RSS Feed

Critici ale capitalismului la Roșia Montană

vezi toate articolele de
06 Aug 2010 la 09:33 26 comentarii 920 vizualizari.

Interogație: Este capitalismul capabil să creeze o legătură socială nu numai temeinică, dar şi de natură să răspundă nevoii cetăţenilor de a le fi recunoscută demnitatea personală în afara unor cadre competitive ?

De ce m-am implicat în organizarea festivalului, dincolo de relatările empatice la adresa cauzei ecologiste la tv, radio și în presa scrisă de-a lungul anilor? Spuneam mai demult pe blogul personal: A treia lege a ecologiei, cea mai contestată de către un homo tehnicus trufaş şi care fetişizează tehnologia, spune că „natura se pricepe cel mai bine”, chiar mai bine decât omul, având mii şi mii de ani de „experimente” în spate, față de tehnologiile industriale care nu ţin cont de procesele naturale. În cuvintele biologului Barry Commoner din „Cercul care se închide”: „Enunţată pe şleau, a treia lege a ecologiei stabileşte probabilitatea că orice schimbare majoră introdusă de om într-un sistem natural este nocivă pentru respectivul sistem”. Iar un tărîm pustiit, asemenea unui iaz de decantare care se întinde pe sute de hectare, se încadrează în această lege, deoarece proiectul minier pulverizează efectiv nu doar un habitat ci și o istorie anume. Desigur, universitarul american, asemenea altor ecologişti, nu se opune tehnologiei în sine, cât aplicării ei defectuoase şi cu scopul de a obţine profit imediat, fără a lua în calcul alte considerente. Un motiv al implicării mele de ordin personal: prima dată am fost la Roşia Montană în 2002. Înainte să încep facultatea, vagabondam toamna cu un prieten, Alex Aleman, prin Apuseni cu autostopul  şi dormeam în şurile ţăranilor. Stăteam în apropiere de Vârful Piatra Corbului şi ne uitam la verdele ce îmi mângâia ochiul, la valea frumoasă de sub noi, despre care ni s-a spus că o să fie înghiţită de ape. Mi s-a părut pur şi simplu absurd ca o zonă aşa frumoasă, Valea Cornei, să dispară. În beneficiul cui?

Vă așteptăm, așadar, la Roșia Montană între 13-15 august. Eu o să vin de la Cluj cu bicicleta. Premisele conferințelor, formulate elocvent de profesorul Daniel Barbu, și programul sunt mai jos:

Critici ale capitalismului (prelegeri şi dezbateri)

Biserica Unitariană & lounge FânFest, Roşia Montană, 14 august 2010

Program: 10.30 – 16.00

Interogație: Este capitalismul capabil să creeze o legătură socială nu numai temeinică, dar şi de natură să răspundă nevoii cetăţenilor de a le fi recunoscută demnitatea personală în afara unor cadre competitive ?

Răspund invitaţii: Daniel Barbu, Alexandra Ionescu, Stephanie Roth, Vasile Ernu, Norbert Petrovici, Florin Poenaru & Gáspár Miklós Tamás (dacă apare)

Moderator: Adi Dohotaru

Carl Schmitt a lansat cândva o foarte faimoasă ipoteză, conform căreia intenţia implicită a oricărei forme de liberalism este aceea de a dizolva politicul (respectiv modul de a înţelege societăţile ca fiind organizate în jurul unor opoziţii ireconciliabile între valori şi persoane) în economic, adică în competiţia impersonală generată de piaţă. În mod evident, începând cu toamna anului 2008, forma cea mai recentă a liberalismului – neoliberalismul – a eşuat. Pieţele globale au dovedit mai întâi că nu sunt cel mai raţional mod de a crea o legătură etică între oameni şi lucruri; s-au arătat apoi a fi un teritoriu guvernat de mâinile foarte vizibile ale unor noduri de interese economice în cel mai bun caz incompetente şi iresponsabile, de regulă speculative şi rapace. În acest moment, o dublă observaţie pare incontestabilă: pe de o parte, pieţele sunt tot atât de supuse eşecului ca şi statele; pe de altă parte, societăţile umane nu pot fi înţelese şi guvernate convenabil doar în cheie economică. Atât statele, cât şi societăţile încadrate de acestea sunt mai durabile, mai complexe şi mai conflictuale decât ne-a lăsat să credem istoria ultimilor două veacuri de dezvoltare capitalistă.

Dacă o asemenea observaţie este întemeiată, câteva întrebări invită la dezbatere. Are oare fiecare persoană vocaţia de a deveni homo oeconomicus, de a se defini pe sine şi în sine numai după regulile şi exigenţele pieţei? Pot fi astăzi reevaluate acele sisteme şi metode de coeziune socială ce nu sunt reductibile la parametri economici? Sunt cu adevărat companiile un nou model, viabil, de organizare a relaţiilor interumane? În ce măsură virajul moralizant al capitalismului, relansarea sa ca profits with principles, corporate social responsability reprezintă o simplă cosmetizare a aceluiaşi mod de producţie pe cale de autodistrugere, sau, dimpotrivă, exact suplimentul de bun-simţ de care acesta avea nevoie? Este capitalismul un fenomen istoric, contingent şi, deci, depasabil, ori, de bine de rău, el este expresia directă, firească şi inevitabilă, a însăşi naturii umane? În condiţiile în care actuala criză nu este numai una a pieţelor şi a raţionalităţii economice comandată de capitalism avem cumva nevoie de un nou Weltanschauung, ca şi de o nouă Gesellschaftspolitik, care să restituie primatul societăţii asupra economiei, al persoanelor asupra capitalului?

Dezbaterea de la Roşia Montană în cadrul festivalului ecologist FânFest, pretext pentru volumul colectiv „Critici ale capitalismului” ce urmează sa apară la Editura Art, speră să contribuie la formularea câtorva răspunsuri la întrebările de mai sus. O asemenea provocare pentru inteligenţă nu trebuie privită ca fiind captivă unei înfruntări dintre dreapta şi stânga. Toate sensibilităţile politice şi filosofice pot fi convocate pentru căutarea unui echilibru reînnoit între libertatea individuală, prosperitatea economică şi justiţia socială. Este ceea ce acest proiect încearcă să propună. Subliniem că proiectul propune realizarea primului volum colectiv din spaţiul românesc (din câte ştim) ce conţine critici variate din punct de vedere profesional şi ideologic la adresa capitalismului dezvoltat în ultimii douăzeci de ani în România, cu trimiteri către alte spaţii geografice.

10.30– 11.30 prezentări

Norbert Petrovici: Orașul brand și muncitorul ca subiect revoluționar

Metafora pieței și a orașului-produs au devenit tot mai importante în modul în care sunt imaginate politicile de dezvoltare urbană. Orașul, pentru a putea face față competiției pentru resurse, trebuie să își construiască un brand, un set de caracteristici intangibile care se activizează automat în mințile posibililor investitori capitaliști sau a turiștilor-consumatori ai spațiului urban, asigurând astfel o poziționare diferențiată pe piața celorlate orase. Pornind de la cazul Clujului și procesul de căutare a brandului prin care trece în acest moment, voi lua în discuție implicațiile acestor instrumente conceptuale de politici urbane.

Alexandra Ionescu: Capitalisme, guvernare, democraţie

În loc să se adreseze unui capitalism generic, orice critică adresată acestui mod de alocare a resurselor trebuie să ia în calcul, mai degrabă, practicile concrete, circumscrise în timp şi spaţiu, ce dau conţinut foarte concret unei noţiuni altfel abstracte. Prin urmare, critica capitalismului este în primul rând o critică a guvernării, a statului şi a politicilor puse în operă de acesta într-un context politic precizat. O asemenea perspectiva de-globalizează capitalismul și îl reîncastrează în societățile care îi dau diverse conținuturi.

11.30– 12.00 discuții libere

12.00 – 13.45 prezentări + discuții libere

Vasile Ernu: Cum distruge piața liberă inovația?

Problema pe care Vasile Ernu o ridică este legată de următoare chestiune: în ce măsură inovaţia, diversele descoperiri ştiinţifice şi tehnologice se subordonează mecanismelor de piaţă. Piaţa liberă blochează sau stimulează inovaţia? O subordonează maşinăriei de producer de profit sau o determină să devină un bun comun?

Daniel Barbu: Piaţa împotriva societăţii. O critică teologico-politică a capitalismului

Atunci când a teoretizat virtuţile pieţei, Adam Smith s-a angajat într-un demers de filozofie politică şi nu, aşa cum se afirmă adesea, într-unul de economie politică. Pentru Antici, economia era prin definiţie o activitate privată, opusă celei publice, eminamente politică. Începând cu Smith şi, accelerat în epoca globalizării, spaţiul economic tinde să se substituie celui politic, nutrind ambiţia de a deveni unica sferă de validare a raporturilor interumane. Este necesar, pe cale de consecinţă, să fie restituită societăţii – generată şi ţinută împreună de o pluralitate de „mâini vizibile” – demnitatea de autor al legăturii sociale.

13. 45– 14.00 pauză

    14.00 – 15.00 prelegeri

      Florin Poenaru: Roşia Montană de la economie la ecologie… şi retur. Construcţia locurilor pentru exploatarea capitalistă

      Una dintre principalele contradicţii ale proiectului de la Roşia Montană este distanţa care separă conştiinţa faptului că o tragedie ecologică este posibilă, dacă nu chiar probabilă, şi refuzul de a accepta acest fapt la adăpostul credinţei că poate totuşi nu se va întâmpla. Florin Poenaru va analiza situaţia de la Roşia Montană ca simptom al strategiilor şi reţelelor instituţional-discursive care fac posibilă şi operaţională normalizarea exploatării în cadrul relaţiilor de produţie (şi destrucţie) ale capitalismului global în care România este inserată ca (semi)periferie de mai bine de patru decenii.

      Stephanie Roth: Alternative la capitalism

      Capitalismul este doar una dintre formele de schimb a bunurilor și serviciilor. Comunitățile de oameni din întreaga lume au găsit sisteme funcționale de schimb, altele decât banii. Stephanie Roth va explica și discuta despre unele dintre ele.

      15.00 – 16.00 discuții libere lounge FânFest

      Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

       

      26 comments
      • 1

        Imi pare bine sa vad ca lupta noastra nu a fost degeaba. Noi tovarasi tineri se ridica pe culmile socialismului, cu spirit critic si revolutionar.
        Tot inainte, tovarasi!

        Nicolae Ceausescu
        2010-08-06 09:59:05 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 2

        @ nicolae: Hehebeeeehheeebeeeehhe!

      • 3

        Sunt foarte curios sa-mi raspundeti la citeva intrebari:
        1) dupa citatul din Barry Commoner privitor la a treia lege a ecologiei, inseamna ca omul este o vietuitoare la fel ca si celelalte, fara nici o diferenta ontologica. Inseamna ca toata cultura si civilizatia umana este o eroare, deoarece ele presupun in mod obligatoriu o modificare a starii naturale. Inseamna ca toata gindirea umana de la Platon pina la Kant si mai departe chiar la Marx, al carui spirit tuteleaza astfel de intilniri, este o eroare. Marx, spre deosebire de Engels, a fost un antropocentrist convins, pt el singura semnificatie a naturii era ca mijloc al fiintei umane. Pentru Marx natura in sine nu insemna absolut nimic. Puteti explica toate astea?
        2. Sunt curios sa stiu care sunt alte alternative de alocare a unor resurse rare catre utilizari alternative in afara pietei (si implicit a banilor) si a planificarii centralizate. Ma refer la societati de numere mari: de la zeci de mii de persoane in sus, spre sute de mii si milioane. Din pacate toate sistemele care incerceaca sa evite piata, si sunt implementate in sisteme sociale de numere mari, esueaza in planificare centralizata si totalitara, pentru ca este imposibil de gasit un alt mecanism in afara unui “spirit omniscient” care pornind de la prezumtiile sale cu privire la ce e bun pentru fiecare individ, decide cum sa aloce resurse rare catre utilizari alternative. De ce ignorati practica istorica, inclusiv lungul drum in folosirea banilor pentru mijlocirea schimburilor si avantajele diviziunii muncii? Este uitmitor cum stinga (asta e valabil si la Marx) a ignorat complet, intotdeauna, experienta istorica in favoarea unei ratiunii totale globalizante, perfecte si armonioase. Ignorarea tine si de faptul ca omul ca individ este o fiinta normala si “umana”, deci nicidecum perfecta, exista si bine si rau, si altruism si egoism, si frumos si urit, si alb si negru – iar in fiecare individ se amesteca diverse nuante de gri. Cind ma refer la ignorarea experientei istorice ma refer in special la doua lucruri: formele pe care le imbraca in practica utopiile sociale (nu numai marxism-leninismul, dar si marxism-trotkismul, marxism-maoismul cu variantele sale din Corea de Nord si Cambodgia, anabaptismul prin secolul XVI, samd). Oare de ce practica istorica este alta decit raiunea perfecta si armonioasa a utopiilor sociale? Al doilea lucru este ca insusi capitalismul (nu-mi prea place cuvintul, dar hai sa-l folosim) este altul in sec. XXI decit in sec.XIX, ca este posibila reformarea trepatata a societatii umane, ca societatile de astazi, in special cele occidentale (liberale si capitaliste), mult hulite de toate tipurile de activitsti radicali de stinga, sunt mult mai “umane” in raport cu tot ce le precede din punct de vedere istoric, indiferent ce criterii se folosesc pentru comparatie. Ca insusi capitalismul salbatic al primei jumatati a sec. XIX a reprezentat un progres istoric fata de secolele anterioare (realitate empirica ignorata complet de Marx cind a scris Capitalul). Deci progresul si reforma sunt posibile, chiar daca perfectiunea nu poate fi atinsa. Pentru problema in discutie vedeti si Elinor Ostrom “Guvernarea Bunurilor Comune” ca sa vedeti care sunt limitele institutiilor de actiune colective. Si cartea nu este neo-liberala, ba chiar dimpotriva.
        3. Cum va raportati la esecul socialismului real, cel pe care l-am trait cu totii (poate mai putin dumneavoastra – pareti destul de tinar ca sa fi avut virsta primei copilarii in 1989)? De ce a esuat? Cum poate o noua utopie de stinga anti-capitalista (si care prin asta devine si anti-liberala) sa evite ororile socialismului real – efective si de netagaduit?
        4. De ce credeti ca orice revenire (gindire, manifestatie, exprimare, suspiciune) a extremei drepte este imediat sanctionata drastic si jocurile deloc inocente ale stangii radicale sunt trendy, de bon ton si asteptate ca izbavirea zilei de maine? Care e diferenta inte nazsim si comunism in opinia dumneavoastra? Care e diferenta dintre Holocaust si Gulag (nu numai cel leninisto-stalinist, dar si cel al revolutiei culturale maoiste, cel al Khmerilor Rosii si cel permanent din Corea de Nord? Ar putea fi o extrema dreapta ecolo?

        Astept cu interes raspunsurile dumneavoastra

        Cu stima, victor giosan

        Victor Giosan
        2010-08-06 12:07:56 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 4

        Chiar asa, economicul sa domine politicul, (precum isi doresc sustinatorii liberalismului) sau invers?
        M-am lamurit demult asupra acestei dileme cand i-am vazut pe unii si pe altii actionand in concordanta cu acest raport de putere, transpus la nivelul individual. Unii au preferat sa piarda, economiceste vorbind, numai sa-si pastreze demnitatea, onorabilitatea(raportata la morala), propriile principii, viata traita frumos dupa proprile valori, ceilalti, dand prioritate propriei rentabilitati economice, au ajuns in proportie de 90% la prostitutie intelectuala, daca nu chiar si fizica in cazul femeilor. Ce-i drept, au castigat o gramada de bani, suficienti pt tot felul de creme cu efect cicatrizant si calmant.
        Ce vreti, oameni si oameni, societati si societati…

        play-off
        2010-08-06 12:15:49 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 5

        @ Victor Giosan – va raspund pe sarite din lipsa de timp:
        1. Commoner nu face astfel de presupozitii, asa cum faceti dvs. Ca om de stiinta accentueaza faptul ca trebuie schimbata modalitatea de productie in acord cu ciclurile naturale.
        2. Si eu sunt curios sa aflu alternativele la capitalism. Piata nu e echivalenta cu sistemul capitalist. Sunt multe stangi, afirmatiile dvs. sunt putin hazardate si pripit generalizante privind o stanga de monolit.
        3. Max Weber asemana tipurile-ideale de depictare si interpretare a realitatii ca fiind asemanatoare utopiilor. In acest sens, orice ideologie are o latura utopica, indiferent ca e de provenienta socialista sau liberala. O sa sune tare rasuflat, dar ororile trecutului pot fi evitate studiind atent istoria / istoriile.
        4. Diferentele sunt majore, sunt fenomene istorice diferite si nu au o esenta comuna (spun asta fara a scuza si nici a acuza mai tare vreun fenomen sau altul).

        Imi permit o observatie: Exista o anumita disciplina si deschidere cand se pun intrebari. Cand vin ca o rafala si cu multe inserturi de afirmatii totalizante, raspunsurile risca sa fie expeditive.

      • 6

        Apropo de dominatia politicului sau a economicului. Cred ca problema este prost pusa: de ce trebuie neaparat ca una sa domine? Pornind de la citatul lui Carl Schmitt, problema dominatiei politicului porneste de la premisa ireconciabilitatii intre valori si persoane si de la obsesia relatiilor de putere (teoria inamicului dezvoltata de Schmitt). Dar consecinta este si mai dramatica: dominatia politicului insemna dizolvarea eliminarea oricarui spatiu privat al individului: toate actele sale, inclusiv cele mai intime, devin acte politice si ii intereseaza pe ceilalti sau pe cei care domina societatea politica – astfel poate fi explicata/exemplificata si politica pro-natalista a lui Ceausescu, inclusiv aberatiile din anii ‘80 ale controalelor ginecologice lunare generalizate. Disparitia spatiului privat, a libertatii “negative”, este rezultatul direct al atotputerniciei politicului pe care-l depling noii radicali de stinga. Foarte interesanta este si folosirea ca referinta a lui Carl Schmitt si nu comentez mai mult. In ceea ce priveste dominatia economicului, mi se pare o abordare strict “ideologica” a adversarilor societatii liberale: trebuie inventata o dominatie (o relatie de putere) si evident se foloseste traditia marxista. De aici s-au dezvoltat toate noile fobii radicale, anti-consumerism, anti-globalizare, anti-capitalism, anti-liberalism samd. Este o mare diferenta intre a tine cont de lacomia umana, ca defect an-istoric si permanent si alta de a crede ca societate liberala este dominata de economic (in sensul dat de lacomie).
        Un ultim aspect al utopiilor este tendinta lor de a transcende individul. Daca credem in etica kantiana, ca fiinta umana (individuala) este scopul absolut, atunci utopiile nu pot decit sa incerce sa elimine acest sistem moral: ele se refera la o fiinta umana generica (o esenta de tip hegeliano-marxist), definita in mod mai mult sau mai putin arbitrar si cu care indivizii trebuie sa se identifice. Cine nu vrea de buna voie, inseamna ca este impotriva utopiei (din principiu singura adevarata)si a necesitatii sale istorice (aspect obligatoriu) si atunci este un paria si noua morala permite sa i se intimple orice (inclusiv disparitia fizica). Din pacate experienta istorica a secolului XX a aratat cit sunt ele de reale. Un lucru interesant: relatiile de putere dispar ca prin farmec in utopii (in conceptia sustinatorilor lor) se topesc devenind armonie si integrare deplina/nemijlocita. Cum este oare posibil?
        Acestea sunt, in opinia mea – in nici un caz originala, citeva consecinte posibile ale interpretarii dominatiei politicului in cheie Carl Schmitt.

        Giosan Victor
        2010-08-06 13:44:28 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 7

        Da, Victor… Nu degeaba Carl Schmitt a fost nazist. E bine ca ecologistii isi dau arama pe fata. Naivii ar fi putut crede ca indivizilor chiar le pasa de zona aia. De fapt ei asta vor: transformarea privatului in public, supunerea initiativei si deciziilor individuale controlului colectiv. Pe scurt, asta se numeste totalitarism.

      • 8

        @Adi Doohotaru
        la 1 si 2 nu am comentarii – raspunsurile sunt elocvente in sine.
        Nu vorbesc si nu am vorbit de stinga moderata/reformista/pluralista, ci numai de stinga radicala, utopica, integrista (cea anti)
        3)este o diferenta enorma intre ideal-tipurile weberiene, ce tin de epistemologia specifica stiintelor sociale si utopiile care au un caracter existential/ontologic integral (si integrist). Sunt chestiuni complet diferite. Daca toti am fi weberieni ce bine ar fi!!!
        4)simple afirmatii- o cercetare mai atenta v-ar fi folositare. Asta apropo de cecitatea istorica.
        Cel mai usor cind este vorba de a raspunde unor intrebari/comentarii care nu-ti convin este sa le declari inchise (inchistate, conservatoare) si sa le expediezi. A avea deschidere in sensul dumneavoastra insemana strict a accepta premisele dumneavoastra. Totusi trebuie sa raspundeti si celorlalti, care critica sau resping premisele.

        Giosan Victor
        2010-08-06 14:01:37 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 9

        Declaratii sforaitoare, ecologism pe paine, salvati natura, salvati balena alba de la Rosia Montana, fericire pentru toti, o natura mai curata! Domnule organizator, poporul oprimat si bugetat are o intrebare logica, ramasa deocamdata fara raspuns: DE UNDE AVETI BANII PENTRU ORGANIZAREA ACESTUI FESTIVAL? De la ursul carpatin? De la nevastuica patata? Sau de la oamenii de afaceri interesati in deranjarea anumitor investitori in zona?

        Kostea
        2010-08-06 14:24:20 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 10

        @ Kostea: Daca mai conteaza un raspuns… Din nefericire, festivalul se face cu fonduri putine, de aceea si majoritatea invitatilor la evenimente participa neremunerati (asemenea organizatorilor) si stau la cort.

        Dar nu trebuie sa ai incredere in mine ca doar de aia comununicam. Cel mai bine e sa te convingi la fata locului!

        @ Victor Giosan: Aveti dreptate, am fost destul de expeditiv la punctul 4 si imi cer scuze, insa timpul si lispa unor lecturi aprofundate nu imi permit sa va raspund in detaliu si totodata pertinent. Recomand in zona aceasta un articol pe care l-am citit recent si care explica de ce nu pot fi echivalate cele doua tipuri de terori – revistacultura.../

      • 11

        Care capitalism? De citit articolul Instigarea la exod, pe
        taxapenonvaloar../

        Gheorghe
        2010-08-06 14:56:30 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 12

        google xpigames

        cele mai caterinca jocuri online!

      • 13

        Aoleo, dle Dohotaru, dar titlul dvs si titlurile comunicarilor imi dau fiori! Sincer, in afara de maestrul Dinu Patriciu in episoadele cand se vrea vedeta de tipul “acest Che sau Trotki al liberalismului absolut”, eu n-am prea auzit termenul “capitalism” folosit asa cu larghete de prin 89 incoa! Ca cred ca in afara dlui Patriciu, nu mai are nimeni de asta prin Europa si nu mai are demult. vad ca nici prins State nu mai e la moda. Capitalismul asta vine asa cumva automat din antiteza comunismului ala care s-a aplicat si a sucombat e drept mult prea tarziu :( si in afara extravagantului domn Patriciu, era folosit tot de dnii aia care au mierlit-o cu sistemul lor ca sa arate cine e baietii buni, adica ei, si aia rai, adica capitalismul.
        Brrr! Ceva mai actual ca teerminologie pt ce combateti acolo. Poate asa ar da mai bine si conferinta cu bisericile. Nu cred ca va permiteti in conflictul cu RMGC sa capatati aerul unor indivizi exotici, ca n-aveti banutii dlui Patriciu ca sa vorbiti teorii absolute!
        Da stiu ca acolo lucrurile au aerul cuceririi Vestului Salbatic intru construirea caii ferate care sa lege Nordul SUA cu Sudul!!!

        Rika Venturiano
        2010-08-06 18:35:54 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 14

        De ce nu va puneti aceeas intrebare, schimbind,,capitalismul” cu ,,socialismul” sau chiar ,,comunismul ” ?Vi se vede mintea de lemn ca cxxxl maimutzei in virful stilpului.O zi buna!

      • 15

        “Vasile Ernu: Cum distruge piața liberă inovația?”

        :) )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

        ohohohoho

        ooo doamne

        Nu am mai auzit ceva asa absurd….

        oooooooooooooooooo

        2 cuvinte (sau mai multe)

        SONY vs Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

        Adrian C
        2010-08-06 20:06:59 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 16

        Intradevar, si-au dat arama pe fata. Cand a devenit ecologia un bastion al socialismului? Si de? Iata o tema cu adevarat interesanta.

        Adrian C
        2010-08-06 20:13:15 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 17

        Eco-socialismul, socialismul verde sau ecologia socialista e o ideologie care pune in aceeasi oala aspecte din marxism, socialism, politici verzi, ecologie si alternative la globalizare. Eco-socialistii cred in general ca expansiunea sistemului capitalist este cauza excluderii sociale, saraciei, razboaielor si degradarii mediului prin globalizare si imperialism sub supravegherea statelor represive si a structurilor transnationale.

        Eco-socialistii militeaza pentru demantelarea capitalismului si a statului, concentrindu-se pe proprietatea colectiva asupra mijloacelor de productie prin asocierea libera a producatorilor si pe restaurarea proprietatii comune asupra resurselor.

        Astia sint ca pepenii: verzi pe dinafara, rosii pe dinauntru.

        Cine gindeste ca ei, sa se duca cu bicicleta la Roșia Montană între 13-15 august.

        Capitalism la tot cartieru'
        2010-08-06 21:54:31 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 18

        @Capitalism la tot cartieru’: Aristotel zicea in Politica ca nimeni nu are grija de proprietatea comuna cum are grija de cea proprie. Asta acum 2300 de ani.
        Unii oameni nu pricep niciodata…

        Adrian C
        2010-08-06 23:05:04 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 19

        @ …: Acum ca tot ne-ati deconspirat, va asteptam sa stopati lovitura de stat si dictatura eco pe care o pregatim la prelegerile de la Rosia.

      • 20

        Cred ca aceste conferinte nu vor rezolva nimic. Sunt doar niste activitati pe care cineva le face pentru a mai creste in credibilitate. Atat timp cat la masa nu sunt invitati toate partile implicate, localnici, companie, ONGuri, oameni de stiinta aceasta problema nu isi va afla rezolvarea.

        victor
        2010-08-07 16:42:03 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 21

        @victor: priveste mai atent temele pe care se tin prelegerile si premisa intalnirii. Seria de prelegeri nu are ca scop rezolvarea problemelor grave de la Rosia Montana. Apoi, conferintele nu isi propun sa “rezolve” ceva anume, ci sunt mai degraba niste interogatii, desi interogatiile nu exclud, desigur, niste posibile “rezolvari” pentru diverse probleme.

      • 22

        Cred ca daca acum incepem sa blamam capitalismul atunci inseamna ca nu am invatat nimic in acesti 20 de ani si mai ales, tinerii care au murit in timpul revolutiei din 89 au murit degeaba. Ar trebui sa intelegeti ca acesta este flow-ul vietii capitaliste. Vin investitori, pleaca, important este sa stim cum sa profitam de acestia. Atata tot.

        valentina
        2010-08-08 14:25:27 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 23

        @ valentina: atitudinea de a blama cum zici tu (desi eu prefer termenul de a critica) e fireasca si tine de o atitudine rationala. Tocmai Revolutia din 89 ne permite sa ne exprimam public si critic in raport cu realitatea din jur. Dimpotriva, o atitudine necritica ar fi insemnat sa nu invatam nimic de la Revolutie.

      • 24

        Daca este aur acolo, sa le cumpere oamenilor case. Sunt convins ca sunt destule dealuri la fel de frumoase . Sau poate ca nu sunt. In orice caz, oamenii sunt mai importanti decit profitul Mai ales daca e vorba de profitul altcuiva. Si daca e vorba de profit, ar trebui impartit. E pamintul lor, nu al americanilor, nu-i asa? Adica, situatia devine asa, tu vii la mine acasa, imi iei casa, cica e aur sub ea, si eu nu vad nimic din aurul ala. Pai nu e kosher.

        obamabenladen
        2010-08-09 03:21:33 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 25

        Hahahahahaha, ce ma distreaza pe mine marxistii astia cu mucii la gura… Tinere, citi ani aveai cind a cazut comunismul? A, nici nu existai? Atunci mai pune mina pe o carte de istorie, mai vezi un muzeu, de exemplu cel de la Sighet. Daca dupa asta tot asa ignorant esti, ia-ti un bilet (numai dus) catre Coreea de Nord si faureste acolo marxismul luminos. Au murit milioane de oameni in lume din cauza sistemului vostru imbecil. Putin respect pt ei se poate?

        John Smith
        2010-08-09 18:58:16 | Raporteaza
        RăspundeRăspunde
      • 26

        @ John Smith: Iti multumesc pentru recomandari. Am fost la Sighet la Memorial de trei ori pana acum si recomand acesta calatorie oricarui roman. Pana acum am citit cateva duzini de carti care au legatura cu regimul postbelic de la noi (istorie, memorialistica, literatura) si am fost impresionat, desigur, de ororile provocate de comunismul de provenienta bolsevica.

        Inca nu am apucat sa il citesc pe Marx pe indelete, dar a-l acuza pe Marx pentru Gulag e ca si cum l-ai acuza pe Isus de cruciade ori de decimarea a milioane de amerindieni.

        Mai mult respect ai putea avea la randul tau. Cand nu puteam rezolva un diferend oral prin baruri, ii provocam pe adversarii mei de idei, transformate in injurii, la un duel fizic. Dupa duel, indiferent cine castiga, mergeam apoi la bere. Din pacate, sistemul asta de comunicare, cu anonimitatea presupusa, nu imi permite sa ies cu tine la bere. U loose!

      Comentează


      Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
      Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
      Un film explicativ e disponibil aici


      ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

      RSS Postari pagina personala
      Combinaţie de istoric, jurnalist, scriitor şi activist civic.
      » citeste biografia

      Cele mai comentate

      Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

      Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

      Cele mai vizualizate

      Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

      Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


      Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

      Ultimele comentarii

      alex mazilu Andrei Plesu antonescu aur Becali blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti calatorie candidatura catalin voicu cercetare cianura cluj concert crin criza CTP Curtea Constitutionala demisie Dinu Patriciu EBA economie Elena Basescu experiment Facebook FMI fotbal humanitas Iliescu instantanee intelectuali internet Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu manipulare Media Mihai Goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza ortodoxie parlament Parlamentul European pd-l PE Plesu Polirom presedintie protest radu duda Realitatea TV reforma riscograma romani romania rosia Roşia Montana salarii securitate Senat sindicate sondaj sorin oprescu steaua SUA Tariceanu tiff TRU TVR UBB uichendist.ro Vanghelie Vasile Blaga

      © 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

      Strategy & Technology: PUBLYO
      Marketing & Sales: Q2M
      Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!