RSS Feed

Conferinţa economiştilor români din străinătate. Momente vesele şi triste cu Daniel Funeriu şi Ioana Petrescu

vezi toate articolele de
22 Aug 2014 la 14:17 7 comentarii 1600 vizualizari.

Ce fac olimpicii români la matematică după terminarea studiilor? Într-o analiză arătam că majoritatea aleg mediul academic, de multe ori terminând doctorate în economie şi devenind profesori la universităţi de top. Există deja o masă critică de 20-30 de profesori români de economie la universităţi renumite.

O serie de astfel de profesori (Sebastian Buhai, Cosmin Iluţ, etc.) au avut initiativa organizării unei Conferinţe Stiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (detalii aici) şi au primit sprijinul unor economişti care lucrează în România după studii în străinătate (Mihai Copaciu, Cristian Liţan, etc.).

Dincolo de prezentările ştiinţifice, organizatorii au propus şi o dezbatere despre starea cercetării economice în România.

Faţă de alte discipline (matematică, medicină, informatică, etc), cercetarea economică din România are rezultate aproape nule la nivel internaţional. Criteriile de promovare în funcţie de numărul şi calitatea publicaţiilor indexate au mai trezit sectorul, pe termen scurt însă efectul a fost apariţia unor noi publicaţii ştiinţifice româneşti, a căror calitate este incertă.

In dezbatere, economiştii români din străinătate şi din ţară şi-au pus problema: ce s-ar putea face pentru recuperarea acestui decalaj?

Scriam acum ceva vreme în topul IDEAS al celor mai buni tineri economişti din lume se află doi români: Cosmin Iluț, profesor la Duke University,  34 de ani, şi Dinu Marin, Decan al Facultăţii de Economie ASE din Bucureşti, membru al consiliului de administrație al BNR, fost senator PSD, la frageda vârstă de 64 de ani. Dinu Marin a nimerit în topul economiştilor pentru că şi-a înscris pe site toate editorialele ca fiind articole de cercetare, însă are atât de multe încât s-a oprit cu înscrierea lor în timp până în urmă cu vreo zece ani, motiv pentru care site-ul l-a inclus pe lista celor tineri. Dintre articolele lui Marin citez, şi nu glumesc: „Pisica metodologică”, Economie Teoretică şi Aplicată (ECTAP) nr.3/2014 (592) şi “Consensul idealului” (Economie Teoretică şi Aplicată (ECTAP) nr.2/2014 (591)). Din “Pisica metodologică” aflăm de pildă: “Economia ca ştiinţă a fost predispusă să facă abstracţie de încastrarea condiţiei umane în inefabilul complex al naturii umane “.

Situaţia comică a prezenţei lui Dinu Marin în top 200 economişti cu editorialele lui drept articole de cercetare arată de fapt problema cercetării economice în România: impostura, promovarea pe criterii politice, incompetenţa rămasă la conducere în virtutea unor reţele de corupţie. În virtutea unor astfel de reţele continuă să fie prezentate drept cercetare economică diverse elucubraţii, plagiate abia mascate şi cercetări de anvergura unei formule în Excel. Profesorii universitari tineri trebuie să dea piept cu astfel de exemplare şi de multe ori să le aştepte pensionarea sau vreo intervenţie a DNA-ului.

Am avut ocazia să asist la dezbaterea despre starea cercetării economice. Ca la orice dezbatere publică românească, vorbitorii şi persoanele care pun întrebări din public nu vor realmente o dezbatere şi o agendă a discuţiilor, ci “iau microfonul”. Un domn cărunt a vorbit vreo zece minute din public, dând sfaturi şi exprimându-şi opinia despre absolut orice îi trecea prin cap. Era chiar Dinu Marin. Am avut astfel ocazia să văd impostura în acţiune, şi conflictul de generaţie live, cu moderatorul Sebastian Buhai, publicat recent în prestigiosul jurnal Econometrica, neştiind ce să facă cu Dinu Marin elucubrând din public.

Din păcate caracterul academic şi punctual al dezbaterii nu a putut fi păstrat. Aflat în panelul dezbaterii, Daniel Funeriu a confundat publicul cu o suită de votanţi, răspunzând histrionic la aproape toate întrebările cu mici discursuri de campanie electorală eşuată.

Am avut ocazia să adresez o întrebare când dezbaterea gravita în jurul conceptului de “cercetare economică aplicată”, critica implicită fiind că cercetarea economică nu este de folos imediat mediului privat, nu “produce”. Am vrut să subliniez că principalul beneficiar al cercetării economice aplicate ar trebui să fie statul, pentru fundamentarea politicilor publice, însă în România toate notele de fundamentare ce însoţesc legi notează în dreptul rubricii “Impact socio-economic”: “Nu este cazul”.

Dragoş Ciuparu, (fondator PMP, fost şef al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica ) mi-a răspuns din panel că există fonduri europene pentru “Dezvoltarea capacitatii ministerelor de a elabora analize economice si financiare…”  dar că din experienţa dânsului ministerele nu se grăbesc să depună proiecte. Un reprezentant al Ministerului de Finanţe din public a dat însă exemple de proiecte la care Ministerul Finanţelor foloseşte rezultate de cercetare. Tot din public, un fost angajat al ministerului de Finanţe a ţinut să precizeze că, din experienţa sa, departamentele de politici publice ale ministerelor sunt locurile unde sunt trimişi indezirabilii sau incompetenţii.

Ce împiedică practic ministerele să realizeze mai multe studii de impact, de evaluare, de diagnoză, sau să finanţeze cercetarea microeconomică aplicată? Voinţa politică pare să rămână principala cauză: miniştrii pot fi cei care să schimbe abordarea în materie de fundamentare a politicilor publice.

Tânăra ministră a finanţelor Petrescu a fost învinuită de preşedintele Băsescu că nu a prezentat argumente şi studii pentru reducerea CAS. Remarca preşedintelui este corectă, chiar dacă ipocrită: Ioana Petrescu s-a adaptat foarte repede modelului românesc în care măsurile sunt anunţate electoral dar niciodată susţinute de o minima analiză de impact. Preşedintele era însă ipocrit, pentru că guvernul PD-L nu a făcut de altfel eforturi pentru fundamentarea politicilor publice. Cazul demn de investigaţie penală este închiderea la 1 aprilie 2011 a 67 de spitale, în comunităţi care nu fuseseră informate corespunzător şi cărora nu li se asiguraseră alternative de access la servicii medicale. Chiar în cazul lui Daniel Funeriu, reforma educaţiei a fost un elan politic şi ideologic de modernizare, măsurile nu au fost însă însoţite de studii (de impact). Închiderea sau comasarea şcolilor, sistemul de finanţare per capita, descentralizarea fiscală au fost măsuri fundamentate doar ideologic, fără o analiză a efectelor asupra accesului la educaţie a populaţiei cu venituri scăzute sau o analiză ulterioară a efectelor.

Daniel Funeriu a guvernat într-o perioadă de maxim elan neoliberal, în care preocuparea pentru efectele politicilor publice era minima, mecanismele pieţei erau suverane . Tin minte răspunsul lui Răzvan Ungureanu la întrebarea lui Emil Hurezeanu despre exodul medicilor. Ungureanu considera că este o piaţă liberă şi că aşa cum pleacă medici pot veni medici în România, chiar şi medici din Marea Britanie.  Cum zic britanicii, trebuie să ai o imaginatie elastică să vezi doctori britanici pe salarii publice româneşti.

Dintre lucrările prezentate la conferinţă o serie s-au referit la:

- efectele migraţiei părinţilor (“The Impact of Parents Migration on the Well-Being of Children Left Behind. Evidence from Romania”, Alina Botezat, Friedhelm Pfeiffer)

- programe de sănătate: “Bridging the Gap for Roma Women. The Effects of a Health Mediation Program on Roma Prenatal Care and Child Health” (Andreea Mitruţ, Simona Bejenariu)

- programe de educaţie: “Efectele calculatorului asupra performanţelor şcolare: Un studiu al programului Euro 200” (Cristian Pop Elecheş)

Genul acesta de lucrări de microeconomie aplicată ar trebui să fundamenteze în mod normal deciziile guvernamentale.  Ele pot arăta eficienţa unor măsuri anterioare similare, evalua efectele politicilor, ajuta la alegerea unei politici optime, dar şi arăta efecte neanticipate. Un exemplu: una din lucrările lui Cristian Pop Elecheş analizează programul de oferire de vouchere pentru calculatoare în familiile cu venituri reduse (programul Euro 200). Pop Elecheş arată că primirea laptopului duce la scăderea  performanţei şcolare (măsurată în note). Nu e o surpriză că notele scad când copiii săraci descoperă jocurile pe calculator. Însă un astfel de efect ar trebui luat în calcul de guvernanţi : un proiect similar din Lima, Peru a fost organizat în aşa fel încât copiii să aibă acces la un set limitat de programe pe laptopul gratuit.

Cei câţiva economişti care au prezentat analize asupra migraţiei şi politicilor de educaţie şi sănătate la conferinţă au iniţiat aceste cercetări în nume propriu, fără sprijin din partea guvernului sau ministerelor de resort.   Multe alte politici trec neevaluate, neanalizate şi au adesea efecte contrare celor scontate.

În lipsa studiilor de economie aplicată, continuăm să ne bazăm pe argumente “c-aşa e în Franţa”. Din păcate, simpla prezenţă  a unor tineri cercetători în guvern nu este suficientă pentru a schimba abordarea asupra politicilor publice. Se pare că blestemul “tinerilor întorşi de la studii” este că adoptă foarte repede modelul politicianist, devin vedete de platou TV şi adoptă limbajul şi stilul agresiv din politica românească. Un exemplu : Daniel Funeriu nu a avut nicio problemă să adopte modelul neoliberal în educaţie, bazându-se pe ideologie şi pe fidelitatea pentru Băsescu când a trebuit să achieseze la reducerea finanţării educaţiei. Un alt exemplu de cercetător devenit politician:  deşi “din tot sufletul” îşi doreşte reducerea CAS, Ioana Petrescu ar trebui să producă mai devreme sau mai târziu studiile de impact.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala
După Ştiințe Politice la SNSPA şi Finanțe- Bănci la ASE, am ales să mă specializez în Politici Sociale la Duke University iar acum sunt la doctorat în Politici Publice și Management la Carnegie Mellon
» citeste biografia

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!