RSS Feed

Alegerile din Rusia și Constituția Americii

vezi toate articolele de
04 Mar 2012 la 11:48 2 comentarii 530 vizualizari.

“No man is allowed to be a judge in his own cause, because his interest would certainly bias his judgment, and, not improbably, corrupt his integrity”

4 martie 2012, (încă) o zi în care ni se amintește că Rusia nu crede în lacrimi; și nici în proteste. „Ne îngrijorează acţiunile care se pregătesc cu un singur scop – pentru a pune la îndoială legitimitatea procesului electoral. Am analizat informaţiile din reţelele de socializare şi din alte surse şi am ajuns la concluzia că asemenea încercări sunt planificate. Avertizez că vom reacţiona la provocări cu toate forţele, respectând cadrul legal”, a declarat Vladimir Kolokolţev, şeful Direcţiei de Interne din Moscova.

Un fel de-a spune că Imperiul este sub asediu… din nou. Rusia (i.e. Federația Rusă) nu se dezminte nici la cel din urmă ceas, continuând să-și adore propriul sistem de valori-cu-tot-ce-implică-acesta. Iar noi adorăm Rusia tocmai datorită aceastei splendide aroganțe pe care, ce-i drept, și-o permite. Mai ales atunci când își alcătuiește propria semantică democratică.

Dincolo de gard, America își aniversează și ea, pe propria-i limbă, Constituția. Căci da, azi 4 martie 2012, este ziua în care 110 milioane de cetățeni ruși dau de perete ușa secțiilor de votare pentru a-și lipi stampila cu VOTAT pe fruntea domnului Putin, dar și ziua în care cetățenii americani ies (probabil) la picnic, iar o parte dintre ei beau o Coca Cola în cinstea bătrânei doamne – The Constitution of the United Stated of America. Împlinește azi 223 de ani.

Avem, așadar, două democrații, nu? Aşa se înțelege. Că și Rusia-i o democrație, chiar și atât de puțin tolerantă față de protest, cum se arată. Doar are Constituție, doar organizează alegeri, doar vorbește despre respectarea cadrului legal –  ceea ce ne duce cu gândul, desigur, la ideea de rule of law – e membru permanent în Consilul de Securitate al ONU etc.

Și atunci ce mai face diferența? Ce deosebește, de fapt și de drept, SUA de Rusia? Păi probabil (printre altele) tocmai istoria propriilor constituții.

Urmarea democratică a unor gesturi originare

Povestea Constituției SUA începe, de pildă, cu doisprezece ani înainte de nașterea sa propriu-zisă. Suntem în toamna lui 1777, atunci când cel de-al doilea Congres Continental, după mai bine de un an de parlamentări, adopta Articolele Confederației, text ce avea să servească drept lege fundamentală o perioadă consistentă de timp. Se stabilea un set de reguli precise pentru guvernarea Uniiunii, dintre care cele mai importante erau rolul şi atribuţiunile Congresului. Statele Unite erau în plin Război de Independeţă, motiv pentru care existenţa unui guvern naţional, capabil şi eficient, devenea un gest imperativ.

Totuşi, trecerea timpului şi confruntarea cu situaţii concrete scot la iveală o serie de handicapuri. Aşa cum a fost gândit în Articolele Confederaţiei, Congresul nu avea nici legitimitate juridică şi nici de taxare.

Ajungem astfel la momentul în care Părinţii Fondatori (John Adams, Benjamin Franklin, Alexander Hamilton, John Jay, Thomas Jefferson, James Madison şi George Washington), cei care semnaseră în 1776 Declaraţia de Independenţă şi care au fost păstraţi de istorie sub numele de Signers of the Declaration of Independence, se aşează din nou la masa de lucru, pentru a deveni, de această dată, the Framers of the Constitution.

Îniţial, lucrările Convenţiei ar fi trebuit să înceapă în ziua de 21 februarie 1787, în Philadelphia, însă cvorumul este atins abia pe 25 mai. În cele din urmă, se dă startul discuţiilor în urmă cărora „aceste minți remarcabile” trebuiau să găsească cele mai bune soluţii pentru a astupa găurile vizibile din Articolele Confederaţiei (i.e. “sole and express purpose of revising the Articles of Confederation”).

Evident că apar și polemici, neînțelegeri etc. Cea mai mare avea să se nască de pe urma propunerii de a întări puterea centrală. Acesta este momentul în care se dă startul marelui război ideologic dintre federaliști și anti-federaliști. Cei din urmă sunt, de altfel, și marii oponenți ai ratificării. Susțineau că echilibrul dintre autoritatea locala și cea federală, așa cum era reprezentat în Articolele Confererației, se schimbă mult prea mult și că alegerea unui Președinte – gest revoluționar în epocă – poate atrage riscul derapării către Monarhie.

Cei care s-au luptat, nu atât pentru impunerea, cât pentru explicarea noii Constituții au fost Alexander Hamilton, John Jay și James Madison, autorii respectatelor Federalist Papers. În intervalul octombrie 1787 și august 1788 cei trei au dus un război de gherilă cu anti-federaliștii. Să întâmpla, însă, în formă scrisă și sub semnătura Publius, în publicațiile The Independent Journal și The New York Packet. S-au stâns 85 de articole, ce reprezintă și astăzi nu numai un ghid de interpretare al Constituției SUA, cât un manual aproape perfect de utilizare a democrației.

Aici nu este vorba, însă, despre un simplu mimetism; despre o lecție predată în termenii de „așa da” și „așa nu” sau de să facem și noi așa, pentru că ei au făcut așa. Ci este pur și simplu vorba despre un exemplu de cum ar trebui să se întâmple lucrurile și despre urmarea democratică a unor gesturi originare.

The Federalist Papers

The Federalist Papers

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Etichete: ,


Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Studiul Ştiintelor Politice m-a marcat cu dificultatea "corectitudinii conceptuale", exigenţă care în viaţa reală se înţelege greu şi se aplică şi mai greu; iar experienţa universitară de la Università degli Studi di Firenze m-a ajutat să descopăr Studiile Culturale şi m-a determinat să scriu o teză despre violenţa politică în Italia
» citeste biografia

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!