Daniel Funeriu ne vorbeşte pe şleau despre reforma inaniţiei

Nu stiu daca sa rad sau sa dau cu caciula de pamant , cand un ministru ,face asemenea afirmatii, mai degraba i-as trage un pumn in mecla. Omul asta de cand a venit la educatie, ne-a facut sa-i regretem pe predecesori lui, numai prostii ii debiteaza mintea(daca o avea), probabil ca intemeietorii scolii romanesti se zvarcolesc in morminte .Poate doreste cu adevarat sa vada un profesor mort de inanitie.

Bine surprins momentu’. E din acelaşi tip de logică perversă cu acea argumentaţie a multor nostalgici de-ai lui Nea Nicu, care spun azi că “atunci” nu a murit nimeni de foame.

Din pacate revarsarea de talent a unui astfel de ministru loveste simultan si in copiii care sunt beneficiarii directi ai sistemului de invatamant rezultat:
domnulsix.wordp../

@Funeriu
Stiti foarte bine ca legile de salarizare si pensii sant clauze la trecerea la Euro cam unu la unu cum stiu si colegi dvs.si sindicatele si politicieni! DACA nu stiti e grav.

Aceasta trecere se face la salarile si pensile mici.

ceea ce Funeriu a spus este o mare idiotenie! da, hai sa luam putin si clasa dascalilor la judecat. am studiat in comunism si am prins toate reformele care numai avantajoase nu mi-au fost! am doi copii care au studiat dupa revolutie, au prins nenumarate reforme si am platit bani grei profesorilor pe meditatii ca astfel nu se putea desi mi-am dus copiii sa mi-i testez si aveau coeficientul ala (IQ)de copii inteligenti, au studiat si in clase la care se ajungea doar daca erai testat adica examen din clasa intii ca sa ajungi la invatatoarea x sa studiez matematica la y si engleza la z…cu toate acestea de la scoala nu primeam nici numele autorilor culegerilor de mate care erau de top la olimpiezi nu mai vorbesc de gazeta mate care era tabu, daca aveai profesor meditator aveai gazeta, daca nu pauza… cu engleza alta poveste, desi era la intensiv ca sa stie engleza o plateam in particular pe miss Cristescu de la Brad( Dumnezeu s-o odihneasca)!!ai mei au fost cu matematica si informatica, dar prietenii a caror copii erau pentru stiintele umane o alta poveste SF…imi spune si mie cineva unde este profesorul DASCALUL in viata copiilor nostri?? Eu sunt de acord sa primeasca dascalii salar 5000 euro lunar DAR SA AM DASCALI SI SCOALA ATIT CIT LEGEA O PERMITE GRATUIT SA NU MAI FIU OBLIGAT SA PLATESC MEDITATII credti ca se poate? ma indoiesc…

o mama,

Doamnă,
Scrieţi că învăţământul a fost dat peste cap de tot soiul de reforme superficiale. De acord. Că aţi dat banii pe meditaţii ca să beneficiaţi de “Gazeta matematică”. Nu văd legătura între cele două, v-aţi fi putut abona la prestigioasa publicaţie. De ce spuneţi că “altfel nu se putea”? Meditaţiile nu garantează un succes oarecare; ele reprezintă o aprofundare pe care părintele sau copilul o socoteşte a fi necesară (vrea mai mult, ori are lipsuri pe care nu le poate recupera de unul singur). Sunt şi cazuri penale, în care profesorii condiţionează actul educaţional de meditaţii. Bun, la tribunal cu ei. Sunt o mulţime de copii foarte buni şi cu situaţie financiară modestă care nu au făcut meditaţii. Bun, să zicem că aceste meditaţii sunt un lucru rău: pot fi de acord şi cu asta. Dar lecţiile particulare există de când e lumea, mai ales în ţări civilizate. Să se impoziteze ar fi o soluţie de mijloc.(cu dezavantajele ei, care sunt destul de nuanţate) Să se interzică ar fi una radicală.
Unde este dascălul în viaţa copiilor noştri? Aici mă tem că nu înţeleg. Că vor sau nu, dascălii sunt, fiecare o oră, două sau mai multe în viaţa copiilor noştri. Dar ca profesori, nu ca baby-sitteri, nici ca servitori. Mai contează şi cât contează pentru elevi ceea ce primesc, mai bine sau mai rău, de la profesorii lor. Şi cât de strânsă poate fi această relaţie, ce limite trebuie păstrate şi ce garduri trebuie dărâmate. La fel cum dumneavoastră sunteţi PĂRINŢII copiilor dvs., nu PRIETENII lor, la fel sunt şi profesorii…nu prieteni, ci profesori.

@Vericu: ştiu, dar nu despre asta era vorba în textul meu

@funieru: “Îmi rămâne speranţa că astfel de judecăţi gingaşe vor fi păstrate numai pentru flecăreala din pauza publicitară. Aşa mi-ar plăcea.”

Ati fost soft si elegant (prea elegant chiar) in articolul dvs vizavi de asemenea afirmatii.
Si numai gandul ca pot flecari, fie si intr-o pauza publicitara, amintind exact aceleasi lucruri pe care (nu)le-au zis pe post, trebuie sa dea de gandit la modul cel mai serios. Fiindca inseamna ca si ei (el), in mintea lor (lui), chiar cred cu tarie in ceea ce spun. Si actioneaza ca atare. Iar rezultatele se vad: nici 6% din pib pentru educatie, iar pentru cercetare 0,19% in 2009. Si nicio remuscare.
Jalnic.

@funieru:in oraselul nostru de provincie gazeta matematica era un lux in sensul ca abonamentele se faceau prin scoli si erau anumiti profesori care aveau abonament, ei erau si cei care aveau meditatii nonstop in rest eu am incercat de citeva ori sa-mi abonez copilul da intodeauna era prea tirziu!!!acum nu-mi pare rau ca am dat bani pe meditatii mai ales ca fiii mei au avut rezultate exceptionale si au intrat la fara taxa DAR unde sunt profesori spun in sensul ca EI trebuie sa fie PROFESORI adica dupa 50 de minute copilul tre sa iasa macar curios sa studieze ceea ce a auzit la clasa la ora respectiva nu intotdeauna este asa si nu am timp si spatiu sa va spun cit de aiurea se comporta profesorii la ore, cum trag de timp ca dupa sa le vina macar juma de clasa la meditatii particulare, cum nu sunt proiecte de munca individuala etc

Dupa ani si ani de experimente nereusite, acum a venit un ministru din noul val de tineri care au invatat in strainatate si care s-au intors in Romania. Dorinta lui de a reforma invatamantul este perceputa de multi dintre beneficiarii “de moda veche” ai sistemului bugetar ca o amenintare. Este cazul ca si aici salarizarea sa se faca pe baza unor criterii de competenta si nu de vechime.
Presa a rupt din context aceasta declaratie si o foloseste ca un instrument de dezinformare si manipulare.

@o mama: ciudat, doamna, ca si eu am avut copiii care au lucrat din cunoscuta gazeta. Am intrat pe site-ul lor si am comandat-o:
gazetamatematic../

Nu mai spun ca, daca cel mic are nevoie (si cel mare, cand avea- acum e student), intru pe site-ul lor si gasesc, cu un click, numere intregi arhivate (winrar). Ia uitati aici:
gazetamatematic../

E toata arhiva Gazetei Matematice.

Si e chiar ciudat ce ziceti dvs…Nu stiu cum se face, dar eu chiar n-am avut ce sa reprosez profilor copiilor mei. Cum se strange nemultumirea intr-un singur loc, iar altii n-au parte de asa ceva! )

@creTina Turner:
Daca ai fi citit cu atentie, ai fi vazu t ca doamna vorbeste la trecut. Si da, in urma cu destul de multi ani, gazeta matematica nu se obtinea asa de usor (ca de site nici nu putea fi vorba, din cauza unei lipse de… internet).

@Funieru:
Vad ca va gasiti sa comentati o afirmatie a domnului ministru la cateva zile dupa. Banuiesc ca ati citit-o de pe undeva, ca altfel ati fi fi auzit si contextul din care a fost scoasa, si anume raspunsul punctual la un mail cu exagerarea ca “profesorii mor de foame”. Daca va intereseaza si aveti o bun simt, va astept sa cautati nformatia completa si sa va cereti eventual scuze. Daca v-ati fi uitat cat de cat peste propunerile de reforma a educatiei, ati vedea ca este pentru prima data cand se pune si problema “Ce trebuie sa invete copiii?” Ca pana acum toate “reformele” au vizat numai cresteri salariale, modificari de tipuri de examinare, si modalitati prin care universitatiele sa aiba cat mai multi clienti. Nimic altceva.
Asa ca da, imi pun sperante in acest domn Funeriu pentru ca a trait pe propria piele alte sisteme de invatamant si cercetare si nu are nimic sa le multumeasca si nu le datoreaza nimic unor profesori la prestigioase universitati romanesti, dar care fac cercetare pana la genunchiul broastei.

Se testeaza de catre Guvernul Boc (unul dintre cele mai imbecile guverne dupa 89) rezistenta la infometare si prosteala pe fatza, a romanilor.

Pentru Funeriu , profesorii ar trebui sa arate ca in Somalia sau Etiopia, cu coastele iesind prin camasa, ca sa dovedeasca ca se moare de foame la propriu in tara asta.

@Pepi: “…in urma cu destul de multi ani…”
Cu cati, mai precis?

pepi,

m-am uitat, si nu “cât de cât” peste proiectul de lege (reforma implică mult mai multe lucruri, inclusiv metodologii, statutul cd, proiecte curriculare); or, într-o lege nu se pune problema despre “ce trebuie să înveţe copiii”. cunosc foarte bine şi contextul, la fel cum îţi înţeleg şi ţie entuziasmul: oare unei exagerări se răspunde cu o altă exagerare?

@Pepi:
“Ştiu că salariile profesorilor nu sunt unele grozave, dar să nu mai spunem că profesorii mor de foame. Cunoaşteţi vreun cadru didactic sau vreun angajat al statului care moare de foame în România? Eu nu cunosc.”, a spus Funeriu, joi seara, la postul B1TV, la doar câteva ore după ce, la sediul Ministerului Educaţiei, a susţinut că este deschis pentru dialogul cu sindicatele. Afirmaţia ministrului a stârnit reacţii chiar din interiorul partidului din care acesta face parte, eurodeputatul PD-L, Cristian Preda, cerându-i lui Funeriu să-şi retragă declaraţia: “O asemenea retorică nu face decât să irite. Cu atât mai mult întru-un context social deja tensionat şi în condiţiile în care salariile din Educaţie sunt mizerabile. Faptul că “n-a murit nimeni”, nu anulează precaritatea în care trăiesc zeci de mii de profesori. Sper ca domnul Funeriu să retragă declaraţia”.

gandul.info/sco../

@Sebi #11

“Este cazul ca si aici salarizarea sa se faca pe baza unor criterii de competenta si nu de vechime.”

Esti tare! Sebi, cand intri si tu in campia muncii? Nu uita sa-ti stergi mucii inainte! Si sa-ti aduci aminte de tampeniile scrise aici dupa vreo 3 ani de munca! Asta daca nu intri in somaj “de (in)competenta” intre timp!

@ pepi #13

Hai sa lasam deoparte textele si contextele! La Buzau, profesorii au inchis scolile si au intrat in greva pentru micsorarea salariilor. Funeriu spune ca totul s-a rezolvat si ca este o neintelegere. Dar oamenii aia sunt tot in strada. L-ai vazut pe Funeriu stand de vorba cu sindicatele profesorilor? Eu nu! L-am vazut facand vedetism la posturile TV. Merita ceva? Da, un scuipat in ochi!

Funeriu ma face sa o regret pe Cati Andronescu! Si nu e putin lucru! Aia macar era “nevinovata”, dar Funeriu asta e convins de propria “desteptaciune”!Deie Domnul sa zboare cat mai repede din minister, ca n-a provocat nimeni atatea insomnii profesorilor, parintilor si elevilor ca dobitocul asta!

Păi, spre pildă, cu ăia 800 de milioane de dolari daţi pe avioane second hand se puteau angaja vreo câţiva economişti de pe la Harvard, Yale sau de la mama dracului, care să stea să se gândească şi să vină cu ceva idei constructive pentru România, pentru rahatul de situaţie în care este. Cât costa unul, un milion pe an? Două? Cumperi câteva capete de astea luminate, nu îţi trebuie atât de mulţi. Oricum , e mai lucrativ decât să dai bani pe avioane second, nu cu mult mai bune decât MIG-urile noastre. Prbabil că le-au luat ca să aibă vreun Haysam cu ce să zboare mai repede la o adică. De , e criză. nu sunt bani. Ba sunt, dar sunt daţi aiurea.

@creTina Turner, @Trahanache, @Funieru

Daca va intereseaza, vedeti mai vos comunicatul de raspuns al ministerului, cu intregul context. Ce a aparu in ziare e trunchiat pentru a da o anumita interpretare:

‘Referitor la modul deformat în care au fost interpretate în mass-media declaraţiile făcute de către ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dl. Daniel Petru Funeriu, joi, 18 martie, în emisiunea „Naşul” de la B1TV, purtătorul de cuvânt al ministrului, doamna Melania Vergu, precizează următoarele:
„Afirmaţiile ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au fost scoase din context. Declaraţia exactă a ministrului Daniel Petru Funeriu are următorul conţinut: «…Şi întrebările din acest email, cărora vreau să le răspund foarte, foarte ferm pentru că eu cred că, paradoxal, aceste întrebări sunt justificate. Întrebarea începe aşa: Noi, cadrele didactice, murim de foame. Am o întrebare: cunoaşteţi vreun cadru didactic sau vreun angajat al statului care moare de foame în România? Eu nu cunosc. Departe de mine gândul să spun că salariile profesorilor sunt salarii foarte bune, departe de mine gândul să spun că nu este loc pentru mai bine. Dimpotrivă, dacă aş putea să fac acest lucru, în limitele bugetare, l-aş face mâine. Ştim bine prin ce situaţie trece ţara, iar modul în care ministerul se achită de datoriile sale pentru profesori este un mod normal. Nu este excepţional faptul că plătim salariile, dar mesajul meu către profesori este să aibă încredere în acest minister care i-a plătit, i-a angajat şi îi va plăti şi angaja în continuare».
Prin urmare, intenţia ministrului Daniel Petru Funeriu nu a fost aceea de a face aprecieri calitative la adresa salariilor cadrelor didactice, ci de a răspunde strict, într-un anume cadru retoric, la o întrebare primită pe email.
Regretăm faptul că prin această scoatere din context, spusele ministrului Educaţiei ar putea da naştere la interpretări răuvoitoare în raport cu poziţia asumată în mod constant de minister, conform căreia optimizarea situaţiei resurselor umane din educaţie reprezintă o prioritate a mandatului domnului Daniel Petru Funeriu, atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul asigurării şi achitării drepturilor salariale.”‘
edu.ro/index.ph../

Raspunsul ministrului nu este o exagerare, e un raspuns direct pe intrebare. O exagerare ar fi fost, de exemplu, sa spuna ca toti bugetarii si profesorii o duc extraordinar de bine.

@creTina Turner #15: in urma cu suficient de multi ani, cand accesul la internet era o raritate chiar si prin dial-up.

@Pepi: puteam pune pariu ca raspunzi prin redarea acestui comunicat. Mersi, l-am vazut si, sincer vorbind, trebuie sa apreciez eforturile sustinute ale doamnei Vergu de a tine de “sase” la astfel de declaratii facute in direct pe posturi de televiziune. Orice ai face, oricum ai intoarce-o, frazele astea raman:
“Am o întrebare: cunoaşteţi vreun cadru didactic sau vreun angajat al statului care moare de foame în România? Eu nu cunosc.’.
Cine a urmarit emisiunea aceea nu a avut nevoie de comunicatul dat ulterior ca sa inteleaga ceea ce ministrul a vrut sa spuna foarte clar, cu subiect si predicat. Si n-am sesizat nici in tonul vocii sa fi avut vreo retinere in acest sens.

Pe de alta parte, cum comentezi raspunsul dlui C. Preda? Asta as fi vrut sa vad, de fapt, in raspunsul tau. Omul acela da dovada de un pic de luciditate si realism, totusi.

PS. Referitor la ultima mentiune din #22: ma declar nemultumit complet de raspuns. Ce inseamna “suficient de multi ani”? Nu ocoli raspunsul, fiindca eu chiar il doresc sa fie precis. Intamplarea face sa am o “dambla” pe colectiile astea de gazete “Fizica” si “Matematica”, atat inainte cat si dupa revolutie, asa ca stiu foarte bine despre ce vorbesc. Stii, unii colectioneaza pietre, altii antichitati, eu o am doar pe asta… Deci: astept precizie, ca sa vin sa-ti contraargumentez. Nu argumente cu “suficient de…” sau “acum mai mult timp…”, fiindca ar insemna ca vinzi castraveti gradinarului, e tot ce pot sa-ti spun. Ce pot sa-ti precizez: ca argumentul doamnei de mai inainte e fals.

Si, ca sa te dezamagesc din capul locului, iti spun ca nu sunt profesor. Sunt inginer. Caruia chiar i-au placut la nebunie materiile astea doua, mate si fizica.

Nu vreau sa spun ca declaratia d-lui Funeriu este cinica.
Dar un asemnea caz dramatic (cel putin unul!) s-a intimplat: in anul 1931, in timpul guvernului “de tehnicieni” (pe atunci nu exista termenul de tehnocrati)
condus de Nicolae Iorga, pe fondul altei crize (declansate in 1929), s-a aplicat o politica a “curbelor de sacrificiu”, efectele ei fiind, printre altele, ca dascalimea de la sate nu si-a primit salariile timp de sase luni! Undeva in Ardeal, a zguduit opinia publica a timpului, cazul unui invatator atit de strimtorat incit in pauzele dintre ore – cind elevii erau scosi din clasa la recreere – el ajunsese sa sustraga din ghiozdanul unui
elev dintr-o familie instarita mincarea acestuia. Fiind surprins asupra faptului, doborit de rusine si umilinta la care a trabuit sa recurga, dascalul s-a spinzurat!
Si atunci, Guvernul Romaniei apelase la un imprumut extern, “de stabilizare”, in valoare de 53 de milioane de dolari, si atunci u multime de bani erau inghititi de
proiectul construirii a 13o km. de sosele, si atunci…
Dar asemanarile cu ziua de azi sunt, nu-i asa, “absolut intimplatoare”!
Si tot atunci (strict in ceea ce priveste invatamintul) se adopta Legea privind autonomia universitara.
D-l Funeriu asteapta sinucideri in corpul didactic al Romaniei? Sau, poate, pentru a evita aceasta va trece la
pur si simplu la “executia” lui. Oricum in ambele cazuri,
“decesul” nu e provocat de “inanitie”.
Sigur, insa, din pacate, este ca in Romania n-a murit nimeni inca de rusine!

@A Funieru: ce e greu de inteles? si noua generatie de politruci a invatat meserie de la vechea, cu toate ca au mai invatat carte si pe “dincolo”…
…adica si dl Funeriu le serveste profesorilor formula lui Anca: “ciocu mic, acuma suntem noi la putere”

@creTina Turner #23:

Deci cunosti care a fost de fapt contextul. Despre ce spune Preda, mai bine adreseaza-i lui direct intrebarea, ca din ce apare (banuiesc ca tot trunchiat) prin diverse articole, banuiesc nici el nu a vazut intreg contextul. De ce? Pentru ca se refera la spusele lui Funeriu ca fiind o declaratie, nu un raspuns la o intrebare. Si inca o chestie: in cercetare (si Funeriu este cercetator), cand se pune o intrebare se raspunde punctual pe intrebare, cel mai corect dand si referinte si nu se umbla dupa cai verzi pe pereti cum fac politicienii ca imediat te taxeaza interlocutorii.

Referitor la Gazeta Matematica, ma refer la perioada in care am fost si eu elev (1985-1997) si acest timp au fost destui ani in care abonamentul trebuia facut prin scoala, cu un numar limitat de numere pentru fiecare clasa si numai pentru anumiti elevi care faceau performanta . Deci da, au fost perioade cand, cel putin in provincie, era mai dificil sa obtii gazeta.

P.S. Nici nu m-am gandit ca esti profesor, deci nu ma dezamagesti. Ca fapt divers, si eu am facut inginerie si medicina si sunt pasionat de mate si fizica, dovada fiind cateva premii la nationale. Si acum lucrez in cercetare.

Cinci zile ca sa produceti o indignare mica si fin cizelata pe tema declaratiei nefericit construite a ministrului Funeriu!… Sunteti pe val, domnule Funieru! Felicitari!

Sunt curios ce reactie veti avea vis-a-vis de lega educatiei propusa de acelasi mult hulit ministru; aici va va fi un pic mai greu, ca opiniile in presa sunt contradictorii si reflecta (cu extrem de putine exceptii) strict apartenenta politica a “analistului”.
Dar pana la Craciun aveti timp berechet sa va hotarati…

@ Trahanache & gogeamitea compania de sunet

Confuzie mare in capsoarele voastre cele nevinovate si cu fruntea neteda!

Voi realizati ca de fapt ii reprosati lui Funeriu aplicarea legii salarizarii unice? Ce ati dori, sa fie ministrul primul care nu respecta legea!?

Sau voi faceti politica sindicala stradala dupa principiul “bate saua sa priceapa iapa”!?

Mă gîndesc că are dreptate S Voinescu – politica devorează elitele, în loc să le producă. Elita asta de Funeriu – cercetător obişnuit, ca-n cercetare, să răspundă la obiect (de pildă, la cerinţa Te bag în p. ‘mă-ti, se cere un răspuns punctul: Negative!)- nu se ridică la-nălţimea eleganţei politice, pentru a răspunde astfel: Nu se pune problema să moară cineva de foame – nici în Ro, nici în învăţămînt, sperăm ca nici să nu se ajungă pînă acolo.
Ba nu! Nu e bine, trebuia spus: …sîntem convinşi că nu se va ajunge pînă acolo.
Nu intru nici de-al dracu-n istoria asta – dacă Funeriu a dat cu oiştea-n grad, ori dacă Funieru merge la mica ciupeală. Mi-ajunge că i-a bătut C Preda obrazul, ministrului – or, C Preda e fost elitist mîncat de politică, ros pînă la măduvă. Deci, merită toată încrederea noastră.
Alta-i chestia care-mi stă mie pe cap: Profii ăştia (inclusvi educatorii şi învăţătorii, pedagogii şi auxiliarii, inspectorii, directorii, demnitarii de la “nivelul central”) trăiesc din leafă ori ba? Fi’ncă: dacă trăiesc din leafă, sînt demult morţi şi doar stafiile lor mai fluieră-n stradă. Pentru nişte stafii, am văzut unele copticele şi corpolente. O fi mai bine pe lumea-ailaltă, ce să zic?
Dacă nu trăiesc din leafă, ce proporţie din venitul lor total o reprezintă leafa asta pentru care se dau de ceasul morţii – nu că n-o primesc, ci că n-o primesc majorată, cum prevede legea KID; că o primesc to’p'aia micşorată, după legea KIX.
Dac-aş veni eu din cercetare – fie şi criminalistică ori etnografică – şi m-aş pune ministrul Educaţiei etc, ştiţi ce-aş propune? O lege a contributivităţii şi-n învăţămîntul gratuit şi obligatoriu, nu doar în asistenţa medicală gratuită şi neobligatorie. Adică, să dea părinţii şcolarilor (studenţilor, doctoranzilor, masteranzilor) diferenţa aia pe care-o reaclamă “dascălii”, orice diferenţă pe care-ar mai reclama-o, de-acum înainte. Iar statul să pună paralele-n buzunarul celălalt, şi să spună că a dat.
Ştiu că n-are de unde da statul, dar îl prefer fudul, nu falit.

gicu maracine,

voi scrie si despre lege, fii pe pace. si bune si rele. inteleg ca mai am, potrivit calculelor, vreo zece zile. pe urma gata cu vorba, parca asa e planuit. astept si opinia ta despre lege. sincer

@Inima-Rea
Sunteti in eroare: parintii copiilor sunt platitori de taxe si impozite iar in Constitutie scrie ceva despre invatamintul in Romania…
Apoi, asemenea “idei” nu sunt tocmai democratice, ca su spun mai mult. Aici vorbim de invatamintul public(se stat) nu de cel privat, unde, firesc, parintii platesc
tot.
Cu asemenea “idei” nu se poate veni din “cercetare”, eventual din literatura absurdului, ori din anumite “accidente ale istoriei”. Adevarat ca Romania a avut parte de amindoua!

“Cunoaşteţi vreun cadru didactic sau vreun angajat al statului care moare de foame în România? Eu nu cunosc.”

Eu cunosc. Eu. Dacă nu ar fi tata aş crăpa de foame. Cine doreşte îi pot da relaţii.

Fara suparare, dar acest articol este incorect si nesemnificativ fata de activitatea ministrului educatiei. Si vad ca are rezultate: deja am ajuns sa citesc chestii de genul “Androneasca era mai buna”. De ce nu si Adomnitei?

Vad ca incet, incet ministru Funeriu devine tinta preferata din guvernul Boc. Tocmai Funeriu. Dupa doua luni in care esti tocat si facut in fel si fel, spui o chestie care e cam asa: “Am primit un email – suntem profesori si murim de foame. Si raspunsul: totusi, sa fim seriosi, ati vazut profesori sau functionari murind de foame in Romania? Stim ca salariile sunt mici si le-am majora chiar maine, dar avem constrangeri bugetare etc etc.” Cu chestia asta unii au gasit munitie suplimentara. Funeriu trebuie doborat. E si cam sarit de pe fix: vrea director selectat de consiliul de administratie al scolii si nu de inspectoratul scolar (numit politic), vrea director neinregimentat politic, vrea incompatibilitati dure la nivelul educatiei universitare (mama, si cati profesori universitari avem in Parlament!), vrea ca finantarea sa urmeze elevul, inclusiv in mediul privat(!) si alte cele. E normal ca sindicatele din invatamant sa sara pana in cer. E normal ca opozitia (Andronescu, Adomnitei??) si mass-medie “pretena” sa faca la fel. Dar parerea mea este ca Funeriu trebuie sa mearga inainte. Rezultatele se vor vedea peste 15 ani.

Anyway puteti vedea aici o prima analiza cat de cat serioasa a legii educatiei:
campusnews.ro/s../

@funieru:

OK!
Promit sa postez… impresiile mele (analiza ar fi poate prea mult spus; in plus am un program infernal zilele astea) despre legea Funeriu-Miclea atunci cand vad postarea dvs!

Deal!?

binedardar: Darînsă nu văd unde-i eroarea. Asigurarea de sănătate nu-i tot din taxe şi impozite? Eu zic că mă costă mai mult poliţistul român – de n-şpe feluri – decît dascălul şi doftorul român, la un loc – teoretic, vorbind.
Toate astea-s vorbe şi doar vorbe. Iată cumu-i în real:
Ieri după-masă, l-am dus pe jr (9 ani) “la mec”. Merita fiindcă muncise două ore la Palatul Copiilor, din Suceava.
Tipu-i drăgălaş de fel dar are are toane. Nu era o singură jucărie de dorit, erau două – la fel, dar colorate diferit. Pusese bot că de ce nu mănînc şi eu un happy meal. Uite că nu mi-era foame. Nu zic c-al’dat’ n-am păcătuit, ştiind că el la tovarăşi de joacă se gîndea, să aibă jucării la fel. Da’ zi’că nu m-a găsit acasă, de data asta. Răule – zice.
Cum-necum, ieşim pe terasa de la mec, el îşi dumică mecul, eu mă scald în soare. Vine un pici – la cerşit. Asta-i o chestie care m-apucă de inimă, cîn’ mă uit la al meu şi la ălălalt. Atunci, mi se pare că lumea asta-i chiar ca dracu’!
Cum te cheamă – întreb. Mi’ai. Şi cîţi ani – iar întreb. 9 ani. Şi unde stai – că şi eu, curios nevoie mare! În Unirii, zice, la Paşcani.
Pentru cine n-are idee, Suceva-Paşcani ori invers e drum de aproape două ore cu trenul personal. Cîţi fraţi ai – merg eu la sigur. Sîntem 5, zice Mihai. Mă, da’ tu mergi la şcoală? (Zic şi eu, nu’ş’ce m-o fi apucat.) Nu – zice el, cum ar zice că nu plouă.
Măi, Mihai- zic – vrei un hamburger? El se uită – aşa, din soare – şi dă din cap c-ar vrea. Adică, nu ştiu ce-i dar n-are ce strica.
Intru cu el, comand un happy meal – e mărunţel tare dar îndesat, înfipt, nu se pierde cu firea, ştie ce vrea: nu mac-puişor ci vită; şi cola, şi jucăria bleu. Ia tava, se-aşează la o masă. Îl las şi ies la al meu. Dar eram curios că văd ce făcea. Se juca, bea cu paiul, dar nu mînca. Intru şi văd cartofii risipiţi în tavă dar mecu’ în hîrtie. Nu ştia că hîrtia aia era cu demîncare. I-o desfac – se luminează.
Al meu mănîncă jumătate şi nu mai poate. Aştepta îngheţata d-lui. În drum spre, trec pe la Mihai. Păstra şi el juma’ de mec, îl îndesa în buzunar. Îi arăt eu cum se face cu tava, dar el avea treabă cu dragonul albastru. Şi-i plăcea acolo, înăuntru, unde nu mai fusese ori – dacă fusese – pentru cerşit fusese, nu “ca client”.
Îi zic lui jr că a avut noroc de două jucării, azi. Iar ăla zice: Cîteodată, mă uimeşti cît eşti de bun.
Băi, fraiere – zic – cată de ţine cu dinţii de noroc, să poţi fi şi tu bun, cîteodată.

@Pepi: la școală nu te-au învățat că e rușine să minți în halul ăsta?

Gazeta Matematică era impusă la clasă veneau (pe vremea lui Ceașcă) 5 abonamente și erau obligatoriu de luat. Dar mă îndoiesc că ți-ai făcut abonament la Gazetă în clasele I-IV…

După ‘90, ar fi venit ăia să se roage să te abonezi (am făcut Matematica în perioada aia și le cunosc probleme), dar nu aveau bani să o facă. În ‘96 salariul pe care îl dădeau oamenilor era mai mic decît cel al profesorilor. Prin ‘93 am fost la ei la sediu și mi-am luat colecția GM 90-92 și mai că nu mi-au pupat mîna (metoaforic vorbesc, evident).

Așa că terminați cu prostiile! Are „o mamă” copii cum sînt eu ministru… Postaci penibili…

@Radu B.:

“Gazeta Matematică era impusă la clasă veneau (pe vremea lui Ceașcă) 5 abonamente și erau obligatoriu de luat.”

Eh! Ia de te cruceste si te umineaza: n-o fo’ chiar asa! Pe noi nu ne-o obligat nimeni sa facem abonamente la gazeta matematica si sursa noastra (clasa de biologie chimie in competitie globala cu cei de la mate-fizica) era profu’ de mate care ne traznea in teza minim o problemuta din gazeta.

Asa ca: tone down, dude! Nu de alta dar risti sa devii penibil!

@funieru:
Va citez, referitor la meditatii: “Să se impoziteze ar fi o soluţie de mijloc.(cu dezavantajele ei, care sunt destul de nuanţate)”.
Nu-mi vine sa cred ca puteti spune asa ceva, probabil ca sunteti profesor sau alt soi de bugetar. In tara aceasta orice venit se impoziteaza(cu mici exceptii reglementate de lege), evident daca esti om cu simtul raspunderii si il declari…E trist ca nu realizati faptul ca din aceste impozite vi se platesc dvs. salariile. Daca pentru toti plata lor ar fi optionala, cu ceva dezavantaje nuantate, atunci pe bune ati muri de foame. Din impozitele amaratilor de parinti, al caror salariu mediu probabil ca este mai mic decat al profesorilor, traiti dvs. Si ce le dati la schimb? Necesitatatea de a face meditatii, pentru ca altfel copii lor isi pot rata viitorul. Nu ma refer aici la cei care fac meditatii pt. a invata mai mult decat prevede programa, ci la cei care sunt nevoiti sa recupereze la meditatii ce nu au facut la scoala.
Eu inca nu am copii dar sper ca o reforma serioasa sa va trezeasca la realitate in urmatorii ani, astfel incat urmasii mei sa beneficieze de un invatamant de calitate.

oana,

e vorba despre altceva aici. majoritatea meditatiilor (ok, ai dreptate, sa se impoziteze) sunt forme de a umple lacune pe care elevul le/a acumulat chiulind sau dormind in banca sau din pricina unui randament scazut la invatatura – nu tine pasul cu ceilalti, si nici profesorii nu pot lucra diferentiat, oricat de frumos si bine iti imaginezi. una din cauzele serioase ar fi densitatea continuturilor de predat, in conditiile in care ministerul vine si iti tranteste o teza unica in mai, dar programa vizeaza competente si continuturi care in planificare sunt asezate spre sf lui mai inceputul lui iunie. in fine, daca meditatiile presupun recuperarea unor lucruri care nu s/au facut la scoala, e dreptul tau ca parinte sa ceri socoteala scolii. dar si cazurile astea sunt destul de putine. In fine, crezi ca bugetarii nu platesc la randul lor impozite?

oana,

meditatiile se impoziteaza,(ca nu se declara, eu ce vrei sa fac?) dar trebuie gasita o formula mai flexibila. o sa detaliez pe blog, mai incolo, si vei intelege

Drama nu e culinara ci Oligopedagogia. Un prof hamesit nu mai poate da educatie nici la elevi, nici la parinti. In plus, lipsa de atractivitate a meseriei genereaza prin antiselectie nevoi de formare permanenta care se latesc exponential, suprasolicitand isejeurile şi cecedeurile.