RSS Feed

Angajaţii români o duc din ce în ce mai rău: deci nu mai fac greve. O fi şi legislaţia de vină

vezi toate articolele de
14 Oct 2015 la 15:17 4 comentarii 951 vizualizari.

Am fost la o prezentare despre impactul legislaţiei muncii (în cazul acesta legea pentru dialog social) asupra angajaţilor şi formelor de organizare sindicală. Raportul a fost scris de Ştefan Guga şi de Camelia Constantin. Îl puteţi consulta integral aici. Trebuie reţinute, pentru angajaţii grăbiţi, cîteva concluzii:

- sindicalizarea e varză; trendul era oricum dezastruos în organizarea angajaţilor şi înainte de 2010; noua legislaţie a muncii a fost bomboana pe colivă

- forme fără fond: dialogul tripartit – se mimează; e mai uşor lobbyul

- reprezentantul angajaţilor, o formă de a submina negocierea reală

- în ultimii 5 ani a fost o singură grevă de avertisment; conflictele colective de muncă pe cale de dispariţie – pentru capital o fi o formă de sănătate, pentru angajaţi e singurul indiciu că dacă au fost prost plătiţi pînă acum au din ce în ce mai puţine şanse să fie ceva mai bine plătiţi de acum încolo

- au fost de faţă şi au comentat şi reprezentanţi ai patronatelor. Sindicaliştii prezenţi au vorbit concret despre ce probleme sînt în organizare mai ales cu o legislaţie antisindicat. “Patronaţii”, în schimb, au fost delicioşi. I-a iritat un grafic (vezi mai sus) în care se arată ce felie din PIB ajunge la angajaţi. În condiţiile în care oricum eram pe loc codaş în UE, după criză, inegalităţile s-au adîncit, o din ce în ce mai mare bucată a ajuns la capital, în timp ce angajaţii s-au înmulţit şi s-au bătut pe salarii mai mici (1,5 milioane sînt la salariul minim). Ce-au replicat reprezentanţii patronatelor? Că trebuie să ne uităm la SUA, să vedem că efectele crizei sînt tocmai creşterea inegalităţilor. Şi că sîntem în trend, haha. Altul a adus vorba de creşterea salariului mediu sau minim. Sigur, au crescut, dar poate vrea să-i amintim cum au evoluat preţurile energiei, ratelor la bănci şi multe altele – unele, ce să vezi, beneficiind de rente şi protecţie de stat tot prin lobby puternic.

- în fine, am reţinut intervenţia lui Petru Dandea (Cartel Alfa) cu două idei simple: creştere fără dezvoltare – exploatarea a crescut adică, dar nu s-a reflectat asupra grosului angajaţilor; şi observaţia că organizaţiile patronale nu mai sînt slabe, influenţa patronală schimbîndu-şi modul de acţiune: multinaţionale puternice, cu presiune directă pe guvernanţi, prin ambasadori şi alţi factori politici, diplomatici etc.

Vechile asociaţii anemice şi primitiv-interesate ale patronilor români au fost înlocuite de supersonice lobbyste.

Din propunerile urgente pentru modificarea legislaţiei. Filozofia “zi mersi că ai slujbă” ar trebui să fie totuşi combătută măcar aşa.

Eliminarea restricțiilor impuse negocierilor colective în sectorul bugetar, acestea constituind un impediment major în apărarea intereselor angajaților din acest sector.
- Scăderea pragului de 50%+1 pentru obținerea reprezentativității organizațiilor sindicale până la un nivel care să permită în mod real organizarea sindicală, în special în mediul privat, unde rata de sindicalizare este extrem de scăzută. În afara unor situații excepționale, acest prag favorizează organizațiile sindicale puternice, având efecte pozitive doar
unde acestea există deja, și defavorizează constituirea de noi organizații sindicale. Trebuie avute în vedere necesitățile reale ale organizării sindicale, sustenabilitatea unei organizații nou-constituite fiind amenințată tocmai datorită perioadei prelungite necesară atingerii acestui prag.
- Reevaluarea pragului de minimum 15 salariați din aceeași unitate pentru constituirea unui sindicat la un nivel adecvat structurii reale a economiei și desfășurării dialogului social la nivel de sector.
- Asigurarea prin lege a condițiilor de viabilitate a instituției reprezentanților salariaților.
- Reconsiderarea reglementărilor declanșării conflictelor colective și a grevei, ținând cont de situația paradoxală în care conflictele tind să dispară în timp ce situația salariaților se înrăutățește.

O concluzie a mea: problema cu versiunea patronatelor – cum că angajaţii o duc mai bine, că afacerile o duc rău, deci nu putem emite mai multe pretenţii – este tocmai că unii o mai cred sau cred că acesta e începutul şi sfîrşitul negocierii. Mulţi dintre angajaţii care n-o mai cred nu se pot asocia. Un invitat la conferinţa de azi vorbea despre “mentalităţi”, dar e pur şi simplu vorba de un soi de un soi de filozofie hegemonică de dezvoltare personală care domină presă şi politică. Ea vine la pachet cu atacuri din ce în ce mai dure la drepturi sociale şi cu multă văicăreală despre chinurile facerii profitului în mediul privat.

Şi un citat din raport (pe lîngă surse oficiale, raportul are la bază şi peste 30 de interviuri cu actori din dialogul social), ceva semnale dinspre viaţa reală a angajatului:

Sunt foarte mulți patroni care plătesc salariile după 3-4 luni. (…) Dacă iei această problemă legată de neplata salariilor din punct de vedere al legii, lucrurile stau așa: pe perioada valabilității contractelor colective nu poți să organizezi nicio
acțiune sindicală. Cu tot ce tine de contract — deci și de drepturile salariale — nu poți merge decât in justiție. Să dai în judecată. Noi am dat în judecată întreprinderile, dar termenele foarte lungi duc la anularea efectului. Se discută în
luna decembrie salariile neluate în luna aprilie. Și cum dovedeau că se închidea cauza? Dovedeau în luna decembrie: «Da, am plătit pentru luna aprilie». Dar pentru luna decembrie nu erau plătiți. Atunci, cum rezolvi această problemă? S-a uitat de propunerea mai veche de înființare a tribunalelor muncii sau a unor secții specializate, pentru că dacă ar exista tribunale ale muncii sau secții specializate de dreptul muncii, s-ar judeca cu celeritate, termenele ar fi rapide. Pentru salariat asta e foarte important. Un salariat nu poate rezista, atât timp cât el trăiește din salariul acela, mai mult de 2 luni; dacă ajunge la 3-4 luni, ăla e muritor de foame. Ce faci în situația asta? (Reprezentant al unei federații sindicale)

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!