RSS Feed

Aniversarea dezrobirii într-un cadru organizat. Emanciparea emancipatorilor

vezi toate articolele de
20 Feb la 20:56 6 comentarii 534 vizualizari.

Astăzi se aniversează dezrobirea romilor din 1856. Este prima oară cînd aniversarea se petrece sub auspiciile unei legi, cea adoptată în 11 martie anul trecut, deci, cum ar veni, într-un cadru organizat… Schimbă asta ceva? Marchează această lege vreun moment important?

Legea care oficializează aniversarea este importantă pentru că, pe lîngă tot restul legislaţiei anti-discriminare existente, ea confirmă cumva că actualul stat ratifică şi îşi asumă acţiunea aniversată. Este un gest simbolic demn de amintit, dar, totuşi, unul destul de mic şi vag.

Altfel, realitatea continuă să rămînă mult în urma discursurilor şi reglementărilor frumoase. Chiar şi cu sprijinul ambsadorului american, care a spus că America se va implica în realizarea egalităţii în drepturi pentru romi, minoritatea romă este şi acum tot acolo unde era în 1990: o comunitate puternic marginalizată. Ce s-a schimbat pentru ei s-a schimbat pentru toată luema, dar poziţia relativă faţă de majoritatea nu s-a modificat.

Stagnarea de principiu a situaţiei e demonstrată clar chiar de referendumul din 2011, la care avansul în cifre absolute al celor care s-au declarat de etnie romă a fost modest. Diverse estimări unviersitare sau ale comunităţii înseşi arată că aproximativ două treimi dintre romi refuză să-şi declare etnia, din motivul evident că asta nu le aduce nimic bun. Iar faptul că în presă au apărut imediat voci care comentau voalat acest modest avans ca pe o ameninţare venea şi el să confirme, dacă mai era nevoie, că refuzarea declarării etniei are raţiuni solide.

Cred că sîntem la momentul la care ne putem întreba dacă tipul de eforturi de emancipare a romilor de pînă acum vor reuşi vreodată să emancipeze, la modul semnificativ, şi pe altcineva în afară de emancipatorii înşişi. La acest moment, pare puţin probabil ca ONG-urile de resort, prinse în plăcuta lor existenţă europeană, să mai ajungă la baza largă a comunităţii şi să provoace o schimbare radicală. Ca de obicei, soluţia pare a fi tot acţiunea statului, dar pentru asta el ar trebui să iasă din discursul “afirmativ” care sună mai mult a derobare decît a asumare.

În încheiere, şi apropo de intervenţia ambasadorului american (care, ca de obicei, discută problemele de politică internă ale ţării-gazdă cu ton de prim ministru, nu de ambasador), un citat dintr-un excelent articol al lui Daniel Barbu (întregul articol, aici):

Există chiar, comparând cazul românesc cu cel american şi brazilian, o circumstanţă agravantă. În Americi stăpânii de sclavi erau particularii. În Ţara Românească şi Moldova „robia” domestică a existat, dar cei mai importanţi proprietari de sclavi erau, în ordine, Biserica (ortodoxă) şi statul (domnia). Altfel spus, statul nu a apărat doar sclavia, punând la dispoziţia persoanelor private instrumentele juridice şi judiciare necesare menţinerii acesteia, ci a beneficiat direct, ca proprietar, de exploatarea muncii sclavilor. În plus, guvernul american din epoca reconstrucţiei a procedat la împroprietăriri ale foştilor sclavi şi la înzestrarea unor instituţii destinate ridicării condiţiei sociale a acestora (endowed universities, de exemplu). Prin contrast, în 1864, în 1919-1921, în 1945 și după 1989, statul român nu s-a simţit dator să-i împroprietărească pe foştii sclavi sau să creeze instituţii menite să-i ajute să se integreze în societate ca cetăţeni egali. Nu a făcut această din urmă operaţiune decât în anii 2000, cu un succes discutabil şi numai la presiunea Uniunii Europene.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

6 comments
  • 1

    “apropo de intervenţia ambasadorului american (care, ca de obicei, discută problemele de politică internă ale ţării-gazdă cu ton de prim ministru, nu de ambasador),” … cu siguranță Geronimo s-ar răsuci în mormânt de i-ar fi rămas oasele unde le era locul!

    junghiul
    2012-02-20 21:54:44 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 2

    Mai sunt deosebiri faţă de Americi. Acolo sclavii au fost adusi din Africa, vanati ca niste animale, aruncati pe vapoare si vanduti pe plantatii la pariculari.

    La noi, n-a fost nimeni dupa tigani in India. Au venit ei (cu turci, fara turci , nu prea se stie bată-i ploaia!) Cert este ca au trecut Dunarea (pe la 1385 ar fi primele documente) si au devenit robi (domnesti, bisericesti, dar si la curtile marilor boieri). Nu sunt cunoscute lupte sau alte operatiuni in urma carora poporul tiganesc sa fie luat in robie de catre valahi, de exemplu.
    De unde , ce concluzii putem trage? Ca tiganii au venit din India si s-au angajat ca robi, p-aici ,prin Balcani.

    Mircea
    2012-02-20 23:44:18 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 3

    Comparatii cu Brazilia si SUA n-au nici o relevanta dar, daca tot o face, dl. Barbu a omis sa spuna faptul ca tiganii in cele doua principate au fost dezrobiti cu sapte ani mai devreme decat negrii din SUA.
    Pe de alta parte, tiganii domnesti erau cei mai putini, doar 3.000 in Moldova si 33.000 in Muntenia dintr-un total de cca. 200.000. Datele sunt

    murphy
    2012-02-21 01:32:40 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 4

    [...] Ciprian Siulea pe VoxPublica [...]

  • 5

    Insa ar fi unele mici diferente intre tiganii nostri si negrii din Brazilia.
    Prima ar fi ca tiganii erau incadrati intr-o societate feudala , adica una constituita pe principiul functiilor . Functiile lor erau “tertiare” – slugi, potcovcari , lautari, samd. Negrii din Brazilia erau in primul rand o marfa intr-o societate capitalista supusa legilor profitului.
    Apoi de aici decurge faptul ca nu au fost impropreietariti la reformele agrare: nu aveau functie agricola! Au fost “improprietariti” taranii care aveau ca functie cultivarea pamantului (si nu au fost improprietariti grecii din Braila- alat discriminare dom’el! Nici armenii cu dughene – mama c e rasisti suntem!!). De fapt marea mosie feudala la origine nu era atat proprietate cat dreptul de a taxa fiscal sau cvasifiscal oipulatia de pe un teritoriu. Impropiretarirea a fost de fapt transformarea drepturilor feudale de uz si folosinta in drepturi absolute de proprietate – adica de acu propretaru putea sa alunge taranu de pe mosie .. ca tarziu era liber sa plece dar mai liber propretaru sa il alunge! So asa ca se face improprietarirea, adica se desface ternul rezervei seniorilae de terenul taranesc … si la munca putorosilor eu VREAU MAI MULT!! (d’aoa sute de ani rascoalele taranesti nu erau revolitionare ci reactinare , adica incercau sa restabileasca conditiile de la inceput ).
    Neimproprietatrirea tiganilor nu este uin gest de rasism ci doar constatarea ca acestia nu aveau sarcini agricole ..
    “Endowed universities” ati zis ? Insa care era starea de fapt a taranuluio roman la 1870? 1907? Auz? Analfabet, supus legii invoielolor agrare (adica constrns manu miliatari sa lucreze) . pauper , supraexploatat (in 1880 negrul din Alabama purta bocanci si vara. La 1930 taranu roman umbla descult vara..Sau mai alaturi – cand in 1907 taranii romani s-au rasculat au pus mana pe ce aveau :topoare. In 1910 peonoo mexicani vaeau pusti. Care erau mai evoluati?!). In lus se pare ca auctorele nu prea intelege cuvantu endowed . Ca si tiganii au fost “endowed” manastirilor …si mi se pare ca unii tigani manastiresti au fost impropiretariti , asta findca erau lucratori agricoli!!!

  • 6

    A da sa nu uitam Din articolul lu Barbu :
    liberaţi din sclavie, romii au fost în fapt expulzaţi în afara societăţii, privaţi de posibilitatea de a munci, de a accede la educaţie, de a-şi schimba condiţia
    Ei nu zau domnilor teleptuali ? Adica potcovarii nu munceau?!Adica potcovitu cailor (intr-o economie in care calual este baza tractiunii!) nu este o activitate “legitimă şi utilă social”? Sau credeti ca se facea gratis? Ce legatura are cu tiganii? Pai simplu potcovarii erau .. tigani! m,a rog Sosors nu va invata si de ce. Idem spoitorii. Acu 55 de ani inate de ravolutia plasticului pieptenii ieftini erau monopol tiganesc – cei mai ieftini din os alb , cei mai draguti din corn de vaca…mai erau si rudarii … adica la 1870 tiganii erau mici mestesugari, lautari deh adica antrepenori, muncitori si artisti liber profesionisti.Adica ce fus4esera si la cutea domneasca (in Moldova starostele lautarilor domnesti – intotdeauna tigan- era roman in catagrafii), in manstori si curtea boiereasca…
    La ce or servi facultaile si studiile in Strainezia ale astora zau nu stiu! Adica s-a dus la Paris mijloc de tractiune si s=a intors (nu zic ce ca sar femisitii in sus!!)

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Pînă acum m-am ocupat cu: un semestru de politehnică înainte de Revoluţie (deprimant), facultate de filosofie după Revoluţie (plăcut, uşor inutil), 4 ani de predat socio-umane la liceu (masochist, abject), cîţiva ani de cvasişomaj (interesant, mai degrabă plăcut), un an şi jumătate de copywriting/consiliere ideologică pe lîngă un mic partid fără succes (interesant, revelator), cîţiva ani de presă (derizoriu).
» citeste biografia

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

alex mazilu Andrei Plesu antonescu aur Becali blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti calatorie candidatura catalin voicu cercetare cianura cluj concert crin criza CTP Curtea Constitutionala demisie Dinu Patriciu EBA economie Elena Basescu experiment Facebook FMI fotbal humanitas Iliescu instantanee intelectuali internet Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu manipulare Media Mihai Goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza ortodoxie parlament Parlamentul European pd-l PE Plesu Polirom presedintie protest radu duda Realitatea TV reforma riscograma romani romania rosia Roşia Montana salarii securitate Senat sindicate sondaj sorin oprescu steaua SUA Tariceanu tiff TRU TVR UBB uichendist.ro Vanghelie Vasile Blaga

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!