RSS Feed

”Avem voie!? Se poate!?” Amintiri din Toamna Românească în diaspora. Și continuări. Și la ce se stă la coadă în Berlin: kebap-ul lui Mustafa și bilete la Berlinale

vezi toate articolele de
18 Feb 2014 la 14:17 un comentariu 1211 vizualizari.

Berlin, Charlottenburg, Gasthaus Leonhardt, 17 februarie 2014. Ani: ”Am aflat că sunt 4.000 de proteste în fiecare an la Berlin, pe diferite teme, și eu habar nu aveam. N-am avut niciodată o actvitate în sensul ăsta. Când am venit la protest am văzut foarte mulți români și mi-am dat seama că n-am avut niciodată o mișcare civică. Habar nu aveam cum se ține un baner, dacă avem voie sau nu să coborâm de pe trotuar… Vine Steph (Stephanie Roth – n.a.) și ne spune să mergem să expropriem Ambasada României. Avem voie!? Se poate!? Apoi au început conexiunile pe internet și eu nu știam cum se face un grup pe Facebook… Florin a venit cu ideea să facem un flashmob, cu otrăvirea cu cianură. ”Vai de mine, cum să ne aruncăm noi pe jos”, am spus… Apoi s-a făcut… am trecut peste niște granițe…”

Sunt scurte fragmente din mărturia lui Ani, una dintre protestatarele pentru Roșia Montană, de la Berlin. Despre cum se învață (și se formează) o cultură a protestului. Mici momente din (aparent) incredibila poveste a Toamnei Românești. În special despre modul în care s-au format și au început să colaboreze grupurile din diaspora. ”Cum dădeai căutare cu ”Save Rosia Montana”, vedeai că a mai apărut un grup. Apoi au început colaborările între grupuri și cu cei din România”, își amintește Ani. Apoi povestește cum a început nebunia cu mesajul comun pentru Roșia Montană. Cum a pornit de la o propunere a grupului din Dublin, cum a învățat să lucreze (patru nopți la rând) într-un google doc pentru a definitiva mesajul, cum unele orașe au renunțat (două), dar s-au implicat altele (mai multe, astfel încât mesajul a trebuit completat cu noi cuvinte), cum s-au negociat cuvintele între orașe, dimensiunile și caracterul (font-ul) literelor, aventurile legate de realizarea fotografiilor (”La Chicago au avut doar câteva minute la dispoziție, pentru că nu știau că se aflau pe un spațiu privat – în fața Cloud Gate sau The Bean, cum mai e cunoscut monumentul, n.a. – și au venit paznicii să le spună să plece, la Copenhaga i-a prins ploaia, la Chamonix până au ajuns să facă fotografia cu Mont Blanc-ul în spate…”). Motivarea acestui efort, în care au fost implicate peste o sută de persoane din 27 de orașe din România și din lume pentru realizarea unei fotografii și a unui mesaj: ”Am vrut să arătăm că ne putem uni și putem avea un proiect comun”.

Povestea fotografiei merge însă mai departe (și voi reveni și cu alte detalii). Pentru că e doar un punct de pornire (mai degrabă un simbol) a unirii energiilor românilor din diaspora (și nu doar a românilor) pentru cauze comune.

***

***

Câteva imagini de la prezentarea cărții ”Afacerea Roșia Montană”, de ieri, de la Berlin:

”A sosit istoria”, două dintre banerele (de la Edinburgh și Nicosia).

Discuții despre Roșia Montană și ce se va face în continuare.

O întâlnire (surpriză plăcută) cu un fost coleg din Cluj, Vasile Racovițan.

***

Berlin, Mehringdamm, 16 februarie 2014. În Berlin există câteva sute (dacă nu mii) de chioșcuri de la care poți să-ți cumperi un kebap. Dar există unul, aparent cu nimic deosebit de altele, la care se face coadă. La care se vine din toate districtele metropolei, cu mașina, tramvaiul, autobuzul, U-bahn sau S-bahn, și se stă… la coadă pentru un kebap. Personal am schimbat două linii de U-bahn. Am fumat o țigară și luat o bere (Paulaner, weisbier), de la alimentara de lângă chioșc. Apoi a început ploaia. Unii și-au deschis umbrele, alții și-au tras glugile pe cap, dar nu au renunțat. S-a oprit ploaia. Am mai fumat o țigară, am terminat berea și, în cele din urmă, am ajuns. Timp total de așteptare: 50 (cincizeci) de minute. Afaceri colaterale: alimentara din apropiere (pentru vadul la bere), recoltarea sticlelor goale (le-am așezat pe trotuar pe cele goale și, în mai puțin de un minut, au dispărut). Posibilă afacere colaterală: bișnița cu kebap: să stai la coadă și apoi să vinzi kebap-ul la suprapreț celor care n-au răbdare să aștepte. Cum de nu a reușit să fure nimeni până acum rețeta celor de la Mustafa s Gemuse Kebap rămâne un mister. Cert e că micuțul chioșc de la stația de U-bahn din Mehringdamm e obiectiv turistic în uriașul Berlin. Iar cine nu crede poate face o căutare simplă pe Google, să se convingă.

***

Berlin, Potsdamer Platz, 16 februarie 2014. De fapt, în Berlin se stă la coadă la două lucruri: la kebap-ul lui Mustafa și la biletele de la Berlinale. Am vrut să intru la ”Al doilea joc”, al lui Porumboiu, dar mi-am dat seama prea târziu, și în 10 minute nu mai aveam cum să ajung până în Alexander Platz. Oricum, era sold-out, și ar fi trebuit să am noroc să prind un bilet la intrare. Și, spre deosebire de TIFF, la Berlinale nu mai poți intra în sală după ora oficială. Seara, la ultima proiecție cu Nymphomaniac (a 6-a proiecție din festival), câteva zeci de persoane mai sperau că prind un bilet de ocazie. Iar un domn s-a considerat norocos că a prins un bilet cu 35 de euro (prețul la casă e 6 euro). De-a dreptul maniac… Mă rog, eu doar așteptam niște prieteni, îmi pun speranțele în Chirilov că o să aducă la Cluj tot ce ar fi meritat să fie văzut la Berlin. Așteptarea a avut parte și de o surpriză (plăcută). Ajuns doar de o zi, pentru prima dată în Berlin, o domnișoară mă interpelează: ”Bună… te cunosc…” Desigur, fusese la protestele cu Roșia Montană. Dar asta e deja o altă poveste. Care, așa cum spuneam, continuă.

Foto: Liana Nemeș

***
Visiting Fellowship, sponsored by the Institute for Human Sciences, Vienna and Erste Foundation, Vienna

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!