RSS Feed

Ce nu vi s-a spus despre întâlnirea Iohannis-Trump

vezi toate articolele de
11 Jun la 16:06 comenteaza acum 1489 vizualizari.

Este anormal ca un eveniment, fie el şi istoric, să ne amorţească simţul critic, inerent mai ales meseriei de ziarist. Pentru promovare şi laude, preşedintele Klaus Iohannis are destule instrumente şi destui susţinători. La fel de anormal este să devenim, subit, amnezici când vorbim despre Donald Trump.

A fost de ajuns ca Donald Trump să spună că suntem o ţară ,,grozavă” şi am uitat totul despre cine este preşedintele american. O mică pastilă de memorie. Trump minte. Des. Nu spun că a făcut-o acum, ci că propria campanie electorală şi începutul mandatului au fost marcate de minciuni. Precum aceea că mii de imigranţi au votat ilegal pentru Hillary Clinton, că doi oameni au fost ucişi în timpul unui discurs al lui Obama sau că  a fost în Scoţia cu o zi înainte de votul pentru Brexit.  Fostul director FBI James Comey a simţit nevoia să redacteze notiţe după fiecare dintre cele nouă discuţii cu Trump. “Am fost sincer îngrijorat că (Donald Trump – n.r) ar putea să mintă cu privire la natura întâlnirilor noastre, aşa că am crezut că este important  să scriu” -  James Comey (sursa) https://www.youtube.com/watch?v=sNvFSaZBibQ

Au curs râuri de entuziasm şi după ce Donald Trump a spus că ştie tot ce se întâmplă în România. Unii au înţeles-o drept confirmarea unei realităţi, alţii ca pe un avertisment. Dar este posibil să nu fi fost niciuna dintre cele două. Cu siguranţă, însă, formula „ştiu tot” face parte din discursul megalomanic, şi uneori gol de conţinut, al lui Donald Trump. Aşa îi place să fie văzut: atotcunoscător, atotştiutor, atotputernic. În România, această declaraţie a fost folosită ca muniţie într-o dezbatere ridicolă despre cum „Iohannis i-a luat faţa lui Dragnea”. Halal competiţie! Klaus Iohannis este şeful armatei şi responsabil cu politica externă a ţării, iar preşedintele PSD, Liviu Dragnea, un politician nefrecventabil care a plătit bilet ca să-l vadă pe Trump la învestirea în funcţie.

Declaraţia lui Donald Trump despre susţinerea acordată luptei anticorupţie din România este, în sine, un mesaj important. Dar să nu o supraestimăm. Acţiunile şi declaraţiile Administraţiei Trump arată că politica externă americană nu gravitează în jurul luptei anticorupţie şi a statului de drept. A  sugerat asta şi fostul şef al CIA, David Petraeus, în timpul vizitei făcute la începutul lunii mai în România.  “Cred că angajamentul faţă de statul de drept şi aşa mai departe rămâne important, deşi Secretarul de Stat [Rex] Tillerson a notat că pendula oscilează puţin spre realism, nu idealism” -  David Petraeus (sursa)  https://www.realitatea.net/soldatii-romani-laudati-de-petraeus-fost-comandant-al-armatei-sua-si-fost-director-cia_2060287.html

Cum nu oscilează nici spre drepturile omului. Pentru prima sa vizită peste hotare, Donald Trump a ales Arabia Saudită, unde încă se practică decapitările ca formă de pedeapsă. În acelaşi timp, ambasadorul SUA la ONU, Nikky Haley, a spus că America se gândeşte să se retragă din Consiliul ONU pentru drepturile omului, invocând un partizanat anti-Israel în rândul statelor membre.

În timpul conferinţei de presă cu preşedintele Iohannis, Donald Trump a lăsat din nou o impresie greşită despre cum funcţionează NATO. Liderul de la Casa Albă reiterat că  ”banii au început să curgă în NATO” ca urmare a presiunilor sale. Când o ţară îşi creşte cheltuielile pentru apărare, cum a făcut România, banii nu merg într-un cufăr mare inscripţionat ,,NATO”. Banii intră în capabilităţi proprii, pe care un stat le poate pune la dispoziţia Alianţei. Există, într-adevăr, şi un buget comun al NATO, dar anul trecut el nu a depăşit două miliarde de euro. În acest sac comun, SUA varsă o sumă similară cu cea vărsată de Germania, de exemplu. Da, SUA alocă 3,6% din PIB pentru apărare, dar o face pentru că i-o cerere statutul de superputere militară care are 800 de baze militare în întreaga lume.

Klaus Iohannis a făcut o pledoarie echilibrată în favoarea NATO, a UE şi a legăturii transatlantice. Cu un singur exces. A lăudat discursul preşedintelui american Donald Trump din timpul summit-ului NATO de la Bruxelles (25 mai), pe care Trump l-a folosit nu pentru a da reasigurări în contextul tensiunilor cu Rusia, ci pentru a-i trage de urechi pe aliaţi. O afirmaţie nefericită a lui Iohannis în contextul începutului de fractură între UE şi SUA. „Am fost la Bruxelles, l-am întâlnit pe preşedintele Trump, i-am ascultat discursul şi mi-a plăcut. Pentru că NATO este bazată pe valori, dar este până la urmă o alianţă miliară, iar cheltuielile militare sunt delicate şi au nevoie de mulţi bani” – Klaus Iohannis.

Laudele pentru engleza vorbită de Klaus Iohannis sunt exagerate. Este normal şi de bun simţ ca un preşedinte să vorbească bine engleza, limbă de circulaţie internaţională şi limbă oficială la NATO, UE etc. Majoritatea copiilor de 16 ani care petrec zilnic şase ore pe internet au o engleză bună. Klaus Iohannis nu a vorbit nici farsi, nici suedeză. Etalonul nu ar trebui să fie reprezentat de Traian Băsescu şi Ion Iliescu, ci de către ceilalţi şefi de stat din lume.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!