RSS Feed

Blamarea oamenilor săraci, între lipsă de viziune politică și lipsă de umanitate

vezi toate articolele de
06 Sep la 12:51 comenteaza acum 1744 vizualizari.

Motto:

“Poverty isn’t a lack of character; it’s a lack of money”

(Sărăcia nu e dovada lipsei de caracter, ci doar a lipsei banilor)

Rutger Bergman – Ted Conference

Blamarea victimei agravează întotdeauna o situație și îngreunează rezolvarea ei. Este și cazul sărăciei. Acela care le găsește o vină principală celor aflați în nevoie, devine parte din problemă și un obstacol în remedierea stării de lucruri.

Totul se complică și mai mult atunci când partidele politice devin acuzatorii publici ai celor mai vulnerabile persoane din societate și în loc să rezolve problema, o înrăutățesc, prin două tipuri principale de acțiuni:

1. Menținerea oamenilor în stare de sărăcie prin neimplementarea unor programe de natură să dea o șansă de ieșire din sărăcie celor afectați de ea; această atitudine vine adesea la pachet cu specularea sărăciei oamenilor în scop electoral prin cumpărare directă ori simbolică de voturi.

2. Blamarea la nivel discursiv a celor săraci (“ei sunt de vină”, “sunt leneși”, “nu vor să muncească”, “dacă nu muncesc, să nu mănânce”, “să nu mai primească bani că îi cheltuie pe tutun și pe băutură” etc) și promovarea unor politici publice dezavantajoase acestora.

Genul acesta de abordări aduc probabil un anumit confort interior celor care și le asumă întrucât mută exclusiv pe umerii celor în nevoie responsabilitatea asupra a ceea s-ar putea face pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri scăzute sau fără venit să își schimbe condiția. Este o manieră facilă de a te deroba de orice atribuții și de a considera că a nu face nimic reprezintă calea de urmat.


Ioana Stăniloiu

Dar ce-ar fi să ne punem pentru o secundă în pielea unui om sărac care este în postura de asistat social? Stiu că ne îngrozește acest gând. De aici și expresia populară “bogatul nu îl crede pe sărac”.

Cum te poate afecta sărăcia? Când trăiești cu aproximativ 4 lei pe zi din partea statului, creierul suferă transformări însemnate.

“Oamenii săraci nu iau decizii proaste pentru că sunt proști, ci pentru că oricine în acea situație ar lua decizii proaste. Studiile științifice arată că o persoană săracă își pierde minim 14% din IQ. E ca și cum ar fi într-o stare permanentă de beție sau nu a dormit o noapte întreagă.” afirmă Rutger Bregman


Sărăcia îți anihileaza viitorul. Singurul lucru la care te poți gândi este ce mănânci la cină și unde o să pui capul pe pernă la noapte.

În excelentul roman “Fără un sfanț prin Paris și prin Londra”, George Orwell scria (interesant este că prefața la ediția franceză a cărții, publicată la editura Gallimard, a fost scrisă de Panait Istrati, cu puțin timp înainte să moară, în 1935):

“Primul lucru pe care îl descoperi la sărăcie e josnicia ei aparte, schimbările la care te obligă, meschinaria complicată, faptul că orice fărâmă de pâine contează.

(…)

Descoperi cum e să fii flamând. Descoperi plictiseala, sora geamănă a săraciei, ceasurile în care nu ai nimic de facut și, fiind lihnit de foame, nu reușești să îți găsești nici o preocupare. Zaci în pat și câte o jumătate de zi. Mâncarea e singura care te poate însufleți. Descoperi că un om care a trăit fie și o singură săptămână cu pâine și margarină nu mai e om cu adevărat, ci doar un stomac și câteva organe adiacente”


Sărăcia fiind o problemă complexă, cere măsuri conjugate pentru a se da o șansă reală cât mai multor oameni. Un mizer ajutor social nu rezolvă nimic din fondul acesteia.

Dar ce înteleg guvernanții prin ‘ajutor social’? Acordarea sumei infime de 4 lei pe zi (sub 1 Euro) dată însă cu condiția ca persoana defavorizată să practice câteva ore pe zi de munci în folosul comunității. Dar aceasta necesită un efort fizic însemnat. Cum te poți hrăni corespunzător cu 4 lei pe zi pentru ca organismul tău ca dispună de caloriile necesare unor activități fizice? În realitate nu poți! Ești silit să vegetezi în pat pentru a-ți prezerva energia, iar de 4 lei să mănânci pâine și margarină, precum în povestea (reală a) lui Orwell. Orice efort în plus cere calorii. i cum poți să mai consideri că suma de 4 lei / zi este un ajutor social, dacă ea este condiționată de prestarea unor munci? Nici vorbă de ajutor social în acest caz! Discutăm despre o remunerație pentru o muncă prestată, nu despre ajutor social. Un ajutor nu ar trebui condiționat de nimic. O plată pentru o muncă nu este ajutor, ci o formă de salarizare.

Dar așa sunt făcute legile ciudate ale României! Pentru a nu o numi ceea ce este în realitate, și anume sclavie, i-au spus ajutor social unui fel de salariu de sub 1 Euro pe zi!

Guvernările succesive au fost incapabile să creeze cadrul necesar pentru a se crește numărul și varietatea locurilor de muncă în România și să ridice economia astfel încât job-urile să fie plătite decent. De aceea, personalul înalt calificat pleacă în număr mare, dar și foarte mulți cetățeni cu studii medii își caută o viață mai bună în alte țări pentru că în România sunt sortiți unui trai la limita subzistenței.

Sunt și situații în care angajații au de străbătut distanțe mari pentru care transportul nu este întotdeauna decontat. Cum angajații pe salarii mici trebuie să își asigure și transportul, efortul lor abia dacă îi va ajuta să supraviețuiască de pe azi pe mâine.

Să îi acuzi pe oamenii săraci și să crezi că ei sunt principalii vinovați pentru situația în care se află, înseamnă a face abstracție de faptul că mulți dintre ei migrează spre acele locuri în care există mai multe oportunități de angajare.

Nu trebuie să încurajăm sclavia modernă, ci să susținem dreptul la demnitate și la un trai decent pentru toate ființele umane. Statul trebuie să găsească soluții pentru a oferi cetățenilor climatul economic general care să ducă la crearea de locuri de muncă, nicidecum să înfiereze cetățenii pentru ca nu acceptă sclavia.

Un adevărat lider politic ar trebui să gândească și să acționeze în ideea de a nu lăsa niciodată oamenii în spate. Un lider politic vizionar și puternic nu îi abandonează pe cetățenii al căror viitor depinde de deciziile lui, ci dimpotrivă, îi ajuta și pe cei vulnerabili.


Tor Norretranders prin citatul de mai jos, preluat din cartea sa “Omul generos”, oferă concluzia potrivită pentru acest articol”:

“A-i ajuta pe cei săraci să scape de sărăcie nu e o chestiune de a fi superior din punct de vedere moral, plin de compasiune, mărinimos sau eroic; este o chestiune de a nu mai fi prost. Acum o sută de ani am abolit moartea prin foamete și condiții sanitare precare în partea noastră de lume. Rezultatul? Bolile au dat înapoi, numărul cerșetorilor au scăzut, violenta s-a diminuat și membrii societății s-au putut concentra pe generarea de bunăstare. Acum a venit vremea ca același efort să fie făcut în întreaga lume. Sărăcia lor este și sărăcia noastră.”

Ioana Stăniloiu

Activistă pentru drepturile omului

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!