În rest, funcționarii statului trebuie să fie apolitici. Este necesar ca singura bază de selecţie să fie competenţa dobândită, nu relaţia clientelară, cu atât mai puţin cea condiţionată de susţinerea campaniilor electorale.

13. Reforma constituţională trebuie să aibă ca scop clarificarea funcţională a regimului, şi nu o modificare inspirată exclusiv de una dintre crizele recente. Între materiile care trebuie avute în vedere sunt: mecanismele dizolvării legislativului, relaţia dintre Preşedinte şi Premier, rolul Curţii Constituţionale, amenajarea justiției.

Regionalizare pentru dezvoltare

14. Regionalizarea nu trebuie făcută pe criterii etnice, ci pornind de la nevoi de dezvoltare şi de la structura demografică, luând în seamă, de asemenea, capacitatea administrativă.

15. Introducerea în Constituţie a obligaţiei ca alocările bugetare să asigure, prin distribuire echitabilă, satisfacerea necesităților reale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor, indiferent de partidele aflate la guvernare, pentru a garanta respectarea pe termen lung a interesului cetățenilor. E nevoie, în acest sens, de elaborarea unui algoritm de finanţare minimă pentru dezvoltare.

16. Schimbarea structurii administrative – inclusiv a relaţiei dintre judeţ şi regiune – trebuie corelată cu o reformă electorală care să asigure coerenţa gestiunii teritoriului. În acest moment, utilizarea tuturor modurilor de vot (majoritar într-un tur pentru preşedinţii CJ, majoritar în două tururi pentru primari şi preşedinte, forme de scrutin proporţional pentru consilii locale şi judeţene, ca şi pentru Parlament) creează blocaje și deresponsabilizare a autorităților.

Mediu și educație

17. Inițierea unui Pact național pentru protejarea mediului, plecând de la o hartă a riscurilor de mediu, actualizată anual, prin dialog între guvern, patronate și ONG-uri de mediu.

18. Modernizarea statului se face cu educaţie solidă şi sistem de sănătate accesibil tuturor. Altfel, modernizarea e o lozincă. Pentru a fi posibilă, e nevoie de resurse semnificative. Baza de calcul a salariilor personalului medical şi a celui din educaţie ar trebui – în mod ideal – să crească până în 2012 cu minimum 50%. Altfel, exodul medicilor va fi accelerat, iar şcolile vor fi abandonate de profesorii competenţi.

19. Educaţia trebuie în aşa fel configurată încât în următorii zece ani elevii români să ocupe în clasamentele făcute pe baza testelor internaţionale unul dintre primele zece locuri, şi nu – cum se întâmplă acum – unul dintre ultimele. Componenta etică a educației trebuie reintrodusă în școala românească.

Administrație publică

20. Întregul sistem al administrației publice trebuie reformat și raționalizat. Informatizarea, concentrarea pe serviciul prestat cetățeanului și nu pe rigorile birocrației instituționale, profesionalizarea, eficientizarea (prin introducerea unor standarde de cost) și depolitizarea structurilor administrației ar trebui să fie ideile de bază ale reformei sistemului administrativ.

Demnitatea funcției publice

21. Eliminarea oricărei posibilități de ingerință a Parlamentului sau a altor instituții publice în actul de justiție referitor la un dosar care vizează un parlamentar sau un ministru.

22. Introducerea pentru parlamentari și miniștri a interdicției de a exercita, în paralel cu mandatul, acele funcții și activități care pot duce la situații de conflict de interese, de pildă inițierea unor proiecte de lege sau amendamente sau prin luarea unor decizii în interes personal sau clientelar contrar interesului public. Activitatea în Parlament sau Guvern trebuie să fie dedicată exclusiv interesului public.

Justiție independentă și anticorupție

23. Definirea principiului independenței justiției ca dreptul persoanei de a fi judecată de judecători independenți, nu ca un “privilegiu” al judecătorilor; participarea cetățenilor la stabilirea răspunderii magistraților; reducerea duratei mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la 3 ani; eliminarea prevederii referitoare la votul secret în Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se asigura responsabilitatea, transparența și motivarea deciziilor.

24. Ameliorarea sistemului de justiție prin: echilibrarea raporturilor dintre profesiile juridice, regândirea sistemului de recrutare a judecătorilor, înființarea poliției judiciare în subordinea procurorului, care trebuie să aibă exclusiv funcția de susținere a acuzării, investiții în resurse umane și în infrastructură (sedii pentru instanțe și săli de judecată).

25. O metodă sigură anti-corupție este transparența. Avem în vedere transparența bugetară care include transparența cheltuielilor publice, transparența informațiilor referitoare la cei care lucrează în sistemul public sau transparența achizițiilor publice (care ar trebui, de altfel, să se bazeze pe reguli clare, fiind domeniul cu cel mai mare risc de fraudă și corupție). Susținem de asemenea incriminarea “îmbogățirii ilicite” a angajaților din sistemul public (recomandată de art. 20 din Convenția ONU împotriva corupției) și confiscarea averii nejustificate în cazul oricărei persoane. Este necesară eliminarea prezumției constituționale de dobândire licită a averii, inexistentă în alte state democratice. Stabilitatea legilor și a instituțiilor care și-au dovedit eficiența trebuie asigurată indiferent de cine se află la guvernare.

26. Unificarea practicii judiciare și a sistemului de aplicare a pedepselor, publicarea on line imediată și integrală a tuturor deciziilor judecătorești pentru a asigura previzibilitatea justiției și creșterea încrederii în sistem.

27. Îndepărtarea din magistratură a judecătorilor și procurorilor care nu vor sau nu pot să justifice proveniența bunurilor pe care le dețin sau le folosesc, în cursul unui proces de verificare permanentă; aplicarea periodică a unor teste de integritate pentru cei din serviciul public.

Politică externă

28. Politică externă în acord cu interesele europene, apartenența României la UE fiind mai mult decât sincronizare economică și libertate de mișcare. Politica externă trebuie să includă în următorii ani participarea semnificativă a României la realizarea Politicii Europene de Vecinătate, ca și la politicile de ajutor pentru dezvoltare ale UE.

29. Creșterea profilului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice și susținerea politicilor care duc la creșterea coeziunii și eficienței Alianței în ansamblu. Asigurarea securității naționale a României se realizează în interiorul și prin intermediul NATO.

30. Dezvoltarea relației privilegiate cu SUA, ca opțiune fermă și robust asumată în câmpul relațiilor internaționale ale României.

Identitatea popular-europeană

31. La fel ca în partidele partenere din PPE, și la Partidul Democrat Liberal atragerea de noi membri şi susţinerea lor în competiţiile politice, ca şi în funcţiile ori demnităţile publice numite trebuie să aibă în vedere exclusiv oameni competenţi în domenii precise. Avem nevoie de persoane care s-au distins deja în cariera profesională, nu de unele care sunt înregimentate tocmai pentru că nu au o formare solidă şi o carieră profesională consistentă. Este crucială, pe de altă parte, punerea în funcțiune a departamentelor de specialitate ale PDL.

32. Fiecare organizaţie PDL trebuie să identifice competenţe şi să le susţină pentru poziţii şi responsabilităţi adecvate. O persoană nu poate fi pregătită să fie oricând şi consilier local sau judeţean, şi primar, şi deputat sau senator sau euro-parlamentar, şi secretar de stat sau ministru în oricare domeniu şi specializare. Competenţa individuală şi discernământul colectiv sunt în egală măsură necesare în gestiunea resurselor umane în interiorul PDL. Partidul trebuie să dezvolte o structură centrală cu ramificații în teritoriu care să se ocupe exclusiv de managementul resurselor umane. În managementul resurselor umane ale partidului, criteriile de integritate trebuie să fie la fel de importante precum cele de competență și, în general, este de dorit să fie mereu mai exigente decât cele ale celorlalte partide.

33. Transparenţa trebuie să vizeze atât fondurile de care dispune PDL, cât şi modul în care ele sunt cheltuite. În acest sens, PDL trebuie să fie inițiatorul reformei sistemului de finanțare a activităților politice din România, după model german. În ceea ce-l privește, PDL va trebui să publice la intervale regulate (de pildă, la fiecare 6 luni) informaţii despre veniturile şi cheltuielile partidului. Este nevoie, de altminteri, ca finanţarea generală şi cheltuielile să fie decente, inclusiv în timpul campaniilor electorale.

34. Asumarea unei identităţi de dreapta deschise, care să includă orientarea  liberală sau neoliberală, orientarea conservatoare (în sensul tradiţiei politice româneşti de la finele secolului al XIX-lea și în sensul anglo-american contemporan), dar şi orientarea  creştin-democrată sau democratică de centru. Diversitatea va îmbogăţi, nu va diminua identitatea PDL. Ideea populară în Europa este o idee, dacă nu a fuziunii, măcar a federării tuturor curentelor dreptei. La fel trebuie să fie și la noi, iar PDL se va construi ca un astfel de partid.

35. Consolidarea Institutului de Studii Populare ca laborator doctrinar, dar şi ca locul privilegiat al întâlnirii PDL cu societatea civilă care are opțiuni și credințe politice apropiate de ale noastre.

Sursa: Blog Monica Macovei

Am declarat ca toata lumea aici, la Parlamentul European, asteapta demisia lui Adrian Severin. Suspendarea din diverse functii in Romania este apa de ploaie, nu inseamna absolut nimic la Bruxelles, unde toata lumea asteapta demisia.

Principala problema este aceea de incredere. Nimeni la Parlamentul European nu mai poate avea incredere in cei trei europarlamentari implicati in scandalul de coruptie la discutarea unor amendamente sau propuneri. Nu exista nicio legatură intre demisie si eventualele anchete, e o problemă de incredere. Ceilalti doi eurodeputati si-au dat deja demisia si asta e ceea ce se asteaptă si de la Adrian Severin. Cu fiecare ora cu care intarzie demisia, face mult rau Parlamentului European si tarii.

Mai jos inregistrarea video:

Sursa: aici…

Va recomand un articol foarte bun privind cazul Severin pe Ziare.com: Adrian Severin, o rusine fara margini

“Autosuspendarea” lui A. Severin din BPN al PSD nu are nicio valoare. In Bruxelles se asteapta demisia din Parlamentul European, asa cum au facut ceilalti doi europarlamentari, si nimanui nu ii pasa de suspendarea din BPN-PSD. Oamenii intreaba:  ce este BPN?  Si ce legatura are BPN-ul asta cu functia lui Severin din Parlamentul European? Niciuna, desigur.

Rusinea se intinde si l-a acoperit si pe Ponta care nu face nimic (doar incearca pacaleala cu autosuspendarea din BPN, care la Bruxelles nu tine).  Demisia lui Severin se impune acum pentru ca nu mai exista incredere in el; la orice propunere sau amendament va face, lumea se va gindi ca e pe bani. Indiferent de rezultatul diverselor anchete incepute acum. Anchetele aduc sau nu o sanctiune, dar nu au nicio legatura cu increderea oamenilor intr-un politician.

Sursa: aici…

Altii despre scandalul Severin:

Monica Macovei: Adrian Severin se supune legii penale romane

Cristian Teodorescu: Severin – Un negru mititel, singur, singurel, s-a autosuspendat şi a mai rămas doar el

Mihai Gotiu: Adrian Severin, adevărat ești grețos. Și cum manipulează Boc cu ”presa bună” și cu un laureat Nobel

Laura Cernahoschi: Două persoane care m-au îngrețoșat

Cristian Ghinea: Jos labele de pe Sunday Times

Grigore Cartianu: Tot hidrogenul Dunării nu-ţi va spăla ruşinea, Severine!

Mihai Politeanu: Inregistrare Adrian Severin – discutie amendament si mita

Trei eurodeputati sunt acuzati de coruptie in legatura cu procesul legislativ din Parlamentul European, ne informeaza astazi cotidianul britanic The Sunday Times. E vorba de doi membri ai Partidului Socialistilor Europeni, pesedistul Adrian Severin si slovenul Zoran Thaler, si un membru al Partidului Popular European, austriacul Ernst Strasser.

Ernst Strasser si-a anuntat demisia si retragerea definitiva din politica. De altfel, vicecancelarul austriac, Josef Proll, lider al partidului din care Strasser facea parte, a cerut scuze tuturor celor care si-au dat votul pentru acest europarlamentar si a calificat drept inacceptabil comportamentul acestuia.

Cer demisia imediata a lui Adrian Severin din Parlamentul European. Daca nu isi da demisia, astept ca Victor Ponta si conducerea PSD sa il excluda din partid si sa-si ceara iertare pentru faptele acestuia.

Fiind cetatean roman, Adrian Severin se supune legii penale romane. Directia Nationala Anticoruptie trebuie sa declanseze cercetarea penala in legatura cu acuzatiile de coruptie relatate de The Sunday Times.

Sursa: aici

Update: inregistrare video a negocierilor dintre Adrian Severin si jurnalistii de la The Sunday Times

Asa stand lucrurile si decizia fiind finala, Voiculescu ar trebui sa ramana fara niciun sprijin politic pentru functia de vicepresedinte al Senatului (e rusinos sa ramana acolo) si sa dispara din orice constructie politica, daca mai exista vreo ramasita de principiu sau de onestitate in curtea lui Antonescu. In plus, sa nu uitam ca acelasi Voiculescu a fost trimis in judecata, inca din 2008, sub acuzatii referitoare la o privatizare frauduloasa.

Continuarea o puteți citi aici.

Update: Am venit aici cu buna credinta. Cu aceeasi buna credinta o sa va rog sa scrieti si dumneavoastra comentariile, negative sau nu la adresa mea sau cu privire la partenerii de dialog. Comentariile injurioase vor fi eliminate. Multumesc.

Update 2: Am inchis sectiunea de comentarii definitiv. Puteti comenta la sursa articolului, pe blog-ul meu.