Adina Vălean face lobby pentru Roşia Montană. La parlamentul european

Costi,

la aceleasi intrebari ar trebui sa raspunda si PD-L (in special) si PSD;

si nu ”daca”, ci ”cu cat?”

Mihaela, dragostea unuia, e energizata de flacara violet iar Adina, dragostea celuilalt, e energizata de Rosia Montana!

mihai – corect. sa-i presam sa ne dea raspunsul. asta e un inceput

Asta sa fie liantul unei noi prietenii intre PDL si PNL?
Se pare ca da, atata timp cat Adrian Videanu, a anuntat imediat dupa investirea noului (si vechiului) Guvern, ca principalul lui scop in viata, in mandatul care urmeaza, e re-negocierea proiectului Rosia Montana – un nou “Bechtel” aflat inca in faza incipienta cand inca se mai pot trage sfori.

PE ar trebui sa tina cont de obiectiile aduse in 2007 de Consiliul de la Viena si sa inlature punct cu punct obiectiile de acolo (cred ca nu se va intampla)

Toate partidele ar fi trebuit sa publice lista cu sumele prin care si/au sustinut campania electorala (nu ii obliga legea? / se cam spala bani cu aceste campanii) – nu s/a intamplat si nici nu se va intampla

Jurnalistii ar fi trebuit sa coreleze rapid faptele, inclusiv in cazul PDL – nu au facut/o

Sansele sunt minime ca proiectul sa fie oprit fara, eventual un protest generalizat impotriva proiectului – lucru care nu se va intampla

Bravo, Costele! Te bagi si la minieritul aurului, desi, ca si Cernea, Gotziu si majoritatea vox-publicistilor nu avetzi nici o meserie si nu va pricepetzi cu adevarat la nimic decat la dat din clantza. Sfertodoctzii ca voi sunt de neclintit in parerile lor putzine dar radicale – ce sa-si piarda cineva vremea sa va explice ce inseamna exploatarea aurului prin cianurare – peste 90% din cele cca 2000 tone de aur obtzinute pe plan mondial se obtzin astfel? Voi stitzi doar de cianura de potasiu din filmele politziste proaste.
D-aia se duce la vale massmedia rrominichii – din prea inalta “calitate” ‘telectuala a “ziaristilor” care isi dau cu presupusul despre orice fara sa aiba minimile cunostintze despre subiect.

E de citit cu atentie ce scrie @ comentator (minus atacurile).
S-a incetatenit parerea ca extragerea prin cianurare ar fi ceva egal cu o explozie nucleara. Si asta s-a intimplat din cauza mass media. Rau intentionata sau prost informata.

@Mihai Goţiu: Nu toti pesedistii. Uite unul (una) care nu e de acord: dacianasarbu.wo../

@ comentator

Dupa creierul tau gros cat lama de ras, probabil ca ziaristii ar trebui sa scrie doar despre gunoaie si fum, ca pe alea se pricepe oricine sa le faca, nu-i asa?

Probabil ca nici dl. Rogozanu si nici alt ziaristi n-or fi “experti” ca tine in minerit, dar la UE exista niste specialisti ceva mai experti decat tine (EU Water Framework Directive October 23 2000), care s-au pronuntat demult in ce priveste mineritul cu cianuri, mai precis dupa accidentul din 2000 de la Baia Mare, cand s-au deversat produse cianurate in Somes. Probabil ca de fapt si aia sunt niste fraieri, iar baietii de la Gold Rosia Montana niste bieti neintelesi, care vor sa ne umple buzunarele de bani si sa ne curete apele, asa-i?

@ comentator

Uite aici alti “sfertodocti” in comparatie cu “experti” ca tine:

Czech Senate bans use of cyanide in gold mining:

nl.newsbank.com../

@ comentator

Mai sa fie, cati isi bat joc de cianurarea asta si o interzic! Sfertodocti cu totii, asa-i?

minesandcommuni../

meic.org/mining../

comentator – si eu ce+ar trebui sa fac? sa-ti inventez epitete. de ce nu putem vorbi despre asta simplu si direct? eu sint antirosia montana dupa ce am citit altii mai destepti decit mine. nu am insa tot timpul din lume pentru milioane de linkuri. daca m-ai provoca pe bune la un dialog normal, as veni cu detalii. blogul e si un loc de semnalare, asta faceam eu cu Cernea. Ma rog, nu va inteleg.

In legatura cu exploatarea de la Rosia Montana trebuie sa stiti ca nu exista decat tehnologia cu cianura pentru extragerea aurului. Care intre timp s-a perfectionat si este fezabil in proportie de 100% sa nu iasa cianuri pe poarta fabricii. Tehnologia este proprietatea unei firme germane care se ocupa cu asta de 150 de ani (Deutsche Gold- und Silber Scheideanstalt).
Trebuie sa ne hotaram daca ne da mana sa renuntam la profitul acestei investitii si sa nu ne atingem de muntii din zona sau ii dam drumul si mai scoatem si zona din mizerie. in rest este numai propaganda si politica.

Se incearca deplasarea atentiei publicului de pe spagi si comisioane in acest proiect, pe subiectul marginal legat de “cianuri” – parte a tehnologiei de extractie aurifera in toata lumea.

costi,
“minerit prin cianurare” este în sine o sintagmă toxică. ea provoacă în căpăşorul oricărui receptor absolvent de şcoală generală asocieri şi conotaţii maligne şi, pe cale de consecinţă, indezirabile. dar răul nu e ăsta. răul e că, în susţinerea opiniilor “anti-” cu privire la proiectul roşia montană, îţi legi numele de cel al domnului remus cernea, un domn cu mintea mult prea odihnită pentru a putea fi luat în serios de cineva. hai să le lăsăm plăcerea de a susţine iniţiativele dlui cernea unor domni din aceeaşi categorie intelectuală: badea, ciutacu, oreste, stan, dumitrescu, gâdea ş.cl.

Sunt două găşti pe aici: experţii – pragmatici, constructivi, vin mereu cu cifre, progresişti, pro-industrializare – şi diletanţii. În viziunea primilor, diletantul nu are clarviziune economică, nu ştie nici măcar aritmetica elementară, e ecologist – că e la modă-, boem, pierde-vară. Ăştia, diletanţii, vor să facă din sărăcie obiectiv turistic, lăcrimează la peisaje şi la cărţi poştale cu Delta, se leagă de copaci ca să atragă atenţia, sunt slabi de înger – leşină la auzul cuvintelor “cianură”, “toxic”. Iaca nişte papugii, nişte scârţa-scârţa pe hârtie, absolvenţi de niscai litere (învaţă alfabetul sau ce?) care ar trebui să nu îşi bage nasul în şoşonii adulţilor. Cernea? Dacă-l place Ciutacu e neapărat la fel de bou. Singurul cu mintea odihnită e Adriean Videanu şi Sebastian Vlădescu: ăştia ştiu cu cifre, li se rupe în paişpe de strămutaţi (cantităţi neglijabile), pot să desfigureze tot ce prind, pentru că ei îşi plimbă curul în concedii prin alte părţi ale lumii (Hawaii, Australia, Grand Canion) unde, slavă Domnului, nu s-au găsit zăcăminte de exploatat cu cianuri. Recunosc, sunt mai prost decât Ciutacu şi decât Cernea (pe rând, nu la un loc) şi îmi petrec concediile pe la Roşia Montană, stau în cur pe o mină de aur şi mă întreţin din bani puţini. Dacă aş avea bani să îmi fac concediile în zone exotice şi fără potenţial economic m-ar durea poate undeva de cianurile lor. Din avion oricum nu se vede mare lucru.
Ar trebui să asaneze şi Delta Dunării, s-ar îmbogăţi lipovenii cultivând soia şi orez, trăgând cu puşca după bâtlani. Parcul Naţional Retezat e un rezervor uriaş de cupru (să zicem), ce naiba ne trebuie şoimi şi lacuri glaciare? Acolo s-ar putea face o fabrică de butelii cu ozon (am înţeles că zona are destule resurse). Aşteptăm experţi care să dea startul la exploatări, să o ducă ţara bine, să ne înghesuim toţi într-un colţ şi să privim vrăjiţi fabrici şi uzine.

Andrei,

Cum “se scoate din mizerie” o zonă? Strămutând-o cu localnici cu tot?

eruufin – excelent::)))

Costele, indignarea o face versuri la @eruufin al carui text il admiri, dar prozaica REALITATE ce rahat mananca? Ia vezi mai jos cum extrage Australia aurul:
The Australian gold industry is a significant contributor to the Australian economy, with export earnings of A$10.3 billion in 2006-2007 (Australian Commodities, ABARE, September 2007). Australia is the world’s equal third largest gold producer and accounts for around 10% of world gold production. Australia has the second largest economic demonstrated resources of gold in the world with approximately 12% of the world’s holdings.
Most of Australia’s gold is produced by leaching of the gold from its ores using an alkaline cyanide solution. The gold is recovered from solution by adsorption onto activated carbon, which is then separated from the leached pulp by screening (this is generally referred to as the carbon-in-pulp (CIP) process). The gold cyanide is then desorbed from the loaded carbon and metallic gold recovered from the resulting high-grade solution by electrowinning.

Culmea e inteligentul comentariu al amaratului ala care da exemplu Cehia cum ca a interzis minieritul prin cianurare. De doua ori e amarat pentru ca habar nu are ca p-acolo nu e aur nici sa imbraci o masea.

@ mihai gotiu: domnule, daca aveti dovezi ca RMGC s-a implicat in campania electorala, prezentati-le (iar daca le-ati prezentat pe undeva si nu stiu eu imi cer scuze) altfel, jurnalismul de insinuare cred ca face mai mult rau unei cauze (imi dau seama cum suna) cu care de altfel sint perfect de acord.

@victor L: eu as spune rau intetionata. Mie nu imi scoate nimeni din cap ca exista interese externe care incerca stoparea proiectului. Si noi inghitim galusca intreaga: nemestecata, nedigerata.

@Cris: subiectul principal e cianura, nu marginal. Toate insinuarile astea, a luat – n-a luat bani, imposibil de demonstrat nu fac obiectul prezentei dezbateri. Cat despre cianura este intr-adevar cea mai sigura tehnologie de exploatare aurifera. Discutia se invarte de fapt in jurul unei idei preconcepute ce planeaza in jurul cuvantului “cinura”.

Proasta veste.
Va multumesc pentru articol si pentru tonul la care ii invitati pe comentatori. Ma bucur ca eruufin poate combate cu umor, eu nu mai pot.

Salut intrebarea dlui Gotiu. N-am uitat raspunsurile dubioase despre RM la dezbaterea finala Basescu-Geoana.

Va rog sa nu va luati de nevasta lu Crin ca nu este frumos.
Cum credeti ca un liberal poate incuraja ceva lipsit de bun simt?Nu ati auzit de revolutia bunului simt?

Rosia Montana… unbelievable. Habar nu aveam despre asta, pana nu citisem acum cateva saptamani articolul lui Cartarescu in evz. Afacerea asta infernala e pe rol de mai mult de zece ani, si toata lumea tace?

Vreau sa punctez (“strategic”…) numai cateva din dimensiunile acestui dezastru national:

In primul rand, binenteles, mediul – suprafata distrusa va fi de 900 de km patrati, asta e de 4 ori suprafata Bucurestiului. Deci imaginati-va suprafata asta ca peisaj lunar chiar in inima Transilvaniei, la cativa zeci de kilometri de zone cu imens potential turistic. Din ce vor trai acesti oameni dupa ce dezastrul ecologic se va fi produs chiar in ograda lor?

Cu chiu cu vai firma lui Frank (care numai franc nu e) a introdus pe ici pe colo promisiuni de distrugere a cianurii folosite in procesul de extragere a aurului. Si au ales SO2 ca mecanism de distrugere (cea mai cost effective). Exista avantaje si dezavantaje ale acestei metode. Printre dezavantaje putem enumera:

1. costurile electricitatii si agentilor reactivi cresc cu cantitatea de cianura care trebuie distrusa (ma rog , nu ne intereseaza,strainii platesc, desi nu ma indoiesc ca vor utiliza cea mai ieftina si neproductiva tehnologie)

2. cianura nu e reciclata (evident, e distrusa…partial).

3. Niveluri mari de sulfat raman in solutia tratata.Cantitatile mari de sulfat in apa duc la dehidratarea organismului, si diaree (cronica, daca expunerea e prelungita)

4. Tratament suplimentar e necesar pentru distrugerea cianurii de fier(highy toxica, ataca inima, caile respiratorii, sistemul nervos), tiocianatelor (mult mai putin toxice, dar expunerea prelungita este nociva, si nu pot fi deversate in apa, in nici un caz. Ca sa va dati seama de efecte, ganditi-va la tiocianatele de amoniu , de exemplu, care sunt folosite in pesticide si erbicide), cianatelor (la fel, cancerigene si astea), amoniului (afectiuni cardiovasculare, respiratorii, depinzand de modul de contact), nitratilor (care afecteaza mai ales copiii, dand asanumitul blue baby syndrome, datorita faptului ca duce la reducerea nivelului de oxigen din sange, si ca atare la slabirea sistemului imun, si la intarzierea cresterii) si metalelor toxice, cancerigene (mercur, plumb, aluminiu,crom etc, ce s-o gasi in muntii astia distrusi, cu nu e numai aur in ei, mai sunt si alte metale). Distrugerea lor, daca sunt lasate pe camp, ia zeci de ani, asta fiind ce numea Cartarescu perioada “de tamaduire”. N-am vazut absolut nimic, nada, despre asta prin specificatiile firmei straine. Deci tamaduirea va fi lasata in sarcina statului roman, care , neavand bani,va lasa toate aceste subsante toxice pe camp.

Sigur ca efecte nocive tot atat de dramatice vor fi si asupra animalelor, pasarilor, pestilor etc din zona.

Date publicate. In cei 16 ani de functionare a minei se vor folosi cca 200 milioane kg cianura de sodiu (NaCN). Cianura nu se consuma in proces, sub o forma sa alta ajunge in iazul de decantare si de acolo in apele subterane si de suprafata, aer, sol.
Conform tehnologiei pubicate de RMGC, cea mai mare parte (90%) din cantitatea de cianuri din iaz (50%) se degradeaza prin hidroliză/volatilizare sub formă de acid cianhidric (HCN), deci ajunge in aer.
Potrivit Wikipedia: It is critical to avoid the release (volatilization) of cyanide as HCN because this gas is highly toxic. A recent study reports an estimated LC(50) in humans of 3,404 ppm for a 1-minute exposure.
The process (procesul de obtinere a aurului cu folosirea cianuri de sodiu) is controversial, due to the highly toxic nature of cyanide. However, free cyanide breaks down rapidly when exposed to sunlight (cca 2 saptamani), although the less toxic compounds such as cyanates and thiocyanates may persist for some years. The famous disasters tend not to kill many people, as humans can be warned not to drink or go near polluted water. However cyanide spills can have a devastating effect on rivers, killing everything for several miles downstream. Fish are the most obvious casualties, but in fact the whole food chain collapses, from phytoplankton to ospreys
Recent studies show that residual cyanide trapped in the gold-mine tailings may cause persistent release of toxic metals (e.g. mercury ) into the groundwater and surface water systems
Famous cyanide spills include :
Year Mine Country Incident
1985-91 Summitville USA Leakage from leach pad
1995 Omai Guyana Collapse of tailings dam
1998 Kumtor Kyrgyzstan Truck drove over bridge
2000 Baia Mare Romania Collapse of tailings dam
2000 Tolukuma Papua New Guinea Helicopter dropped crate into rain

Cine va mai putea trai in zonele ramase dupa inchiderea minei. Cine ne garanteaza ca nu se va produce o catastrofa ca cele aratate mai sus? Insusi distrugerea patrimoniului istoric si natural este o catastrofa.
Judecati! Merita sa ne otravim muntii si apele si aerul pentru niste avantaje iluzorii sau este mai bine sa adoptam o solutie de dezvoltare durabila, prietenoasa cu mediul si cu oamenii, sa nu lasam copiilor si nepotilor nostri iadul pe pamant.

am adaugat un comentariu care nu a aparut. Se pare ca nu va merge cache-ul

Evident, se contreaza cei ce au interese directe (materiale) in aceasta exploatare si cei ce nu au Dar care au interese mult mai mari in privinta BINELUI tarii. Stiu ca e anacronic sa mai vorbim despre patriotism, natura patriei, bunastrea si sanatatea vecinilor… Dar uite ca sunt destui care mai vorbim.

1. Nu se pune problema daca tratarea folosindu-se ceanurile este “safe”. Poate fi – pina cind nu se intimmpla un accident. Nicio metoda nu este 100% proof! Poate nu se intimpla nimic zece ani si, pe urma, puf! Atunci cine raspunde?

2. Exploatarea este chiar in mijlocul unei zone locuite. Sunt absolut convins ca exploatarea din Australia nu este linga Sindey sau Melbourne, ci undeva in desertul imens pe care il are. Prin reteaua de ape, orice accident la Rosia Montana se raspindeste exponential in zonele locuite, poluind masiv valea Muresului pina in Tisa si Dunare – motiv cert de ingrijorare pentru maghiari, sirbi, bulgari. Daca romanilor nu le pasa…

3. Peisajul devine, pentru totdeauna, unul de cosmar. Am avut ocazia sa vad cimpurile de la Klondyke. Cel putin acolo nu este turism… In cel mai apropiat orasel (Dawson) traiesc cca 3000 de oameni. Dar in Apuseni? Una din cele mai turistice zone ale tarii? Ah, am uitat, azi romanii nu mai fac turism montan – ei se duc cu telecabina la Vf. cu Dor si Babele… Dar, orisicit.

4. Si pentru ce? Patru miliarde de Euro? Cind astia sunt un mizilic minacat intr-o luna? Pe care nici nu o sa-l vedem gramada, ci in douazeci de ani. In schimbul carora, Romania va cheltui poate de zece ori mai mult pentru curatirea zonei (se asteapta cineva ca investitorii sa lase security depozit, sau sa isi curete mizeria?). Si cine stie ce daune cerute de persoane care vor avea de suferit.

5. Saracia locuitorilor este un argument fals. Sunt multe alte zone in tara (Secuime, Bistrita, Maramures, Bucovina) in care localnicii nu au mine. Cresc animale, fac mestesuguri, se ocupa de turism… Traiesc.

6. Un ultim argument: absolut toate ONG-urile, intreaga societate civila, este impotriva proiectului. Nu e vorba de PSD, PDL sau PNL care sustine proiectul – ci de persoane cu evident interes personal. Nu PDL vrea proiectul – ci Berceanu, Vaidean, poate Boc… Asa cum sunt UNII din UDMR. Si, iata, nevasta lui Crin. Dar ar trebui sa vorbeasca toti cei ce se impotrivesc. Iata ca dna Weber a vorbit. I-a batut obrazul dnei Valean. Ar fi cazul ca toti sa le batem soricul ce le tine loc de ten tuturor celor care chiar doresc aceasta napasta pe obrazul tarii. Pentur un pumn de bani murdari.

@Nick Sava
Eu stiam de 4 miliarde de dolari, nu euro Si ca Sulfina Barbu spusese ca ulterior va fi necesara o cheltuiala de 2 miliarde de dolari pentru “refacerea mediului” (asa o citeaza formula-as.ro/2../. Am unele rezerve fata de Formula As, dar in privinta RM a avut o pozitie clara si, cred eu, justa.

Fantastic! Deci parlamentul ceh pierde timpul dand legi pentru aurul care nu exista in Cehia! Dom’le, stiam ca exista oameni peste masura de destepti, da’ acum m-am lovit de “antipozi”, aia care “compenseaza”, pentru ca suma sa fie nula!

comentator, poti sa ne spui si cand va fi sfarsitul lumii?

@ comentator #19

Băi ţâcă, nu cum se extrage aurul australian ma intereseaza, ci cum si cat de bine se neutralizeaza cianura reziduala! Postarea ta e un mare zero tăiat! Ti-am dat 3 linkuri documentate, plus o directiva europeana, in schimb revii cu prosteasca batere din clanţă pe care o infierezi cu mânie proletară la #6!

A trecut aproape o zi si comentariul meu n-a aparut, ceea ce ma face sa cred ca e o problema mai mare decat cacheul.Asa ca il mai dau o data pe bucatele, fiindca e important de stiut si partea economica a problemei. Si acolo e dezastru.

OK, si acum hai sa vorbim despre economie, pentru ca nu mi-a venit sa cred nemernicia, hotia, lipsa de competenta, prostia crasa, luati-o cum vreti, a guvernantilor care au permis o asemenea catastrofa. Astia merita soarta lui Ceausescu.
Exista pe lumea asta 4 tipuri de contracte intre guverne si firme straine care vor sa ia bani din exploatarea resurselor naturale, o afacere extrem de profitabila. Deosebirea dintre aceste contracte consta in controlul si drepturile cedate firmei straine, precum si compensatiile care revin statului. Hai sa le luam pe rand:

1. Concesiunea.

Este forma cea mai veche de contract, si cea mai defavorabila statului. Nu se mai practica decat in tarile din lumea a treia. Trasaturi: drepturile de explorare, exploatare si export ale resurselor revin firmei straine. Aceste drepturi sunt acordate pentru o suprafata foarte mare de pamant, uneori extinzadu-se la intraga tara (in cazul Rosiei Montana, concesiile de explorare se extind la 1% din teritoriul tarii). Contractele sunt semnate pentru o perioada lunga de timp (zeci de ani). Firma straina are control total asupra modului in care productia e planificata. Productia (aurul rezultat) apartine firmei straine. Statul primeste in schimb royalties si taxe, in functie de nivelul productiei. Nu exista in contract cerinta de a produce,si prin urmare firma straina poate sista productia in perioadele in care cererea aurului pe piata este scazuta (preturile sunt mici). In acest timp statul nu primeste nimic.
Acest tip de contract era des intalnit inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Profiturile imense reveneau firmei straine si reprezentantilor corupti ai guvernului (monarhiilor etc) autohton, care sunt platiti prin si in afara contractului.Pentru firma straina acest tip de contract e cel mai profitabil cu putinta, motiv pentru care e dispusa sa accepte si unele concesii.
In industria petroliera, de exemplu, ostilitatile impotriva unui asemenea tip de contract devenisera atat de mari prin anii 60, incat intrega industrie petroliera in orientul mijlociu era amenintata cu nationalizarea. Asa a aparut OPEC-ul care a pus capat concesiunilor.

2. Joint venture

Desi comparabil cu concesiunile in ce priveste daunele aduse statului, acest tip de contract a supravietuit datorita coruptiei guvernantilor autohtoni, care nu pot renunta in ruptul capului la mirajul imbogatirii personale, de pe urma afacerilor extrem de profitabile cu resurse. Cand spun profitabile, ca sa va dati seama, uitati-va pe specificatiile tehnice ale firmei lui Frank SRL din Canada. Profitul asteptat este de peste zece ori mai mare decat cheltuielile. Domnilor, asa e o afacere extrem de profitabila!

Sa ne intoarcem la joint venture. Atat guvernul (direct, sau printr-o agentie) participa direct la exploatarea minereului si capata drepturi de proprietate asupra aurului in functie de raportul de actiuni detinut. Deci, in plus fata de taxe si royalties, statul mai primeste o parte din profit.

Dar acest profit vine cu un cost asociat, deoarece statul trebuie sa contribuie la acoperirea cheltuielilor cu extragerea resurselor. In mod obisnuit aceste costuri sunt acoperite de firma straina (una din acele concesii pe care firma straina e dispusa sa le faca in vederea profiturilor ulterioare mult mai mari) pana in momentul in care resursele sunt comercializate. Dupa aceea, statul e obligat sa participe la cheltuieli.

Initial, prin anii 60, statului ii reveneau 50% din actiuni in asemenea contracte, ulterior insa, cota guvernelor a devenit mai mare de atat. In cazul Rosiei Montana, cota guvernului roman e de sub 20%. E de neimaginat!!!!

3. Production sharing agreement (PSA, contractul de impartire a productiei)

Ei da, asta ar merge. PSA a fost introdus de guvernul Indonezian in 1960, pentru exploatarile petroliere. In acest tip de contract resursele extrase sunt detinute de stat. Statul are control total asupra intregului proces – aduce firma straina sa exploreze, si in cazul descoperirii resurselor, sa le extraga. Compania straina opereaza pe propriul risc si cu propriile cheltuieli, primind o cota parte a productiei ca premiu, conpensatie pentru riscul asumat si serviciile prestate.
Sunt cele mai populare contracte la ora actuala in lume, statului revenind in cele mai multe cazuri majoritatea profitului, la un risc asumat minim.

4. Contract de operare (sau de servicii )- service contract

Similar cu PSA , diferenta constand in modul in care firma straina este remunerata. In general firma straina primeste ,nu cota parte din productie, ci un pret fix pentru serviciile prestate, si un premium, si ala fix, pentru productie. Cel mai dezavatajos contract pentru firma straina. Sunt (erau) polupare in Irac pe vremea lui Sadam, unul din motivele pentru care trebuia inlaturat (nu?) . Este inca popular in Iran…

Daca am timp o sa dau si niste cifre care rezulta din studiul facut de firma lui Frank. Daca ce spun aia acolo se transpune in practica, guvernantii romani vor trebui executati, dupa modelul lui Ceausescu. Fara discutie. Dar, mai, nu e jobul meu sa fac educatie, ci al vostru , al ziaristilor. Voi ce paziti, doamne iarta-ma! Dormiti, ce faceti?

Asa, si acum dupa ce stim teoria, sa vedem si practica, adica cum arata contractul dintre statul roman si firma lui Frank:

- firma lui Frank are in concesiune de explorare o suprafata de approx 32000 km2 valabila pentru cinci ani, reinnoibila la fiecare trei ani. Fiind data in 99, va sa zica este in extensie acum. Plata cu licenta de explorare este minora, nici nu se pune in discutie.
- firma lui Frank are in concesiune de exploatare o suprafata de approx 29883 km2, valabila pentru 20 de ani, reinnoibila la cinci ani dupa expirare, adica 10 ani de acum incolo. Licenta de exploatare costa in jur de 7-8 mil de dolari anual platibili la stat, banuiesc din momentul in care incepe exploatarea. Statul a incasat o suma initiala de 4 mil de dolari pentru aceasta licenta.

Vorbim deci de un contract clasic de concesiune pe o suprafata totala de approx 10% din suprafata tarii, dupa modelul celor din lumea a treia.

Bon.

- Firma lui Frank se asteapta la urmatoarea prada in urmatorii 16 ani, cat si-a planificat durata proiectului:

1. 224806 kg de aur, in valoare de approx 6 miliarde de dolari. Aceasta estimare e facuta la pretul de 750 dolari uncia, dar pretul actual e de in jur de 1100 de dolari uncia, deci valoarea totala a aurului ar putea atinge sau chiar depasi 10 bil de dolari.
2. 818357 kg de argint in valoare de 289677000 dolari (aproape neglijabil fata de valoarea aurului)

In total deci Frak spera sa obtina 6 bil de dolari si ceva, desi se poate ajunge usor la 10 miliarde.

- Frank estimeaza ca il va costa 1.2 miliarde de dolari toata investitia (cheltuielile). Frank nu spune cat va participa statul roman prin firma sa reprezentanta, de doi lei. Dar sigur, ca in momentul in care banii vor curge, firma noastra de carpa va trebui sa puna si ea osul. A intrebat careva cum va decurge acest film? cu cat vor contribui romanii la cheltuieli, ca Frank nu spune in caietelul lui de sarcini.

- Frank va trebui sa dea cam 20% din vanzari firmei romanesti,deci cam 1.2 miliarde. Stati, nu va bucurati degeaba, asta se va intampla de-a lungul a 16 ani, daca totul decurge dupa planul amicului Frank.Pe an ar veni 75 de milioane. Din care vom scadea cheltuieli.Ca daca nu se intampla asa, si planul lui Frank da chix, atunci ramanem si fara bani, si cu muntii sparti, si ca vai de noi. Dupa cum am aratat mai sus, in contractul joint-venture statul isi asuma riscul ca si firma straina.
- Frank isi ia partea leului de cel putin 3.6 miliarde de dolari, net (pentru ca am scazut deja cheltuielile). 225 milioane anual.

Parerea mea e ca daca Frank ar fi luat un miliard profit, ar fi trebuit sa se considere ultra-multumit. Adica daca firma romaneasca ar fi avut 60% din profit. Dar n-are, si oricum , daca ar fi avut,banii tot in buzunarele tipului cu mertzedesul din conducerea companiei ar fi intrat.

ah, si am uitat sa spun, daca statul roman ar fi detinut sa zicem 60% din profit, compania miniera straina ar fi trebuit sa fie una solida, cu state vechi in occident,nu una terchea-berchea precum cea a lui Frank. Altfel nimeni n-ar fi investit intr-o afacere cu profit “just okay”, riscanta, si pe de-asupra condusa de o firma de exploatare care nu stie ce face. In firma lui Frank se investeste tocmai pentru ca profitul proiectat e asa de mare, contractul e atata de dezavantajos pentru stat, incat si daca profitul real pentru Frank se va dovedi o treime sau mai putin din cel proiectat, investitorii tot vor fi multumiti.

@rodica – Multumesc!
@eruufin – intradevar, excelent!
Eu nu cred ca s-au inventat inca suficiente argumente care sa justifice mineritul in acea zona. Diletant, probabil, invechit sau mai stiu si eu cum, prefer sa stau cu fundul pe aceasta “bogatie” decat sa o vad matrasita de Videanu, Berceanu, Boc, Valean Geoana si altii asemenea. Nu e vorba de patriotism (desi pe astia nu-i suspectez de asa ceva), dar nu ma vor convinge in veci ca prin distrugerile de acolo vom avea cel mai mic beneficiu!
Nu mineritul in aceasta zona ne va scoate din criza. Cateva idei si o administrare mai buna a banilor pot face cat 10 RM. Si desigur ceva munca. Ceva mai multa!

dar… pentru ca firma lui Frank are concesiunea de exploatare pe 20 de ani, exista numai doua variante:

mai asteptam 10 ani pana expira, dupa care o dam altei firme, caz in care va trebui sa despagubim pe Frank daca ne da in judecata pentru licenta deja platita (cele 4 milioane, si de fapt nu se stie daca vor castiga procesul, deoarece statul roman nu s-a angajat ca le da si dreptul de incepere a exploatarii doar pe baza licentei… chestie bizantina). Sau doi, incepem exploatarea odata ce Basescu isi pune semnatura pe contract(el sau ciracii lui din partide si guvern, nu conteaza). Oricum acesti indivizi sunt contra cronometru aici, cu foamea-n gat cum se spune, deoarece deja au pierdut jumatate din timpul acordat licentei.

Adina valean este urata si grasa!
Crin a fost chiar neinspirat cand s-a cuplat cu ea,dar oricum el este neinspirat in permanenta.

@rodica:
Nu mi se pare normal. De ce le-au dat licenta de exploatare? Sa fiu in locul lor le-as cere de trei ori banii inapoi. Ca daca ii investeau intr-o tara cu o legislatie coerenta castigau mult mai mult.

@rodica: @rodica:

Am cautat sa vad cine-i Frank asta de care se tot discuta ca despre omul negru si se pare ca nu mai are nici o legatura cu compania. Cat despre profit stiu ca avem 20 % profit direct, dar datorita faptului ca proiectul se implementeaza in Roamania, vezi locuri de munca si taxe/impozite….se ridica per total cam la 50% valoare. Care cred ca ar putea fi cu usurinta transformati in 60% cat vrei tu, printr-o renegociere.

rona, dar TU, I mean YOU, tu cat ai vrea sa fie profitul?

Draga mea Rona, cei 1.2 miliarde de dolari cheltuieli de care am pomenit, includ TOTUL: royalties, taxe, forta de munca, cianura, oh si chiar o suma modica de 120 mil de dolari pentru closure … adica pentru maturat locul prin zona. Astea-s cheltuielile (1.2 mild de dolari), astea vin din afara. Le-am pus la socoteala deja. Tot 20% profit iese… Tu cum faci calculele?

Cu legislatia ai dreptate, e bizara, haioasa , bizantina. De fapt e singurul lucru care-mi place in toata afacerea asta: le dai licenta de exploatare dar n-au voie sa inceapa exploatarea pana cand agentia nationala a resurselor naturale nu-si da avizul. Misto, iata o chestie bizantina care ma unge pe suflet (inca…). Dar Frank stia ca in momentul cand a pornit investitia care era legea.. “n-am stiut legea” nu e niciodata un argumet valabil.
Frank e cel care a dat spaga initiala… va avea de-a pururea de-a face cu compania, as far as I’m concerned.

de fapt, cum am spus mai sus, nu toate aceste cheltuieli vor veni din afara. Dupa inceperea vanzarilor, statul roman e posibil sa contribuie. Foarte posibil.

OK, discutia a pornit totusi de la Adina Valean, nu de la dreptatea celor de la Gabriel Resources, nici de la Legea bizantina romaneasca. Ce a facut-o pe Adina sa se suie in barca “investitorului”? Cum de a pus “botul” sa ii duca in fata PE sa isi sustina “meritele”? Care sunt foloasele ei personale – sa ma scuteasca cu “grija” fata de locuitorii saraci din Apuseni!

Asistam insa la un caz inedit. Adina Valean se alatura celor de la PDL (Berceanu, Videanu, Boc) care vor “inceperea cit mai curind a exploatarii”. Lor li se alatura citiva UDMRisti – partid care nu prea mult timp in urma era net impotriva. Dar si citiva PSDei. PDL-istii de la PE tac milc, prefera sa stea departe. La fel Basescu – desi intrebat in campanie care e pozitia lui, a reusit sa nu dea niciun raspuns concludent. Fostii reprezentanti ai societatii civile, acum in PE pe lista PDL (Preda, Macovei) au alte griji – dar PNLista Weber e net impotriva si s-a si luat de Valean. Deci, din PNL!

Dar Crin? El este cu fundul in barca pesedista. Dar cu nevasta ce vorbeste acasa? Pe el l-o fi convins Adina? Cui va tine partea: sotiei sau “strainei” Weber? Care e pozitia lui (si, deci, a partidului pe care il conduce) in privinta Rosiei Montane? Nu e niciun jurnalist curios sa afle? Sau Crin are o singura pozitie despre care poate vorbi: “Jos Basescu!”?

Oare sa fie adevarata prezumtia unei colege? Ea zice: “l-a gasit Adina cu fundul gol si s-a convins ca nu e in stare sa faca bani. Asa ca a gasit ea un mijloc sa aduca o piine mai alba…”

@rodica
Draga mea, calculul e mai simplu de atat. 20% participare la profit si pierderi are Mininvest Deva – alis statul roman + restul pe care l-m detaliat mai sus + daca ma gandesc mai bine e infrastructura care ramane + oameni cu o stima de sine productiva.
Ideea e ca nici un argument contra nu sta in picioare cu atat mai mult ale tale teorii legislative – copy paste de prin dictionare.

Rona, nu cred ca are rost sa mai continuam, daca astea sunt toate detaliile pe care le poti da “pro”. Dar sa stii ca singura infrastructura care ramane de pe urma acestui proiect este desertul artificial. In ce priveste “stima de sine productiva”, ma intreb oare aia cat costa…

erata- suprafata data in concesie firmei e de aprox 25 km2. Sorry. In rest ramane cum am stabilit