RSS Feed

Bloodbath budget. Ce s-a putut la canadieni, se va putea (probabil) la britanici şi nu prea pe la noi

vezi toate articolele de
07 Jun 2010 la 08:42 31 comentarii 1250 vizualizari.

Descopăr în Daily Telegraph o informaţie cît o madeleine proustiană, care justifică rîndurile de mai jos. Îmi propusesem să nu mai scriu pe VoxPublica – feedback-ul primit de-a lungul acestor luni mi-a dat senzaţii suficient de donquijotiste. Totuşi, remarc faptul că grosul dezbaterii publice din jurul inextricabilelor măsuri de austeritate este centrat pe critica acestora, mai degrabă decît pe alternative viabile. Iată una, pe bune şi încercate :)

Aflu, aşadar, din Daily Telegraph că, în faţa unui deficit bugetar gigant, noul guvern de coaliţie din Marea Britanie se pregăteşte să aplice “soluţia canadiană” pentru reducerea datoriilor publice. Într-un material separat de background, publicaţia explică şi ce înseamnă “soluţia canadiană”.

Pe scurt, povestea arată cam aşa:
La începutul anilor ‘90, Canada traversa o criză financiară majoră, cu un deficit bugetar de 9% din PIB şi perspective negre asupra economiei. Ei bine, în patru ani, între 1992 şi 1996, premierul Jean Chretien a transformat acest deficit uriaş în creştere economică, prin ceea ce a rămas în istoria economiei moderne drept “soluţia canadiană”. Conştient că eficientizarea economiilor bugetare şi îngheţarea salariilor şi pensiilor sunt insuficiente, Chrétien a dispus ca TOATE cheltuielile ne-esenţiale ale guvernului să fie reduse. Singurul domeniu scutit de măcelul bugetar au fost pensiile.

În rest, o comisie inter-ministerială a cerut fiecărui minister să indice toate domeniile care nu ar trebui finanţate de guvern. Comisia a întocmit o serie de recomandări către o a doua comisie, la fel de interministerială. Aceasta, la rândul ei, l-a consiliat pe prim-ministru. A urmat o serie de reduceri drastice a bugetelor: cel de cercetare a fost înjumătăţit, subvenţiile pentru agricultură, sănătate şi educaţie au fost reduse, în medie, cu 20%, la fel şi ajutoarele pentru străinătate sau în reţelele de transport. Faptul că miniştrii au fost responsabilizaţi prin participare directă la decizia executivă a împiedicat demisiile obişnuite în cazul reducerilor bugetare şi a asigurat stabilitatea guvernului în anii cei mai grei. Sexy perspectivă, nu..?

Costurile sociale nu au fost deloc mici. Zeci de mii de asistenţi medicali, profesori şi funcţionari din sistemul public au devenit şomeri. Rezultatul a fost însă că, de la un deficit de 9%, economia Canadei a intrat pe creştere economică în timp record – 4 ani. Mai mult, în ciuda unei contracţii a economiei de peste 2% în 1991, povara fiscală a crescut, pînă în momentul revenirii pe creştere, cu numai 0,3%. Mai simplu spus, nu creşterea taxelor a salvat economia, nici reducerea pensiilor, ci reducerea cheltuielilor inutile/dispensabile – viaţa bugetară cu strictul necesar (o placă destul de des auzită în dezbaterile publice din ultima perioadă, fără aplicabilităţi dîmboviţene, deocamdată). La 15 ani de la acei ani de austeritate, canadienii spun că succesul s-a datorat, în egală măsură, profunzimii şi rapidităţii cu care guvernul liberal a operat restructurările bugetare.

Cuvîntul-cheie din rîndurile de mai sus este şi rămîne “liberal”. Aşadar, măsuri drastice, fundamentate în liberalismul economic, aplicate pe fondul unui stat social cu cheltuieli bugetare sufocante. Toate astea, într-un guvern cu decizie transparentă, solidaritate şi control decizional reciproc. Un citat memorabil dintr-unul din miniştrii guvernului canadian de la vremea respectivă: cheia succesului acestor măsuri stă în rapiditatea acestora, pentru că lasă să se întrevadă luminiţa de la capătul tunelului. Daily Telegraph spune că asta se pregătesc să facă David Cameron şi Nick Clegg.

Se poate întîmpla aşa ceva în România? Adică, în eventualitatea în care guvernul cade, banii de la FMI întîrzie şi, miracol, PNL chiar ar ajunge din nou la putere cu un guvern minoritar, sprijinit tacit de o majoritate parlamentară – ar fi posibilă o “soluţie canadiană” adaptată local? Doar vorbim tot de un stat-mamă, cu cheltuieli publice uriaşe şi hiper-aparat birocratic, plus asistenţă socială greoaie.

Toată soluţia canadiană a însemnat tăiere în carne vie (fascinantă expresie, “bloodbath budget”!). Evident, înaintea oricărei comparaţii trebuie respectate nişte proporţii: România nu e superputere economică globală (ci dimpotrivă), România trebuie să ţină cont şi de deciziile de la Bruxelles – care în ultima perioadă numai liberale nu sunt (vezi presiunile cu taxarea tranzacţiilor financiare sau controlul riguros al pieţelor pentru evitarea unei noi crize – Sarkozy le vrea pe amîndouă). Canada are, în afara reputaţiei de paradis al asistenţei sociale, şi unul dintre cele mai prestigioase sisteme bancare, caracterizate de prudenţă şi stabilitate (ceea ce a permis ţării să treacă mult mai uşor peste criza financiară). În plus, nu se poate face comparaţie între ce înseamnă buget pentru cercetare sau stimulente oferite agriculturii între cele două ţări – disproporţia e covîrşitoare. Dar asta nu e treaba mea, nu am competenţe economice care să-mi permită observaţii economice dincolo de ce e scris mai sus.

Rezervele mele serioase nu au legătură cu economia, ci cu faptul că românii nu sunt canadieni – inclusiv, sau mai ales, că liberalii români nu sunt liberali canadieni.
Au românii puterea să strîngă serios din dinţi ? Mai mult, are cineva din PNL curajul să spună românilor “dacă ajungem noi la putere, vă va ustura mai tare, dar mai puţin timp”? Cum explici unei naţiuni obişnuite să sugă de la ţîţa statului nu numai că nu mai e lapte, dar şi că nu te mai hrăneşte mama deloc, tre’ să te te apuci să-ţi obţii singur de papa? Singura premisă pozitivă ar fi faptul că sindicatele tocmai au avut ocazia să-şi demonstreze impotenţa – ori românii să-şi demonstreze pasivitatea mioritică legendară – aşadar, se poate risca o refomă bugetară aspră şi bruscă fără tulburări sociale majore. Dacă PD-L, care s-a depărtat tot mai mult de liberalismul pe care odinioară şi-l revendica prin absorbţia PL-D de către PD, şansa rămîne PNL, care PNL evită (citeşte: nu are curajul) să definească în termeni tranşanţi costurile sociale ale reformelor – altfel, atît de necesare.

Pun întrebările astea retorice aici mai mult aşa, ca să răbufnesc În rest, rămîne cum am stabilit: avem ce merităm.

La final, piesa care mă rebîntuie zilele astea, ani buni după ce aproape că o uitasem. Oximoron muzical perfect – un ambiental cu mesaj ecologist, făcut din sampling de sunete şi imagini toxice. Adică un “clasic postmodern”, dacă mi-e şi mie permis un oximoron. În tinereţile mele, piesa era un mare hit de sîmbătă noaptea, la Chill-Out Zone.
Aşadar, Coldcut/Hextatic – “Timber”.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

31 comments
  • 1

    “Cuvîntul-cheie din rîndurile de mai sus este şi rămîne ”

    Atentie mare! In Canada ‘liberalismul’ este la stanga. Dreapta – dupa definitia europeana – este reprezentata de conservatori.

  • 2

    @comitetuldeparinti.ro: aoleu! atunci nu-i buna “solutia canadiana”, ca nu se potrivesc definitiile!… cu mintea noasta pileata! :) ) :) ) :) )

    liberal
    2010-06-07 09:12:39 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 3

    pai Antonescu inca mai critica faptul ca se va ajunge la un milion de someri, cat de repede sa-si schimbe discursul? Si cine sa-i sprijine, PSD-ul?

  • 4

    @comitetuldeparinti, cred ca faci o confuzie. prin europa, sau chiar in state, cand ai traditional doua partide la putere, unul trebuie musai sa fie de stanga. asa-i cu democratii in state.

    dar pana si-n romania, cati vad PDL-ul de dreapta? ca-n fond tot din fsn-ul de altadata s-au rupt, iar “liberizarea” e cam vorba moarta.

    in canada, in ciuda faptului ca se iau prea multe masuri social-democrate (nu socialiste, asta e alta confuzie a romanului), si conservatorii, si liberalii sunt totusi ambii …mai de dreapta! stiu, e bizar, dar in canada avem de cand ma stiu taxele cele mai mici platite de unul care e contractor/consultant sau are businessul propriu. poti sa salvezi mai mult la taxe decat angajatul, daca ai firma ta sau esti simplu inregistrat/declarat ca “entrepreneur”.

  • 5

    Bine ai revenit!
    Oare in Canada a fost usoara lupta cu balaurul cu 7 capete?
    Acum abia s-a reusit ridicarea usoara a poalei de la rochita,si s-au vazut veniturile ministerelor.Asteptam si continuarea..

  • 6

    Paul, as baga un mare bemol la afirmatiile tale despre canada anilor 90.

    una la mana e ca aici “guvernul” e organizat in fiece provincie pe doua paliere: federal si provincial. de fapt ai doua guverne complet separate. platesti o bucata la federal si alta la provincial. iar ce face unul se bate deseori cap in cap cu ce face altul. cand liberalii lui chretien (care-l avea pe-atunci in spate pe paul martin) faceau ce spui tu, quebecosii nationalisti-socialisti bagau sute de milioane sa tina in viata pisica moarta a vreunui “combinat siderurgic galati”.

    canada are de dinainte de 90 o datorie externa enorma, iar prin 90 dobanzile acumulate ajunsesera insuportabile. economia era totusi bine mersi. plus ca provincii ca alberta tocmai de prin anii aceia s-au imbogatit efectiv, din exploatarea petrolului. tot anii 90 au insemnat un boom in high-tech si dotcom-uri (pana au crapat prin 99-2000), in special prin Toronto sau Montreal. deci nu-i acelasi lucru cu ce se intampla acum prin lume, cand economia stagneaza.

    canada are de asemenea resurse naturale imense. la o adica s-au descurcat si se descurca insa taind in exces padurile, vanzand energie americanilor, distrugand nordul albertei pentru nisipurile pline de petrol. in romania vad ca si pentru dealul acela aurifer din rosia montana se face mult prea multa gargara.

    anii 90 au insemnat iar “importarea” masiva de imigranti, mana ieftina de lucru. in est de pe la noi si alte tari scapate de sub comunism, in vest de la chinezi. canada avea relatii foarte bune comerciale cu china, cand americanii se ciondaneau cu ei. deci tara oportunista (la fel faceau si fac si cu cuba, in turism).

    invatamantul a devenit aici industrie. 80-90% sunt studenti straini sau imigranti, care platesc zeci de mii de dolari anual pentru o diploma. ca altfel n-ai “experienta canadiana”.

    …ar mai fi multe, dar vezi deja diferenta enorma (si pe alte planuri) fata de romania sau chiar marea britanie.

  • 7

    @liberal: am vrut doar sa fac o precizare necesarara.
    Liberalism in Canada inseamna taxe mari si cat mai multe servicii publice.
    Conservatorism inseamna taxe mici si servicii publice restranse.
    Asta e tot ce am vrut sa spun.

  • 8

    Canada e în G20, România e în Gesheft.

    muflonul
    2010-06-07 09:56:50 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 9

    @io: bemolul este întrutotul justificat, la fel şi precizarea următoare: articolul are, evident, informaţii simplificate pentru că încercam reducerea la principiu, în jurul unei idei. Paralela cu România îşi găseşte pertinenţa strict în limite doctrinare generale şi voinţă de acţiune. Despre asta e vorba în articol. Mulţumesc pentru comentariu!

  • 10

    @comitetuldeparinti.ro: Nu prea aş fi de acord cu taxe mari la liberali. Tocmai precizam că în anii de guvernare Chrétien fiscalitatea a crescut extrem de puţin. Mărimea taxelor ţine mai degrabă de tradiţia de stat social al Canadei, în opinia mea. Cred, totuşi, că “liberal” înseamnă de fapt “socialist” doar la americani. Sper ca nişte români din Canada să facă precizările necesare, nu sunt suficient de documentat pe temă.

  • 11

    Paul, “comitetului” ii raspunsesem la #4, cu o opinie cred oarecum similara cu a ta. il inteleg, ca toti, oriunde, ne plangem de impozite. dar stai sa vezi impozitele la americani, daca obama trece asigurarea medicala pentru toti, ca in canada.

    am trait in ambele tari, iar daca in state nu lucram pe-atunci pentru o mare corporatie, cu o asigurare medicala super pe masura, as fi platit $10,000 din buzunar cand a nascut sotia. sau alti $5,000 altadata, la o urgenta pentru piatra la rinichi. in canada poti sa fii si arzator de gaz, fara somaj, ca statul acopera toate astea pentru tine. pana si Michael Moore a facut un film despre asta, dand ca exemplu de urmat …canada! :)

    cat despre precizarea ta ultima, desigur c-o inteleg. blestemul romaniei il vad in faptul ca n-a avut deloc sansa, in toti acesti ani, sa aiba si-o guvernare competenta, de indivizi care sa permita crearea unei infrastructuri in micile intreprinderi. se vorbeste prea mult de marile corporatii din vest, si totusi pe-aici economia e majoritar tinuta de SMB-uri (small and medium businesses). in romania, cata vreme dai prea multa spaga oricarui functionar cand iti trebuie ceva, platesti prea mult si nu poti face mare lucru cu firma ta. stiu ca mai apar si exceptii, dar in mare cam asa vad eu situatia.

  • 12

    @Paul Virvea: am stat doi ani in Canada si am prins un rand de alegeri anticipate. Ce am inteles eu din acele alegeri:
    1. Dupa ce i-au dat jos pe liberali de la guvernare, conservatorii au redus TVA-ul federal cu 1%.
    2. In campanie, problema gradinitelor se punea cam asa:
    -liberalii spuneau ca vor sa creasca alocatiile bugetare pentru gradinite, prin decontare directa catre gradinta in functie de numarul de copii.
    -conservatorii spuneau ca vor sa dea parintilor 100 de dolari pe luna cu care sa se duca la ce gradinita vor. Si daca nu vor gradinita, sa-i cheltuie cum cred ei mai bine pentru educatia prescolara.
    Care e socialism si care e liberalism?

  • 13

    @comitetuldeparinti.ro: pdl a sustinut la nivel politic, taxe mici, cel putin pana acum. iar despre despre vre-o politica a cheltuielile publice nu putem vorbi, daca facem abstractie de intentia pdl de a lua la bani marunti anumite cheltuieli (venituri speciale, pensii speciale si de multe ori ilegale/imorale), la nici un partid din romania: nebuloasa din capul romanilor in ceea ce inseamna cheltuielile publice ale unei societati se vede cel mai bine cand te uiti la clasa politica: nu stiu ce este o cheltuiala publica, nu stiu la ce foloseste ea, si in consecinta nu stiu sa o planifice. toti cred sincer, si electoratul si politicienii, ca cheltuiala publica e un fel de gheseft al statului, din care se imparte cu poporul

    liberal
    2010-06-07 12:09:32 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 14

    P.S.: nu uitati ca in Canada mai exista un partid parlamentar numit NDP (New Democratic Party) care, cu 10-12% spune daca o lege trece sau nu, daca un guvern cade sau nu. Desi sistemul electoral este de tip american, acest partid isi ocupa nisa de fiecare data si este foarte important in momente cruciale ca cele expuse mai sus.
    N-am sa uit cand Jack Layton, cu un card de credit intr-o mana si unul de asigurat in cealalta intreba: cu care vreti sa va prezentati la spital? Si asa s-a amanat coplata in sistemul medical canadian. Desi se pare ca s-a terminat si la ei cu gratuitatea. Cei de Canada pot sa confirme sau sa infirme.

  • 15

    @liberal: clasa politica nu trebuie sa stie care e povestea cu cheltuielile. Clasa politica trebuie sa impuna o viziune. Cum sid e unde se taie stabilesc specialistii din ministere.
    Sunt de acord ca: politicienii romani nu au nici doctrina si, in consecinta, nici viziune. ‘Specialistii’ romani prefera sa faca invarteli in ministere in loc sa faca munca pentru care sunt platiti.
    PDL, PNL, PSD? Fiecare o sa sustina ce vrea electoratul propriu. De ce? Pentru ca nu exista viziune.
    Nu am auzit ca PSD-ul sa copieze macar viziunea D-nei Margaret care, desi a fost conservatoare, a aplicat masuri de stanga pe timp de criza: impozit pe salariu de 2-3% si TVA de peste 30%.
    Ideea e simpla: omul isi ia toti banii acasa dar il impozitezi la consum. E o idee care a functionat si s-ar potrivi manusa ‘viziunii’ PSD. Dar e mai simplu sa injuri pe celalalt.
    De PNL ce sa mai spun: s-a trezit cu un purcoi de bani de pe urma taxei unice si nu a stiut ce sa faca cu ei. Asta numesc eu lipsa de viziune. In loc sa investeasca s-a apucat sa-i imprastie sub forma de salarii bugetare.
    Iar PDL-ul se chinuie de un an sa ia niste masuri nepopulare absolut necesare.
    Cea mai mare problema insa este la sindicate. Acum ar fi momentul sa ceara transparenta totala in cheltuielile publice. Sa spuna: Ok reducem salariile, faceti publice absolut toate contractele de achizitii. Cu sume, durata, firme castigatoare etc. De ce nu o fac? Poate castiga si dansii pe carca statului?

  • 16

    - bravo pt articol, e mai multa substanta in articolul tau decat in toate discursurile pnl-iste de anul acesta… din pacate cei de la pnl sunt responsabil pentru nr mare de bugetari si nu vad cum si-ar intoarce cu 180 de grade strategia; dupa cum vad in loc sa se radicalizeze ei cauta puncte comune cu psd-ul…
    - curajul lui basescu de a taia temporar 25 la suta nu isi gaseste corespondent in pdl, asa ca sunt sceptic in legatura cu implementare planurilor de austeritate..
    mentionez ca nu sunt de acord cu reducerea pensiilor desi a fost implementata si in alte state(vezi ungaria);
    - si te rog termina cu prostiile cu renuntzarea la articolele de pe portalul acesta, o schimbare de atitudine nu se face peste noapte…
    - succese si excese!

  • 17

    @Comitetul de parinti: ma pregateam sa iti raspund cu exact acelasi text pe care l-ai postat la #15!
    suta la suta de acord!.. viziune politica trebuie sa aiba politicienii, nu altceva, e clar!:)) si da, esecul liberalilor a fost cauzat, printre altele, de incapacitatea lor de a cheltui, in mod util pt societate, purcoiul de bani pe care l-au colectat. la pdl-isti, absenta unei viziuni politice ii costa rau in planul credibilitatii politice in fata electoratului, care se traduce prin si mai multa ineficienta politica, care se traduce prin esec politic.
    despre psd, numai de bine! ei nici nu au cheltuit prea mult: fabrica de bani a costat cel mai putin, iar inflatia produsa de ea a fost platita de populatie. in timpul asta ei erau doar furnizori de servici: devalizari/re-valizari/livrari la domiciliul clientului. a! ..si plata salariilor la timp!

    liberal
    2010-06-07 12:34:10 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 18

    @Comitetul de parinti:
    “Cea mai mare problema insa este la sindicate. Acum ar fi momentul sa ceara transparenta totala in cheltuielile publice. Sa spuna: Ok reducem salariile, faceti publice absolut toate contractele de achizitii. Cu sume, durata, firme castigatoare etc. De ce nu o fac? Poate castiga si dansii pe carca statului?” hahahahahhahaa!!! :) :) :) )
    marele slem il castiga, nu orice pot! i-a citeste aici cum face sindicatul de la metrou bani pe spinarea statului:
    adevarul.ro/act../

    concluzie: ei au luat in exploatare spatiile inchiriabile si publicitare din statiile de metrou si impart “profitul” cu metrorex in niste procente de care pur si simplu nu iti vine sa crezi: 25% pentru Metrorex, 75% pentru Sindomet! si mai grav, veniturile sunt, in realitate, de cateva ori mai mari . banii nedeclarati la imparteala cu metrorex, se pare ca milioane de euro, se duc nu se stie unde!… daca te gandesti ca multi lideri de sindicat sunt in boardul unor companii media gen “Realitatea” nu m-as mira ca defapt ei finanteaza posturile de televiziune, si nu invers. in orice caz, cand sindicalistii de la metrou declara ca ei STIU sa faca o greva au dreptate: cu asa venituri oculte pot rezista oricarei batalii cu guvernul, si isi pot finanta orice sprijin mediatic, ca de, au bani…facuti pe spinarea statului. deci sindicatele sunt ultimile interesate sa intrebe de contractele statului sau ale companiilor publice. e un fapt!

    liberal
    2010-06-07 13:00:07 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 19

    Si ajungem la concluzia de bun simt: daca nu o facem noi, nu o face nimeni.
    Politicienii din vest au bun simt pentru ca li se impune. Cat timp o sa dam spaga si o sa ne batem joc de spatiul public ni se va cere spaga si ei isi vor bate joc de spatiul public.
    Schimbarea trebuie sa plece de jos in sus. Este foarte simplu: lor celor de sus, le convine situatia actuala. Noua nu. Ce facem?

  • 20

    @liberal: ai dreptate;sindicatele trebuie sa ceara -si sa dea- transparenta.
    Si cel mai de efect este exemplul personal.
    Haideti sa vada toti angajatii pe ce se cheltuiesc cotizatiile,care sunt veniturile liderilor sindicali.
    Sunt convinsa ca vor veni mai hotarati la demonstratii.

  • 21

    Am tras cu ochiul la vecinii de pe standard.ro.
    “O zi decisivă pentru Germania este o zi decizivă pentru Europa: Putem cheltui doar ceea ce primim!”
    de Mircea Marin
    Iar noi nu mai primim nimic daca mai tergiversam!

  • 22

    Mi-ai fisurat rezervorul cu nostalgii prin clipul ăsta. Cât a rezistat MTV Europe în România, nu cred că am pierdut vreo emisiune Alternative Nation (marțea, de la 23.00 la 1.00), Headbangers Ball (lunea, de la 0.00 la 2.00) și Chill-Out Zone (sâmbăta, de la 4.00 la 6.00).
    Uite câteva piese care m-au bântuit și pe mine:
    youtube.com/wat../
    youtube.com/wat../
    youtube.com/wat../
    youtube.com/wat../
    youtube.com/wat../
    youtube.com/wat../
    youtube.com/wat../

    marius v
    2010-06-07 14:16:03 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 23

    am un singur comentariu: nu renunta la voxpublica, te rog!
    :(

    whatever
    2010-06-07 14:59:59 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 24

    @Paul Vîrvea: Ce vor sa faca liberalii la noi gasesti aici:
    blogary.ro/2010../

  • 25

    Nimic despre crestinism/biserica ? Ce s-a intamplat ?

    Andrei
    2010-06-07 16:37:24 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 26

    Am și eu un comentariu: nu renunța la VoxPublica, te rog.

    marius v
    2010-06-07 17:17:58 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 27

    @ Paul Vîrvea: “A propos de comentatori – o privire de ansamblu peste această peste-sută de comentarii mi-a arătat, mai clar decît în ocazii precedente, că prezența mea aici își are rostul.” (citat din “Damnatio către anacronici”, 30.04.10)
    Ce s-a întâmplat între timp, domnule Vîrvea, încât, la puţine săptămâni după fraza de mai sus, scrieţi acum: “Îmi propusesem să nu mai scriu pe Vox Publica”? Sunt senzaţiile donquijotiste mai tari decât cele provocate de cei care vă citesc cu plăcere? Păcat. Mai ales pentru cei din urmă.

    christian
    2010-06-07 17:57:00 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 28

    Si ce s-ar intimpla in Romania daca s-ar aplica asemenea masuri?
    Se sparie gindul.

    victor L
    2010-06-07 18:05:31 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 29

    Pai da, romanii nu sint canadieni nu numai la mentalitati si competente dar, alas, si la buzunar; fireste ca solutia canadiana e viabila, mai ales ca exprima o idee de reforma pur si simplu de bun simt; dar aluatul social romanesc e mai complex si cere masuri mai ‘dese’; plus control institutional mai strins – asa ca e imposibila, de vreme ce nimeni, nici un guvern roman, nu va indrazni vreodata sa propuna/aplice vreodata o asemenea strategie :) .

    Ca de obicei, stim ce trebuie facut – doar nu stim cum s-o facem.

    Tallis
    2010-06-07 18:57:21 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 30

    @ Paul Vârvea Om bun, aplică metoda pomenitului Cervantes care într-un prolog zicea să fie judecat nu după ce-a scris, ci după ce-a renunţat să scrie. Mutatis mutandis: scrie pentru ăilalţi, ăi de nu comentează doar să se afle-n treabă ori să-şi dovedească lipsurile. Scrie pentru ăi de citesc şi tac. Că nu cred că miza-i să-i convingi pe cei ce comentează înainte să ducă articolul la capăt. Atât am avut de spus. Onoare muncii!

    onofre
    2010-06-08 08:06:21 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 31

    Locuiesc in Canada de aproape 5 ani si imi permit cateva note.
    Canada este, intr-adevar, un stat social, foarte social. Laudabil, fara discutie. Asistenta medicala e (inca) gratis – se intreba cineva aici daca mai e. Sunt peste tot centre comunitare cu terenuri de sport, piscine, etc, care pot fi folosite tot gratis. Sunt programe pentru cei cu dizabilitati, in asa fel incat sa poata trai independent. Lista de directii catre care se indreapta subventiile e lunga, insa, in anumite privinte, prea lunga. Si aici intervine diferenta de atitudine intre liberali (considerati, asa cum spunea un ante-comentator, mai aproape de stanga spectrului politic) si conservatori (purtatorii principiilor economice de dreapta). NDP-ul e pur de stanga.
    Liberalii mai au o hiba aici, in Canada – cei noi, nu cei de pe vremea lui Chretien. Una spun, alta fac. Promit in campanie, uita dupa alegeri. Asta suna foarte cunoscut pentru cei veniti din Romania. In schimb, conservatorii sunt cunoscuti tocmai pentru consecventa. Au promis reducerea TVA-ului federal cu 1%, au facut-o imediat dupa alegeri. Inca un procent a fost redus mai tarziu.
    Pentru criza actuala, o sa dau un singur exemplu de masura luata de guvernul conservator (federal). In plina criza a constructiilor, cand piata imobiliara era blocata, au introdus un sistem de deducere de la taxe a cheltuielilor facute de proprietari pentru renovarea locuintelor. Masura a dat de lucru micilor contractori, a incurajat cumpararea de materiale folosite la renovare, a sporit calitatea fondului imobiliar prin faptul ca proprietarii au inceput sa faca lucrari pe care le amanasera.
    Nu e guvernul perfect – va avea, de pilda, de explicat bugetul urias alocat organizarii G20 – dar pe plan economic sunt acolo niste oameni care stiu ce fac.

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

alex mazilu Andrei Plesu antonescu aur Becali blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti calatorie candidatura catalin voicu cercetare cianura cluj concert crin criza CTP Curtea Constitutionala demisie Dinu Patriciu EBA economie Elena Basescu experiment Facebook FMI fotbal humanitas Iliescu instantanee intelectuali internet Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu manipulare Media Mihai Goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza ortodoxie parlament Parlamentul European pd-l PE Plesu Polirom presedintie protest radu duda Realitatea TV reforma riscograma romani romania rosia Roşia Montana salarii securitate Senat sindicate sondaj sorin oprescu steaua SUA Tariceanu tiff TRU TVR UBB uichendist.ro Vanghelie Vasile Blaga

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!