RSS Feed

Când RMGC nu mai are bani pentru mass-media. De ce s-au legat oamenii de poarta Guvernului

vezi toate articolele de
04 Oct 2012 la 12:53 35 comentarii 1437 vizualizari.

Bugetul de publicitate al RMGC s-a diluat vizibil în ultimele luni, iar celelalte companii care vizează aurul românesc nu au preluat încă ”ștafeta”. Coincidență sau nu (personal am ajuns la o anumită vârstă la care nu mai cred însă în ”coincidențe”), mass-media autohtone și-au recâștigat (un pic) din independență. Astfel că protestul activiștilor care s-au legat ieri (miercuri) cu lanțuri la intrarea sediului Guvernului a avut parte de o mediatizare ceva mai consistentă (față de alte ocazii). Mă rog, cea mai mare parte a jurnaliștilor au fost interesați mai mult de elementele de show – eforturile jandarmilor de a tăia cu bonfaierul lanțurile și apoi chemarea descarcerării – decât de fondul problemei.

Pe ici, pe colo a fost menționat însă și motivul protestului – lipsa de acțiuni concrete, dincolo de declarații, ale actualului Guvern în privința respectării transparenței, legalității, informării și consultării publice, precum și a protecției patrimoniului natural și a celui cultural în cazul proiectelor de exploatare minieră a aurului românesc (cap de listă fiind recenta autorizare ”pe șestache” a proiectului de la Certej).

În acest sens, revendicările au fost (și sunt) simple și clare:

• Încetarea proceselor de autorizare și avizare a proiectelor miniere până la adoptarea unor măsuri și reglementări clare și coerente referitoare la protecția mediului, patrimoniului cultural și a drepturilor persoanelor din zonele vizate;

• Declasificarea reală a informațiilor referitoare la aceste proiecte;

• Asigurarea unor consultări și dezbateri publice reale despre aceste proiecte miniere;

• Îndeplinirea de către instituțiile și autoritățile publice a tuturor obligațiilor care le revin în privința ecologizării și revitalizării economice a localităților și zonelor în care au existat foste exploatări miniere de stat (legat de această revendicare, detalii pe larg, aici).

Mai jos puteți citi manifestul protestatarilor de ieri, cu revendicările și motivația acestora.

***

MANIFEST

Ref. la: Activităţile miniere de explorare şi exploatare a aurului şi argintului pe teritoriul României

Dată fiind iminenţa aprobării în viitorul apropiat a multiple proiecte de extragere a aurului la scară largă, dintre care unele se află în stadiul deţinerii unei licenţe de concesiune în vederea exploatării: Roşia Montană (Roşia Montană Gold Corporation), Certej (Deva Gold) şi Băiţa-Crăciuneşti (Deva Gold) sau în vederea explorării: Băişoara (Rom Aur), Rovina (Samax Romania), Aluniş Piatra Handal, zona estică şi zona vestică (Romaltyn Exploration), Poprad (Romaltyn Exploration), Camârzana Nord (Romaltyn Exploration),

Având în vedere precedentul extrem de periculos pentru România al acordării recente a avizului de mediu pentru proiectul de extragere a aurului la scară largă pe bază de cianuri din localitatea Certej, cu încălcarea gravă a unor importante directive europene în domeniul protecţiei habitatelor de interes comunitar, dar şi al unor convenţii internaţionale care impun obligaţia autorităţilor de mediu de a consulta în mod adecvat publicul interesat şi afectat precum şi statele vecine potenţial afectate,

Cunoscând că în momentul de faţă în România nu există cadrul nici măcar incipient pentru contractarea de către companiile miniere a unor asigurări financiare împotriva prejudiciilor aduse mediului înconjurător, în conformitate cu legislaţia europeană în domeniul răspunderii de mediu,

Reamintind că impactul cianurii asupra tuturor factorilor de mediu este unul extrem de vast, pe termen scurt, mediu şi lung şi că legislaţia actuală lasă nereglementate probleme grave, cu consecinţe ireversibile asupra sănătăţii umane şi a ecosistemelor (i.e. limitele emisiilor de acid cianhidric în aer),

Ţinând cont de realitatea omniprezentă a lipsei de transparenţă din partea autorităţilor publice din România implicate în procesele de autorizare a proiectelor de minerit, manifestată prin faptul că majoritatea informaţiilor esenţiale care ar trebui cunoscute de public din stadii incipiente ale autorizării proiectelor miniere sunt clasificate ca „secrete de stat” sau „secrete de serviciu” sau sunt făcute publice trunchiat, dispersat, şi numai în momentul când deciziile de mediu finale sunt deja adoptate de autorităţile implicate,

Atrăgând atenţia asupra lipsei de reglementare în legislaţia actuală din România a posibilităţii publicului interesat de a participa efectiv şi informat în toate etapele luării deciziilor privind autorizarea şi desfăşurarea activităţilor de minerit la scară largă (ex. etapa adoptării Hotărârilor Guvernului de acordare a licenţelor miniere în vederea explorării sau exploatării),

Dat fiind că în cvasimajoritatea locurilor unde unor companii miniere private le-au fost acordate licenţe de concesiune în vederea explorării sau exploatării au avut loc pentru mai multe decenii activităţi miniere de stat care au provocat daune imense factorilor de mediu, dar au şi marcat profund structurile social-economice ale comunităţilor respective; şi dat fiind faptul că Statul român nu şi-a îndeplinit obligaţiile de reabilitare ecologică a siturilor respective şi de reconversie economică şi socială, în ciuda disponibilităţilor ample de resurse financiare provenind în principal din surse ca Banca Mondială şi Uniunea Europeană,

Constatând că în majoritatea lor studiile de impact asupra mediului pentru proiecte de minerit la scară largă implicând folosirea cianurilor nu sunt bazate pe consideraţii ştiinţifice independente şi dezinteresate şi de cele mai multe ori sunt produse de companii având un interes financiar în aprobarea şi derularea proiectelor de extragere a aurului; prin urmare, de cele mai multe ori, studiile de impact asupra mediului sunt materiale de PR, menite să asigure obţinerea acordurilor de mediu,

Având în vedere că discuţiile şi evaluările actuale privind impactul activităţilor miniere asupra comunităţilor locale, eco-sistemelor, zonelor cu potenţial arheologic sau care găzduiesc situri arheologice se concentrează numai asupra efectelor pe termen scurt, în următorii 10-30 de ani, dar nu sunt luate în calcul efectele pe termen lung, susceptibile a apărea peste mai multe zeci de ani, mult peste durata de viaţă a companiilor care deţin proiectele miniere, aşadar fiind într-un final lăsate în sarcina sectorului public,

Solicităm Guvernului României ca, în mod direct sau prin structurile administrative subordonate, să ia următoarele măsuri:

1. Incetarea de îndată a procedurilor de autorizare şi avizare a proiectelor miniere până la adoptarea tuturor măsurilor legislative şi a reglementărilor necesare care să asigure: prevenirea oricărui impact negativ al folosirii cianurilor în industria minieră asupra sănătăţii populaţiei şi eco-sistemelor; asumarea de către companiile miniere a tuturor obligaţiilor financiare de asigurare împotriva riscurilor de mediu; dar şi pentru reabilitarea factorilor de mediu post-închidere a activităţilor miniere de explorare şi exploatare; prevenirea oricărui impact negativ al activităţilor miniere de exploatare a aurului la scară largă asupra zonelor cu potenţial arheologic sau care găzduiesc situri arheologice şi monumente istorice de importanţă locală, naţională şi universală; prevenirea oricărui impact negativ al activităţilor miniere asupra integrităţii şi factorilor de mediu din ariile naturale protejate de interes local, naţional şi european; prevenirea oricăror încălcări ale drepturilor cetăţenilor din zonele potenţial afectate la proprietate şi viaţă privată generate de desfăşurarea activităţilor miniere;

2. Declasificarea informaţiilor care deţin în momentul de faţă statutul de informaţii „secret de serviciu” sau „secret de stat” privind desfăşurarea activităţilor miniere de explorare şi exploatare a aurului la scară largă pe teritoriul României;

3. Asigurarea cadrului legal şi instituţional care să permită consultarea şi participarea publicului la toate etapele luării deciziilor privind autorizarea activităţilor de extragere a aurului la scară largă, inclusiv în cel de acordare a licenţelor miniere pentru explorare şi exploatare;

4. Asumarea de îndată a tuturor obligaţiilor statului privind ecologizarea şi revitalizarea economică a localitaţilor afectate de activităţile miniere de stat.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Romania Curata
Curs de Guvernare

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste psd riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!