RSS Feed

2012, în stradă și în presa românească. Cine moare (previziuni non-Maya)

vezi toate articolele de
03 Jan 2012 la 13:50 2 comentarii 3740 vizualizari.

Revelion 2012. Piața Avram Iancu, Cluj-Napoca, câteva minute înainte de miezul nopții. Mă întâlnesc cu doi agenți de Poliție. Îi știu deja, mă cunosc și ei. Am discutat de mai multe ori cu ocazia ieșirilor în stradă pentru Roșia Montană. Cred că îmi cunosc deja datele de identificare pe de rost. ”Bună seara. La mulți ani!”. ”Bună seara. Ce faceți aici?” ”Am venit să vedem artificiile”. ”Da, așa, cu steaguri și banere cu Roșia Montană?”. ”Da, e interzis cumva?” ”…ăăă… nu… dar și acum?”. ”Tot timpul!”. Agentul nu mai spune nimic. Se gândește la ceva. Își privește colegul. Acesta ridică din umeri. Apoi se îndepărtează. ”La mulți ani!”, mai apuc să-i strig. Mă întorc către Cornel. ”Cred că e începutul unei frumoase prietenii”. Râde. Mergem mai departe cu steagurile și banerele cu Roșia Montană. Oamenii din piață aplaudă. Unii scandează și ei ”Salvați Roșia Montană!”. Alții ne opresc să-și facă fotografii cu steagurile.

***

Am început anul la fel cum l-am încheiat. În stradă. Pentru Roșia Montană. Pentru că 2012 are toate șansele să fie anul decisiv pentru soarta localității. Sunt ultimele luni ale mandatului unui Guvern care, încă înainte de a lua naștere, în decembrie 2009, a anunțat prin glasul fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu, că ”proiectul Roșia Montană va face parte din programul de guvernare”.

Și, din punctul de vedere al Guvernului, s-a făcut cam tot ce le-a stat în putință și mult peste aceasta. Prin instituțiile Ministerului Culturii, a eliberat un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, care încalcă fagrant hotărârile judecătorești definitive și irevocabile care îl anulaseră pe precedentul. Tot Ministerul Culturii a blocat inițiativa de înscriere a Roșiei Montana pe lista UNESCO, în ciuda recomandării exprese a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și a majorității covârșitoare a experților și instituțiilor din domeniu (de la Academia Română și ICOMOS la OAR și UAR).

Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) de la Ministerul Mediului a derulat pe repede înainte proiectul RMGC, deși acesta este unul pur ficțional: se referă la o suprafață de teren pe care RMGC nu o deține,  ia în considerare certificate și avize aflate sub semnul anulării (procesele fiind pe rol la instanțele judecătorești) și propun o tehnologie SF de reducere a concentrației cianurilor, în care nici ministrul Laszlo Borbely nu crede prea mult – e de subliniat modul în care ministrul se spală pe mâini de avizul de mediu pe care l-a promis RMGC-ului până la sfârșitul lunii ianuarie: ”dacă (s.a.) se respectă proiectul”, spune Borbely. Cine va monitoriza ”respectarea proiectului”? Tot felul de comisii ”independente” ai cărei membri se regăsesc pe statele de plată ale RMGC (cum e rectorul Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Achim Moise, în cărui declarație de avere apar explicit drepturile de autor încasate de la RMGC – Achim Moise face parte din Grupul Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural de la Roșia Montană, care a lăudat în repetate rânduri până acum acțiunile de ”restaurare” efectuate de RMGC, în ciuda evidenței imaginilor cu casele de patrimoniu aflate în proprietate companiei demolate deja sau în curs de prăbușire).

Mai mult, pe final de an, Guvernul și-a propus să adopte prin Ordonanță de Urgență (eludând astfel o dezbatere publică reală pe această temă) majorarea redevenței miniere pentru metalele nobile, de la 4% la 8%. Pentru a raporta astfel opiniei publice dublarea veniturilor sigure. Mai exact ”dublul la ceva mai mult decât nimic” (mai multe detalii despre creșterea redevenței, aici). Ce uită să comunice reprezentanții Guvernului e faptul că creșterea redevențelor este o tendință mondială, din Australia și până în Africa, Asia ori America  Centrală și de Sud. Aceste creșteri ale redevenței pornesc însă de la 20-30% și ajung până la naționalizare (în unele cazuri). Iar acest lucru nu semnifică o creștere a ”naționalismului” în domeniul minier, cum a fost calificat de analiștii de la Erns&Young, ci o conștientizare a proprietății asupra resurselor miniere și a valorificării corecte a acesteia. Pentru că nu există nicio justificare legală, morală și economică pentru a ceda 96% ori 92% din valoarea unui zăcământ unor așa-ziși ”investitori strategici” (care nu fac nimic în plus față de ce ar putea să facă și statul proprietar al resurselor în discuție). Unde mai pui că în sarcina ta rămân costurile sociale și de administrare pe termen nedeterminat (sute de ani) a dezastrului ecologic care rămâne în urma realizării proiectului.

Disperarea este însă mare. Atât din partea RMGC, cât și a susținătorilor săi autohtoni. Aflată în situați de dizolvare (activul net al societății coborând sub 50% din capitalul social), RMGC are nevoie urgentă de avize sau acțiuni care să convingă ceva ”investitori” să se mai caute prin buzunare de câteva zeci și sute de milioane de dolari, care să le finanțeze activitatea (nu investiția necesară, care trece, conform declarațiilor oficiale ale companiei, de 2 miliarde de dolari). Că RMGC nu are nevoie de bani doar pentru susținerea propriei activități de PR (singurul domeniu în care sunt specialiști), ci și pentru susținerea campaniei electorale a anului 2012 e o altă poveste.

De aceea, anul 2012 va fi unul decisiv pentru proiectul de la Roșia Montană. Într-o primă ipoteză, Coaliția de Guvernare își va asuma riscurile avizării proiectului cu riscurile electorale majore atât pentru PDL, care pentru 1-2 procente poate rata rămânerea la guvernare, cât și pentru UDMR, care cu pierdere de 1-2% din electorat se poate trezi în postura de asociație culturală – cu atât mai mult cu cât salvarea Roșiei Montana s-a aflat în programul electoral al formațiunii din 2008. Într-o astfel de situație, singurele soluții pentru Roșia Montana sunt justiția (numeroase procese fiind încă pe rol) și determinarea opoziției locale (fără terenurile localnicilor care se opun RMGC, proiectul nu are cum să pornească, fiind necesară refacerea lui în totalitate).

Într-o a doua ipoteză, Guvernul amână până după alegeri avizarea definitivă a proiectului, ceea ce ar putea duce la stoparea lui definitivă. Pentru că e puțin probabil ca cineva să mai fie dispus să cheltuiască sute de milioane de dolari pentru un proiect iluzoriu.

***

Anul 2012 nu va fi însă decisiv doar pentru proiectul de la Roșia Montană, ci și pentru presa autohtonă. Credibilitatea acesteia se menține undeva în jurul procentului de 43% (conform unui recent sondaj IRES) în rândul populației adulte. Ceea ce nu ar fi încă rău. Însă în rândul adolescenților (clasele a VIII-XII-a), conform unui studiu efectuat de Fundația Soroș, încrederea în mass-media a coborât la 14%! Iar modul în care presa autohtonă ”și-a făcut datoria” (în special față de cine ”și-a făcut datoria”) în cazul Roșia Montană are o importanță majoră în această decredibilizare.

Modul de reflectare a campaniei electorale a lui 2012 reprezintă una dintre ultimele șanse ale mass-media autohtone pentru a decide de ce parte se situează: societate civilă ori establishment. Se vor întoarce instituțiile media (atâtea câte au mai supraviețuit) către comunitate ori vor rămâne agățate de stropii care picură din țâța politicii și a grupurilor de interese economice  aferente, este o întrebare esențială pentru 2012, de al cărei răspuns va depinde soarta presei autohtone pentru mulți ani de acum înainte.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

2 comments

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Romania Curata
Curs de Guvernare

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste psd riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!