RSS Feed

Apel către Guvern, Parlament și celelalte autorități privind criza refugiaților: România ar trebui să acționeze în spiritul valorilor europene

vezi toate articolele de
27 Aug 2015 la 10:43 14 comentarii 2574 vizualizari.

Războaiele, crimele în masă și actele teroriste au făcut ca milioane de oameni să fie nevoite să își părăsească locurile de baștină spre a se refugia către zone recunoscute pretutindeni ca nivel de democrație, civilizație și prosperitate.

Acele persoane au avut, în majoritatea lor profesii, locuri de muncă, vieți relativ obișnuite până în ziua în care dictatori sângeroși precum Bashar al-Assad sau teroriștii Statului Islamic le-au bombardat casele, le-au distrus orașele, le-au anulat traiul liniștit, amenințându-le viața și proprietățile.

Peste 250.000 de civili au fost uciși în Siria în ultimii patru ani, și mulți alții în Afganistan, Libia sau alte zone de conflict. În Siria, o țară cu aproximativ 20 de milioane de locuitori, deja 11,5 milioane au fost nevoiți să se refugieze din calea bombelor, a epurării etnice și religioase, a represiunii sângeroase și masacrelor.

Oamenii nu au fugit spre centrul Africii și nici spre China sau Rusia. Ei vin cu zecile și sutele de mii spre U.E. Cum se explică acest lucru? Se explică prin prisma faptului că Uniunea Europeană a fost construită ca un spațiu al unor valori democratice, umaniste, în care demnitatea umană este respectată, în care nu este acceptată discriminarea și în care cetățeni cu convingeri și religii diferite trăiesc liber în societăți deschise.

Aceste valori, care au adus cu ele prosperiate și civilizație, laolaltă cu principiile umanitare și solidaritatea clamate și demonstrate în repetate rânduri au conferit un prestigiu binemeritat Uniunii Europene. De aceea, oameni cu destinele frânte de ororile care se petrec în propriile lor țări, se agață de speranța luminoasă a găsirii unei salvări în U.E. De aceea acești semeni ai noștri caută cu disperare să își salveze familiile și viața străbătând mii de kilometrii pe jos, fără acces la hrană, apă, îngrijiri medicale sau condiții minime de igienă. Mulți dintre ei chiar au riscat totul deplasându-se cu ambarcațiuni improprii prin ape periculoase unde câteva mii au și murit înecându-se.

Televiziunile și media online prezintă scene sfâșietoare cu copii, femei, bătrâni și mulți alți oameni obisnuiți care se străduiesc din răsputeri să ajungă pe tărâmul făgăduinței către care i-a purtat speranța și încrederea în Uniunea Europeană.

Din nefericire, acești oameni disperați care fugeau din zone de război s-au lovit aici de atitudini lipsite de compasiune și înțelegere, în contrast cu valorile umaniste și umanitare ale Uniunii Europene. Au fost întâmpinați cu garduri de sârmă ghimpată, cu trupe militare și taburi. Mai mult, în unele țări crește o reacție naționalist-extremistă de rejectare a refugiaților. Sunt tot mai multe voci care discută despre aceasta problemă eminamente umanitară gravă strict în termenii unor reacții de forță, ca și cum acești semeni ai noștri aflați în nevoie ar trebui opriți sau respinși de catre poliție și armată.

Dar care ar fi consecința unei astfel de logici? Ar putea lăsa țările U.E., între care și România, zeci și sute de mii de oameni să sufere și chiar să moară de foame, frig și numeroase privațiuni la granițele lor? Ar mai rămâne ceva în picioare din valorile umaniste și umanitare europene dacă astfel de drame s-ar produce?

Există tratate internaționale care prevăd obligația statelor semnatare de a acorda protecție persoanelor care se refugiază din zonele de conflict militar. Este adevărat că împlinirea acestor responsabilități presupune o anumită alocare de resurse, dar printr-o înțeleaptă împărțire de sarcini ea ar putea fi realizată echitabil. A nu răspunde umanitar acum înseamnă doar a crește costurile ulterior, sub numeroase aspecte. Îmi doresc ca România să acționeze cu privire la aceasta criza într-un mod demn si care să îi aducă un respect internațional, rămânând fidelă valorilor europene.

În perioada întunecată a comunismului, deși în țara noastră nu era război, mulți concetațeni și-au riscat viața încercând să se salveze din acea uriașă închisoare totalitară prin trecerea considerată ilegală la acea vreme a graniței, pentru a ajunge în occident. Despre câtă disperare era în gestul lor și despre cât de mare a fost sentimentul eliberării lor s-a scris foarte mult. Acum este momentul ca țara noastră să raspundă, la rândul ei, cu generozitate și solidaritate, unor oameni disperați și să își asume, alături de partenerii europeni, responsabilitați însemnate în gestionarea acestei crize. Nu se va rezolva nimic prin forță, garduri de sârma ghimpată, poliție sau armată, ci doar va fi amplificat dezastrul umanitar.

Fac un apel la Guvernul României sa înființeze un fond special destinat situaților umanitare grave care să fie inclus în bugetele anuale votate de către parlament.

Îmi doresc, de asemenea, foarte mult, ca autoritațile române să ia, la întrunirea prevăzută pentru astăzi la ora 15.00, ori cu prilejul unor dezbateri politice ulterioare, măsuri de primire și sprijin pentru refugiați în spiritul celor declarate de către Secretarul General al Națiunilor Unite, Ban Ki–moon care a felicitat țările care ”dau dovadă de solidaritate” și le-a invitat și pe celelalte, din Europa sau din altă parte, ‘’să manifeste compasiune și să facă mai mult pentru a pune capăt acestei crize”, adăugând: ”Prin intervenția noastră, trebuie să salvăm vieți, să luptăm împotriva traficului (cu persoane) și a discriminării, să aducem soluții juridice, să examinăm cauzele profunde ale problemelor și să apărăm drepturile omului’.

Totodată, trebuie salutată și urmată atitudinea Președintelui german Joachim Gauck care i-a condamnat pe extremiștii de dreapta și pe agitatorii xenofobi, subliniind că aceștia pătează imaginea Germaniei ca o națiune deschisă spre lume.

Nu în ultimul rând, sper ca dezbaterile asupra acestei teme în Parlamentul României din 8 septembrie a.c. să includă și Comisiile de Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale din Senat și Camera Deputaților, nu doar pe cele de politică externă, de apărare și Comisia Shengen, așa cum s-a anunțat inițial.

Remus Cernea

https://www.facebook.com/remus.cernea

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!