RSS Feed

Cumințenia tradițiilor

vezi toate articolele de
05 Oct 2016 la 20:52 un comentariu 358 vizualizari.

Bilanțul campaniei pentru Cumințenia pământului a ajuns la un final: lipsă cam 5 milioane – atât ar mai fi trebuit pentru a intra în Patrimoniul Statului. De vină sunt, ca de obicei,ignoranții, săracii și proștii, care nu au vrut să dea un leu pentru CULTURĂ.

Patria a fost din nou amenițată (familia-patroană ar fi putut pleca cu Opera în geantă), Patria a pierdut, a fost înstrăinată. Cei care doreau să nu ne vindem Patria (varianta 2016) au încercat măcar să o cumpere; consecvent planurilor sale de liberalizare, Guvernul a promis că scoate milioanele, își cumpăra deci Patria, apoi va face o subscripție publică – trei ani să dureze!, ca să recupereze.

Inițiatorii subscripției sunt mândri că au reușit să polarizeze, să aducă Arta în discuția publică. De fapt, nu este o discuție despre Artă, ci despre Brâncuși. El polarizează. A polarizat o Academie cincizecistă, care l-a decretat în cele din urmă retrograd atunci când s-a pus problema ca Statul să devină succesorul sculptorului. A reprezentat un ideal pentru o lume pauperizată, atunci când a intrat pe bancnota de 500 de lei, la începutul anilor 1990. Un ideal repede devalorizat, înghițit de inflație. Apoi s-a trezit cineva că ar fi bine ca măcar osemintele-i să le aducem aici. Iar acum Cumințenia și ambiția Statului de a poseda, în condițiile în care Brâncuși este lăsat la nivelul, cel mult, al activităților extrașcolare, el neexistând în vreo programă școlară. În condițiile în care nu există vreun muzeu Brâncuși la noi, o casă memorială reală. Ferice de sculptor că a realizat ansamblul de la Tg-Jiu, se poate spune că există ceva, plus o serie de sculpturi răspândite ici-colo.

Brâncuși este astfel un soi de stihie a patriotismului nostru de vitrină, confecționat din același discurs laudativ din care este compus și un Eminescu; un Brâncuși al masselor (conform sloganului subscripției: „Brâncuși e al meu”, așa cum odinioară și Statul era al poporului, așa cum proprietățile erau ale toate ale poporului. Doar că acum vor fi fiindvby ale unui popor educat, care se va „împrumuta” de la stat și astfel vom răsufla ușurați.

Un Brâncuși de vitrină, la modul în care intrase (totuși!) în manualele comuniste, dintr-o epocă de reabilitare a sculptorului, întruchipare a spiritului național, în care oricine crede, dar nu te angajează la nimic concret, în afara declarativismului.

Disperarea a fost mare; de pildă, momentul în care biata statuie a fost adusă să asiste la un meci de fotbal, pe la Cluj. Și alte momente haioase, de revigorare a unui spirit național într-o Europă fără granițe, într-o Schengen-Europă, spre care tânjeam.

Brâncuși, o parte dintr-un spirit național de dată recentă, așa cum a fost și „Delta dintre blocuri” sau Parcul Văcărești. Natura noastră unică românească. Frate cu românul. Râul,ramul.

Ancestral, Cumințenia pământului este o știmă populară, o Urmutter ce râde din când în când la noi, vorbind despre Patrie, despre mândrie („Mândria de a fi român” a fost sloganul cuiva într-o campanie prezidențială), despre noi.

Da, noi suntem români. Astfel, campania Cumințeniei ne-a readus aminte valorile naționale, în jurul cărora trebuie să facem zid, patriotismul acela obsolet, de secol 19, altoit pe ceaușism; în fond, a fost încă o manifestare a spiritului tradiționalist , care își dispută întâietatea cu tendințele moderne, o polemică ce structează ultima noastră sută de ani.

La Centenar, birjar!

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Scriu de mai multă vreme despre avangardă și modernism în literatura română & europeană, despre care am publicat articole & studii, punctate în 2007 de un doctorat cum laude la Universitatea din București
» citeste biografia

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!