RSS Feed

Descărcarea de onoare. Și o șansă istorică

vezi toate articolele de
18 Sep 2010 la 07:55 4 comentarii 2417 vizualizari.

Sunt lucruri care se întâmplă în România, cu sprijinul direct al politicienilor și cu încălcarea flagrantă a legilor și a hotărârilor judecătorești. Iar asemenea lucruri ne situează în grupul țărilor bananiere, nicidecum în Europa, cum fals suntem tentați să credem când privim harta lumii.

Uite un caz revoltător. Una dintre marile probleme legale a RMGC (compania canadiană care intenționează să exploateze cu cianuri aurul de la Roșia Montană) este obținerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic (unul dintre cei patru munți pe care intenționează RMGC să-i radă de pe fața pământului). Într-o primă fază, RMGC a obținut acest certificat, însă cu încălcarea legii. Acest fapt a fost stabilit prin decizia definitivă a Curții de Apel Brașov, în anul 2004, care a anulat certificatul respectiv.

Iată o parte din motivarea Curții: ”Subsolul zonei prezintă un interes arheologic deosebit, fiind unul dintre cele mai mari centre miniere antice ale lumii romane descoperite [...] Începerea unor lucrări miniere în zonă (activitate curentă cu folosirea inclusiv a explozibililor) ar conduce la alterarea vestigiilor arheologice supuse protejării […] Exploatarea unei părţi din Masivul Cârnic este incompatibilă cu obligaţia de protejare a galeriilor miniere romane descoperite în zonă. Integritatea lor ar fi afectată. Emiterea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din Masiv, doar pe considerentul că s-au identificat mai puţine vestigii ca în alte zone cercetate, sau că lucrările de conservare ar fi costisitoare, nu se justifică.”

Ei bine, în săptămânile viitoare Comisia Națională de Arheologie (CNA) este chemată să acorde un nou certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru același obiectiv! S-a schimbat ceva între timp în Masivul Cârnic? Absolut nimic. Doar că RMGC susține că a apelat la ”alți” specialiști pentru a finaliza cercetările arheologice din Masiv. Lucru care, din punct de vedere legal, nu are absolut nicio relevanță în condițiile unei sentințe judecătorești definitive și obligatorii. Dacă s-ar accepta o astfel de situație, un proces ar dura la nesfârșit, fiind reluat de fiecare dată când una dintre părți invocă altă, și altă, și altă opinie ”specializată”. Dar, cum spuneam, sentințele judecătorești definitive în România sunt doar pentru fraieri. Nu și pentru companiile transanționale susținute de Videanu și alți politicieni, de toate culorile.

Despre modul în care a fost acordat certificatul de descărcare de sarcină arheologică anulat de către Curtea de Apel Brașov stă mărturie o altă hotărâre judecătorească, din 21.07.2006, mai exact motivația sentinței penale a Judecătoriei Sectorului 1 București. Prin această decizie, Judecătoria îl achită din punct de vedere penal pe Paul Damian, directorul Muzeului Național de Istorie al României (MNIR), dar arată următoarele: “Raportul arheologic (pe baza căruia s-a eliberat certificatul de decărcare de sarcină – n.a.) întocmit de intimatul Paul Damian cuprinde în mod evident doar opiniile acestei persoane şi sunt într-o vădită contradicţie cu observaţiile misiunii arheologice franceze (…) Acesta are dreptul la o opinie, chiar dacă e formulată cu rea-credinţă şi chiar dacă prin aceasta se sprijină în mod direct sau indirect interesele economice ale unei corporaţii internaţionale care are ca scop exploatarea aurului în acea zonă. (…) Reaua credinţă a acestei persoane sau eventual nepriceperea acesteia ar fi trebuit să fie analizată de Comisia Naţională de Arheologie”.

Despre responsabilitatea profesională a domnului Paul Damian am mai avut ocazia (din păcate) să scriu (detalii aici:). În urmă cu o lună și jumătate, v-am prezentat modul absolut revoltător în care vestigii de patrimoniu național, provenite de pe șantierele arheologice ale MNIR de la Roșia Montană, au ajuns să fie ”depozitate” printre grămezi de balegă de cal în fosta școală din localitate. Până la ora actuală, MNIR nu a oferit un răspuns oficial referitor la această neglijență condamnabilă. Și nici Ministerul Culturii nu a deschis încă o anchetă referitoare la acest caz. Pentru că, încă o dată amintesc, trăim în România.

Și, totuși, în România, arheologii au un Cod Deontologic. Iată două articole extrem de interesante din acest Cod:

Art.7. Arheologii nu se vor angaja şi nu vor permite ca numele lor să fie asociate cu orice activitate cu impact asupra patrimoniului arheologic care urmăreşte un profit comercial, obţinut direct din patrimoniul arheologic sau ca urmare a exploatării acestuia.

Art. 29.  Arheologii implicaţi în cercetarea arheologică contractuală trebuie să se asigure că informaţia arheologică nu este suprimată fără motiv sau pentru totdeauna (de către investitori sau instituţii cu activitate arheologică) numai pentru motive comerciale.

Aceste două articole sunt menționate și în scrisoarea deschisă adresată de Asociația ”Alburnus Maior” membrilor CNA, chemați, din nou, să-și dea avizul pentru descărcarea de sarcină arheologică a Masivului Cârnic. Membri ai CNA care au acum ocazia să intre în istorie. Depinde de ei în ce fel.

Iată și lista completă a membrilor CNA care se vor pronunța asupra descărcării de sarcină.

Alexandru Suceveanu – Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, Bucureşti,
Alexandru Barnea – Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie,

Crişan Muşeţeanu – Muzeul Naţional de Istorie a României,
Ioan Glodariu – Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca Facultatea de Istorie,
Paul Damian – Muzeul Naţional de Istorie a României,
Dumitru Ţeicu – Muzeul Banatului Montan Reşiţa,
Ioan Stanciu – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj Napoca,

George Trohani – Muzeul Naţional de Istorie a României,
Adriana Pescaru – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva,
Octavian Bounegru – Universitatea Iaşi, Facultatea de Istorie,
Zeno Pinter – Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu, Facultatea de Istorie,

Florin Hău – Complexul Muzeal “Bucovina”, Suceava,
Florin Topoleanu – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea,
Gheorghe Dumitroaia – Muzeul Judeţean Neamţ,
Valeriu Sârbu – Muzeul Brăilei,
Sorin Cociş – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj Napoca,
Livia Buzoianu – Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa,
Dragomir Popovici – Muzeul Naţional de Istorie a României,

Florin Draşovean – Muzeul Banatului Timişoara,
Viorica Crişan – Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca,
Ioan Carol Opriş – Universitatea Bucureşti,

Mihai Bărbulescu – Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca.

***

Scrisoarea deschisă a Asociației ”Alburnus Maior” o puteți citi integral aici, unde găsiți și adresele de mail ale membrilor CNA (publice conform statutului lor de funcționari publici), dacă doriți să le scrieți și să le solicitați respectarea propriului lor Cod Deontologic:

P.S. Numărul românilor care îi solicită Ministerului Culturii începerea demersurilor pentru listarea UNESCO a Roșiei Montane (lucru promis de ministrul Kelemen Hunor încă din luna februarie) a trecut de 34.000.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!