RSS Feed

2016: Top 10 cărți și autori

vezi toate articolele de
29 Dec 2016 la 11:14 comenteaza acum 1054 vizualizari.

Anul 2016 a avut de toate în lumea literară; a continuat, la foc mocnit, conflictul din jurul USR (hai că vin alegerile în 2018!), s-a sărbătorit, s-au făcut mișcări și investiții.

A fost anul Dada, cu multe manifestări și conferințe,cu reeditări și gânduri bune; semnificativ, aici, mi se pare un fragment din piesa lui Vișniec Cabaretul Dada (scrisă în 2014 special pentru acest an centenar), unde la o dezbatere TV despre Dada vorbesc Specialistul și Specialista:
„SPECIALISTA : DADA nu înseamnă de fapt nimic, este un cuvînt gol, o cochilie vidă găsită pur şi simplu, aş putea spune pe stradă, de compatriotul nostru Tristan Tzara… O cochilie vidă, deci, în care încape orice, şi din care poate fi scos orice…
PREZENTATOAREA : Şi din această cochilie vidă, cum spuneţi, a ieşit un secol de revoltă în artă, pînă cînd revolta a devenit instituţie…
SPECIALISTUL (blazat rău) : DADA înseamnă căcat…
PREZENTATOAREA : Poftim ?
SPECIALISTUL : Am spus că DADA înseamnă căcat. Nu este adevărat că DADA nu înseamnă nimic, de la bun început DADA a însemnat căcat, sau dacă vreţi MERDE, pentru că tot francezii sunt cei care l‑au promovat pe domnul Tristan Tzara. Îmi pare rău, chiar dacă acest cuvînt s‑ar putea să şocheze, sau să ofuscheze spiritele mai feminine…”
În afară de reeditarea manifestelor lui Tzara (după 20 de ani – sub coordonarea aceluiași Ion Pop), anul Dada a mai atras atenția și prin volumul lui Petre Raileanu, Dada în direct (Editura Tracus Arte) deopotrivă manual, dicționar și eseu, cu atenție ilustrat, veritabilă călătorie în epocă.
Pe locul al doilea între mișcările anului ar veni poezia; aici lucrurile sunt de multă vreme gingașe: se scrie și se publică f. multă poezie la noi, multe volume nedepășind cadrele județului. O mișcare inteligentă de unificare a poeților locali a făcut-o Editura Paralela 45, deschizând porțile unei industrii poetice, concretizată în 42 (!) de volume de poezie publicate doar anul acesta, multe dintre ele făcând parte dintr-o colecție specială – Qpoem, dublată de o interfață internautică (qpoem.com).
Tot cu miză poetică, preluarea anului: Editura Cartea Românească ajunge, de la Editura Polirom, sub sigla Editurii Paralela 45, în urma unei înțelegeri între Călin Vlasie, conducătorul P45, și Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor, prezidat de Nicolae Manolescu. Lansarea noii Edituri e programată la Botoșani, cu ocazia lui 15 ianuarie, ziua culturii naționale.
Din categoria experimentelor, un loc special i se cuvinte Svetlanei Cârstean, care a împins dialogul poetic peste mări și zări, în bilingvul Trado, scris împreună cu suedeza de origine iraniană Athena Farrokhzad; în calitate de editoare, Svetlana Cârstean a realizat „Vorpal”, colecție de poezie a Editurii Nemira, cu două titluri deosebite: Sisteme de fixare și de prindere de Ștefania Mihalache și Dodii de Florin Dumitrescu. E imposibil să nu rămână o întrebare (ca o certitudine) din primul volum de poezie al prozatoarei Ștefania Mihalache (premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2016):  „când te-au scos și mi te-au apropiat de față / învelit / într-un prosop albastru uzat / ai umplut camera de lumină / deci tu vei fi cel care / vei turna pământ peste mine / mi-am spus / e foarte bine așa.” („Paravan”).
Un loc trei neașteptat îl ocupă orașul literar; o carte de geografie literară precum Bucureștiul literar de Andreea Răsuceanu (Editura Humanitas) are meritul de a canoniza o serie de scriitori care nu prea fac obiectul studiilor noastre literare: Filip Florian, Simona Sora – față de Mircea Cărtărescu sau de Gabriela Adameșteanu.
Urbanologic, Ploieștiul a atras și el atenția anul acesta literatorilor și istoricilor: două volume despre Republica de la Ploiești, evenimentul de la 1870 de sub orânduirea lui Alexandru Candiano-Popescu, este analizat prin doctrinele și programele politice ale vremii de Silvia Marton (o teză de doctorat susținută cum vreo 10 ani – la Editura Humanitas) și prin firul evenimentelor și prin cercetări recente de arhivă de Dorin Stănescu (Editura Ploiești-Mileniul III). Se adaugă și romanul deghizat în piesă de teatru al matemacianului stabilit în SUA, Bogdan Suceavă, Republica, unde un personaj  semnificativ este tânărul Ion Luca Caragiale, ajuns grefier al procesului republicanilor (Editura Polirom).
Cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, aș adăuga și albumul suprasemnatului, Orașul dispărut. Ploiești, care înfățișează pe baza a peste 300 de fotografii imaginea urbei de până la modernizarea socialistă a anilor 1970 (Editura Ploiești-Mileniul III).
Locul IV, al monografiilor – subiect în genere căutat doar după bibliografie, poate reține niște premiere: o primă monografie despre Literatura de scandal și H. Bonciu, o incursiune în interbelic, epoca în care au început să fie puse etichetele de acest tip: un volum semnat de Dragoș Silviu Păduraru (teză de doctorat, Editura Tracus Arte), precum și monografia despre Ion Stratan, semnată de poetul Mihai Vieru, o primă fixare a unei alte epoci, cea „optzecistă”, într-o astfel de lucrare (tot o veche teză de doctorat, Editura Muzeului Național al Literaturii Române).
Locul V, al edițiilor complete, reține efortul amplu al Operelor Ion Vinea (acum, volumul X, sub coordonarea Elenei Filipaș și a Magdei Răduță, Editura Muzeul Național al Literaturii Române), ajuns la publicistica poetului de la Contimporanul, desfășurată într-o perioadă cruntă: 1935-1940. Martor al exploziei hitlerismului, cuvântul lui Ion Vinea poate fi citat și pentru a nuanța încercarea de a reabilitare a hitleristului Vintilă Horia, săvârșită în 2016 sub auspiciile Guvernului (prin IICCMER; un rezumat, aici): „Tenorul exolftalmic și buhav, cu cheag capilar castaniu sub narine, care maimuțărește la Berlin gesturile și atitudinile lui Mussolini, care îi papagalicește formulele și discursurile, Hitler revizionistul (…) a dezlănțuit în Germania o teroare de proproțiile unui război civil (…) Hitler e o făgăduință de război. Fiindcă după ce va birui în alegeri, după ce va dizolva organizațiile neclandestine comuniste, după ce va distruge opoziția socialistă și democratică, se va găsi nas în nas cu șomajul, criza și sărăcia. Și atunci, în loc de pâine și jocuri, va trebui să ofere plebei sânge și și jucării: coridorul Danzig, Anschlussul, Eupen și Malmédy, Schleswig și Holstein, Alsacia și Lorena.” Scris în 1935.
Pe VI, Codruț Constantinescu, cu Viața și moartea în Gulag (Editura Vremea), o carte de istorie ce pleacă de la mărturii scrise, jurnale și relatări ale supraviețuitorilor, grupați după naționalitate: de la americani sau germani, până la români și la poveștile lor, cu locul considerabil acordat sovieticilor. Mai mult, este punctat destinul protagoniștilor și după ce au ieșit din Gulag, tipologizat modul lor de adaptare la noua (sau adesea vechea) lume. Tot aici, volumul Bandiții de Vasile Ernu, scris după aceleași reguli ale istoriei orale, confirmă marele proiect început anul trecut cu Sectanții (la Editura Polirom), de cartografiere a unor (in)conștiente colective nemaianalizate până acum: „Trilogia marginalilor” este „în desfășurare”.
Pe VII, specialistul italian în teorie literară Franco Moretti, cu Grafice, hărți, arbori. Literatura văzută de departe (Editura Tact, traducere de Cristian Cercel), o actualizare sociologică a literaturii (pe urmele Escarpit / Bourdieu), căreia îi sunt aplicate diferite metode cantitative.
Pe VIII Ilarie Voronca, cu Jurnalul sinuciderii; tocmai pe VIII, pentru că poetul franco-român Voronca este puțin cunoscut la noi; destinul său tragic (sinucidere din dragoste, la a doua tinerețe) l-a făcut oarecum cunoscut în epocă (1946), iar traducerea acestor pagini din franceză și publicate în premieră impresionează prin meditațiile asupra destinului: una din metodele de sinucidere  pe care o va pune în practică este descrisă mai întâi aici (Editura Tracus Arte, traducere de Vladimir Pană).
Notabilă este și ediția din Vampirul pasiv de Gherasim Luca (alt mare sinucis), de data asta , o premieră după descoperirea unui manuscris în română a suprarealistului franco-român (de Nicolae Tzone și Petre Raileanu, Editura Vinea).
IX. Proza scurtă are și ea locul ei în acest an, impulsionată de editarea unei reviste speciale, Iocan (ajunsă la al treilea număr, sub coordonarea lui Cristian Teodorescu, Marius Chivu & Florin Iaru, Editura Vellant); cu toate acestea, există și lupi singuratici: volumul lui Dan Grădinaru, Povestiri din vremea revoluției ale unui român (la propria-i editură, Editura Nord Sud) este un excelent testimoniu al unui prozator ce îmbină grotescul cu realismul în proporții corecte.
La urmă, un simpatic eseu despre Pisică: o poveste despre răscumpărarea femininului, de Marie-Louise von Franz (Editura Nemira, traducere Sanda Roșescu), urmărirea unei ființe (a unui simbol) de-a lungul mitologiei și istoriei, de fapt, a părții misterioase din Eu, în care se întâlnesc Madona Neagră, vechi zeități egiptene și coborîri în inconștient.
La mulți ani!

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Etichete: , ,


Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Scriu de mai multă vreme despre avangardă și modernism în literatura română & europeană, despre care am publicat articole & studii, punctate în 2007 de un doctorat cum laude la Universitatea din București
» citeste biografia

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!