RSS Feed

Accente amare: RFI vs. SRR (Jurnal de TIFF, 1)

vezi toate articolele de
02 Jun 2014 la 13:55 7 comentarii 744 vizualizari.

Există un anumit ritm al vieții despre care nu pot spune că mă deranjează. Joi am trecut prin cafeneaua din Paris în care s-a filmat ”Amelie”, iar duminică, la Cluj, am fost la filmul ”Spuma zilelor”, tot cu Audrey Tautou în rolul principal. Miercuri am fost un om norocos: am fost invitat la un interviu la studiourile RFI (Radio France International) din Paris de către Matei Vișniec (deși lucrurile ar fi trebuit să fie taman pe dos – eu să fiu cel care să-i solicite un interviu), iar aseară (duminică), la TIFF am ajuns la documentarul ”Casa Radio” a lui Nicolas Philibert despre Radio France. Și coincidențele nu se opresc aici.

Întâlnirea cu Matei Vișniec a fost una foarte scurtă, pentru că dramaturgul, scriitorul (și jurnalistul) urma să intre într-o emisiune. Dar în scurta vizită de prezentare a studiourilor RFI, Matei Vișniec a ținut să sublinieze faptul că este un loc în care a avut șansa să abordeze orice subiect dorește, fără vreo restricție. Acesta a fost și unul dintre motivele invocate de către Nicolas Philibert, la Cluj, care l-au determinat să realizeze documentarul ”Casa Radio” (”La Maison de la radio”): că Radio France e o instituție în care nu există vreo restricție în selectarea și modul de abordare a subiectelor (altele decât cele strict jurnalistice). Lucru care mi-a generat o constatare amară (bazată pe experiența personală): la mai bine de jumătate de an de la lansarea cărții ”Afacerea Roșia Montană”, niciun jurnalist al serviciului public de radio (nici de la Radio România Actualități, nici de la Radio România Cultural, nici de la studioul regional Radio Cluj) nu s-a arătat interesat de subiect.

Singurii jurnaliști de radio care au apreciat că ar fi de interes pentru publicul lor au fost Miruna Coca-Cozma de la Radio-Television Suisse (serviciul public  elvețian de radio și televiziune) și Matei Vișniec de la RFI. Și în discuție nu e atât interesul pentru cartea mea, ci, în general, pentru subiectul Roșia Montană. Și e un exemplu care vorbește de la sine despre modul diferit de înțelegere a ceea ce însemnă ”serviciu public” în România, respectiv în Franța și Elveția.

Revin însă la Festivalul Internațional de Film ”Transilvania” (TIFF). Pentru că deja, după primele trei zile, s-au adunat câteva filme ”la purtător”. Am început cu ”Philomena” (Marea Britanie, SUA, Franța, regia Stephen Frears), la Gala de Deschidere. E povestea tulburătoare a unei mame (Judi Dench) care timp de cinzeci de ani își caută copilul care i-a fost înstrăinat de călugărițele catolice de la așezământul în care ”își ispășea păcatul”. În ajutorul ei (de fapt în propriul său ajutor) i se alătură un fost jurnalist politic (Steve Coogan), care încearcă să-și salveze cariera cu un subiect ”despre viață”. E un cuplu inedit între ziaristul educat și detașat-cinic și mama amatoare de romane lacrimogene de serie și implicată emoțional direct în poveste. O confruntare de mentalități și moduri diferite de abordare și de înțelegere al mizeriilor cotidiene, între lupta încrâncenată pentru a se face dreptate și nevoia simplă și extrem de umană de a afla răspunsul la o întrebare chinuitoare: nu doar de a ști ce s-a întâmplat cu copilul ei, ci mai ales dacă în tot acest timp s-a gândit la ea. Accentele melodramatice sunt salvate de porții consistente de umor  care salvează pachetele de șervețele de hârtie și batistele spectatorilor.

Dintr-un anumit punct de vedere, ”Siddhart” (Canada, India, regia Richie Metha) e complementar cu ”Philomena”. Povestea se mută în India, unde un tată încearcă disperat să-și găsească fiul de 12 ani, dispărut după ce îl trimisese să muncească la negru într-o regiune îndepărtată a Indiei. E un tată care, de fapt, habar nu are la ce riscuri și-a expus copilul și nu are nici măcar o fotografie cu el, care să-l ajute în lupta imposibilă de a-l găsi într-o țară cât un continent. Decorul e total diferit de cel din ”Philomena” (periferiile din Delhi sau Bombay, respectiv hotelurile de lux americane), dar umanitatea o regăsim în cele mai neașteptate locuri. La fel și soluțiile de salvare ale fiecăruia.

Despre ”Spuma zilelor” (”L ecume de jours”, Franța, Belgia, regia: Michel Gondry) v-am amintit deja. Nu vă așteptați la o ecranizare corectă a romanului omonim al lui Boris Vian, că veți fi dezamăgiți. Suprearealismul este însă, la el acasă. E o gură de oxigen, o pauză necesară între filmele mult mai dure ale ediției din acest an de la TIFF. O porție de macaron s între două biftecuri tartar. Dacă vă plac macaron s.

Duminică am continuat cu ”Colivia de aur” (”La jaula de oro”, Guatemala, Spania, Mexic, regia: Diego Quemada-Diaz). Trei adolescenți din Guatemala, cărora li se alătură un indian care nu vorbește spaniola, pleacă spre Tărâmul Făgăduinței (SUA). Pentru asta trebuie însă să traverseze Mexicul, pe platformele trenurilor de marfă. Iar călătoria e terifiantă, o cursă în care obstacolele naturale și distanța sunt cei mai nesemnificativi inamici. Speranțele și puritatea visurilor lor sunt spulberate la fiecare kilometru parcurs, ajutorul venit din partea semenilor e dublat de tot atâtea trădări, imigranții sunt transformați în simple obiecte care valorează exact cât beneficiile care se pot obține de pe urma lor (de la cele sexuale, la muncă, la transportul drogurilor peste graniță etc.). Reușești să rămâi ”întreg” după o astfel de călătorie? Merită? Sunt întrebări cu un răspuns dureros.

”Nevoi speciale” (”L amore secondo Enea”, Germania, Italia, Austria, Franța, regia: Carlo Zoratti) înseninează atmosfera. Documentarul (chiar dacă, pe alocuri, aduce a ficțiune) e o altfel de călătorie: cea a unui tânăr cu probleme de autism care caută iubirea. Deși (lucru de înțeles) nu-i este clar dacă ceea ce caută este de a face sex cu o femeie sau femeia alături de care să trăiască restul vieții. Această Eneidă contemporană nu e, însă, despre dragoste și sex, ci despre prietenie. Iar eforturile făcute de Carlo și Alex pentru a-l ajuta pe Enea explică premiile de popularitate pe care documentarul le-a adunat prin festivaluri.

”Casa Radio” e o poezie. Mă rog, ca fost slujbaș și colaborator timp de mai bine de un deceniu al unei Case Radio (așa e denumit și sediul Radio Cluj), percepția mea e una accentuat subiectivă. Am regăsit în documentar multe dintre motivele pentru care radioul a fost (și a rămas) pentru mine o pasiune (nu doar ”un serviciu” sau ”loc de muncă”). O reîntâlnire nostalgică (și puțin tristă) cu bucuriile jurnalismului radio (cu reluările și bâlbele de la înregistrări, cu peripețiile transmisiunilor în direct, ”capturarea” sunetelor ambientale și multe altele). Cu efortul uriaș de a face vizibilă (vizionabilă) realitatea doar cu ajutorul cuvintelor și sunetelor, fără imagini. Despre ce e diferențiază jurnalismul public de radio de cel francez am scris deja.

Va continua. TIFF-ul e doar la început

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

7 comments
  • 1

    Super, mestere.

  • 2

    In categoria Supernova a TIFF-ului am descoperit “In floare” / “Grzeli nateli dgeebi”, un film georgian incredibil care reuseste sa arunce o lumina orbitoare asupra unei tari si a unei culturi relativ ignorate; un film a carui realizare are gratia, precizia si radicalismul eroinei principale, dar si complexitatea si intelepciunea ei.
    E un film poate chiar mai nou si mai revolutionar (dar la fel de promitator) decat a fost acum 4 ani Darbareye Elly al lui Asghar Farhadi intrucat vine aproape ‘din nimic’ fiind primul film de lung metraj al regizoarei Nana Ekvtimishvili si al doilea pentru co-regizorul german Simon Groß.
    In cadrul TIFF-ului mai poate fi vazut marti, 3 iunie, de la 13.15, la Cercul Militar.

    In floare
    2014-06-02 15:56:27 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 3

    Off topic:
    In cazul in care vreti sa va alaturati acestei miscari de rezistenta privind supravegherea in masa via internet, vizitati acest sit pentru mai multe detalii: Reset the Net. Actiunea se lanseaza oficial pe 5 iunie si participa mai multe organizatii dintre care unele sunt bine cunoscute si publicului din Romania.
    “Some of the world’s largest websites and rights groups are planning a coordinated day of action on June 5, the first anniversary of Snowden’s revelations, to oppose mass online surveillance. The Reset the Net campaign, launched by Fight for the Future, will feature a splash screen offering tips for direct action, like installing “NSA-resistant” encryption tools, to ensure Internet privacy.” — Reset the Net: Don’t Ask for Privacy, Take It Back | Common Dreams
    Cele bune.

  • 4

    Nu ascult RFI mare, doar asta de la Bucuresti. Si e al naibii de bun in comparatie cu SRR, mai ales cu RRA. Au mult mai multa libertate. Daca vrei sa faci la SRR o chestie cu Rosia Montana trebuie sa te blindezi din 165313 unghiuri, altfel te-a mancat CNAul pe paine (unde e pozitia RMGC, unde e pozitia mediului, unde a guvernului, unde a opozitiei, de nu ai vorbit cu sindicatele, cu CJ si tot asa, un carnat interminabil) . Si daca nu te maninca Dumnezeul CNA, te omoara micii sfintisori de la redactie. Asa ca mai bine faci ceva repede pe niste teme nevinovate, ca e mai comod.

  • 5

    Mihai, au ajuns javrele de cianuristi de la intact sa se impopotoneze cu victoria impotriva exploatarii de la Rosia Montana. Adica noi in strada cu jandarmii peste noi in timp ce javrele alea de la CIANURA3 aruncau cu laturi pe noi in toate emisiunile lor de dimineata pina seara iar acum aplauda nonsalant respingerea in parlament de parca nici cacat n-au mincat nici gura nu le pute.

    anonim din Piata Universitatii
    2014-06-03 16:55:46 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 6

    radu-tudor.ro/e../

    anonim din Piata Universitatii
    2014-06-03 16:56:07 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 7

    mai, sufletel: Visniec are voie sa faca orice ii trece prin cap pentru ca are cap! Auzi, concluzie: in Romania, nu m-a chemat nimeni ca sa vorbesca despre marea mea carte… Adica e cenzura…

    Doamne, ia-ma!

    Costita
    2014-06-04 00:22:02 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali google guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste riscograma romani rosia roșia montană Rusia securitate Senat sindicate sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!