![]() | Despre dragoste. Anatomia unui sentiment (14)vezi toate articolele de Liviu Antonesei20 Feb 2010 la 10:02 275 comentarii 1370 vizualizari. |
Ultimul interludiu. Caseta cu chinezării (3)
Dragostea şi viitorul
Nu există iubire acolo unde nu se proiectează imagini ale viitorului. Şi nu e vorba doar de aproximaţii, de imagini vagi şi neclare, ci de veritabile „scenarii”, gîndite pînă în cele mai mici amănunte şi pînă la „sfîrşitul timpului”, pentru că îndrăgostiţii nu pot gîndi pe termen scurt, nici nu-şi pot imagina că iubirea lor se va termina vreodată. „Realismul” acestor scenarii nu are nici o însemnătate – cu cît un astfel de scenariu este mai puţin realist, cu atît el pare să aibă virtuţi normative mai puternice. A gîndi viitorul înseamnă, pentru cei cu adevărat îndrăgostiţi, a gîndi viitorul împreună, pentru că un viitor al separării nu poate fi imaginat. Tocmai din acest motiv, sfîrşitul dragostei îi lasă fără sens, dezorientaţi şi vulnerabili, ca o biată frunză gata să se lase smulsă de vînt. Sfîrşitul iubirii este asociat de ei sfîrşitului timpului, deci unei fel de apocalipse personale care, în virtutea infuzării întregii lumi cu dragostea lor nesfîrşită, echivalează dispariţiei întregii lumi.
Inventarea trecutului
Jocurile temporale ale îndrăgostiţilor nu se opresc însă la producerea scenariilor despre viitor. Ei desfăşoară la fel de multe resurse imaginative şi în ceea ce priveşte re-scrierea trecutului, inventarea unui trecut comun dincolo de termenul întîlnirii lor reale. În fond, o iubire care e nesfîrşită înspre viitor trebuie să aibă un trecut echivalent în dimensiunile sale. Evenimentele dinaintea întîlnirii reale devin semne prevestitoare ale acesteia, între trăirile separate se găsesc punţi de comunicare secrete, pe care doar imaginaţia debordantă a îndrăgostiţilor le-ar putea bănui. Se recapitulează gesturile de iubire adolescentine şi chiar preadolescentine ca şi cum s-ar fi petrecut împreună, deşi întîlnirea reală s-a petrecut mult mai tîrziu, poate la maturitatea deplină. Nu se sfiesc să-i imite pe cei mult mai tineri, sărutîndu-se pe stradă, mîngîindu-se în semiobscuritata sălilor de cinematograf, alintîndu-se cu sobriquettes copilăreşti, de o infantilitate înduioşătoare. Tot ceea ce nu s-a putut petrece din considerente temporale se va petrece în cele din urmă. Întreg timpul, în toate dimensiunile sale convenţionale, va fi recuperat. Totul se întîmplă nu dintr-un fel de „tendinţă regresivă” demnă de a fi psihanalizată, ci pentru că aşa trebuie să se întîmple – e vorba despre refacerea unui trecut ce nu le-a aparţinut cu adevărat, dar la care aveau principial dreptul din chiar momentul întîlnirii. Nu e vorba despre vindecarea vreunor frustrări, ci de un preaplin al trăirii căruia nu-i ajunge un timp limitat pentru a se manifesta. Din acest motiv trebuie recuperat întreg timpul. Trăind astfel iubirea, nesesizînd vreun sfîrşit al acesteia, dispare şi începutul, se accede la un fel de eternitate care este un prezent dilatat infinit, dilatat tocmai prin intensitatea trăirii.
Explorator şi exploatator
Se întîmplă adesea ca atenţia să ţi se fixeze asupra celuialt, ca ea să-ţi fie mai întîi atrasă de tristeţea de pe chipul acestuia, de melancolia neagră de care pare să fie bîntuit. Şi apare dorinţa de a elimina această stare de lucruri, mai degrabă ca un fel de terapeut decît ca un îndrăgostit propriu-zis. Începînd vindecarea, descoperi resursele enorme de bucurie şi fericire ce se ascund în spatele tristeţii şi devii, mai întîi un fel de explorator şi, apoi, un exploatator al acestui filon bogat în minereu preţios, un fel miner ce nu se poate abţine să nu-l scoată la suprafaţă. Doar că, pe măsură ce se întîmplă asta, filonul în loc să scadă pare să sporească. Tu însuţi începi să te simţi mai bogat, în vreme ce partenerul nu sărăceşte. În termeni economici, aş spune că „fuziunea capitalului” face bine „afacerii”. E aproape imposibil de crezut că, în spatele a două tristeţi solitare, pot exista atîtea resurse pentru bucurii comune, chiar pentru fericirea în comun.
Nostalgia şi prezentificarea
Cred că Jankélélevitch are dreptate, că nostalgia este intim legată de sentimentul ireversibilităţii timpului. Poţi să te sustragi, poţi scăpa nostalgiei doar dacă nu eşti înzestrat cu sentimentul trecerii vremii, ceea ce greu de crezut că este posibil, chiar şi la firile primare, şi de-a dreptul imposibil la cele secundare. Mai interesant este însă cazul celor înzestraţi cu o puternică forţă de prezentificare. Înţeleg prin aceasta capacitatea, foarte rară, de a face amintirile şi imaginile despre viitor la fel de intense, de „reale” ca şi evenimentele în curs de a se întîmpla. Nu spun, pur şi simplu, „prezente”, întrucît un prezent ca atare nici nu există. Prezentul nu este un moment al timpului, care e pură dinamică, ci, mai degrabă un proces. Cei care preferă o viziune statică nu recunosc de fapt timpul, pentru că au o teamă viscerală de instalarea nostalgiei. Prezentificarea este cea care reuşeşte să diminueze tristeţea grea din nostalgie, o face suportabilă, adăugîndu-i uneori bucuria, alteori fericirea, cîteodată chiar jubilaţia. În momentul în care reuşeşti să fii „jubilant nostalgic”, ei bine, în acel moment ai reuşit să învingi timpul, ai reuşit să metamorfozezi ireversibilul în reversibil, dispărutul în re-apărut, virtualul într-o realitate secundă, dar care este, totuşi, o realitate. De ce sentimentele, de pildă, n-ar fi la fel de reale ca şi obiectele? Cred că, de fapt, sînt încă şi „mai reale”, întrucît ne mobilizează mai aprig decît cele din urmă. Iar culmile prezentificării sînt atinse în sentimentul cel mai intens, mai total, în dragoste.
Importanţa momentului
Oricît ar părea de ciudat, pentru o dragoste androgină nu e suficientă întîlnirea partenerilor, mai trebuie şi ca aceasta să se petreacă la momentul potrivit. Dacă momentul nu e cel potrivit, nu are loc re-cunoaşterea, prin urmare nici convertirea întîmplătorului în fatal. Există persoane ce se cunosc de ani întregi şi nu se petrece semnificativ între ele. Dar, deodată, nu se ştie cum, nici de ce, are loc un fel de declic – este semnul că s-au nimerit unul în proximitatea celuilalt atunci cînd trebuia, la momentul potrivit. În absenţa acestuia, chiar dacă persoanele ar fi menite unei asemenea întîlniri, ea nu se petrece, poate fi o simplă intersecţie, adesea nici măcar atît. Desigur, tot ceea ce s-a întîmplat în viaţa lor separată a pregătit în mod misterios întîlnirea, dar nimeni n-ar putea analiza satisfăcător această alchimie. În cele din urmă, cel mai trist lucru ce se poate petrece între doi îndrăgostiţi „predestinaţi” ar fi acela ca unul din ei să nu-l recunoască pe celălalt – din întîmplare, dintr-o ciudată încăpăţînare, din teamă, din neatenţie etc -, pentru că asta ar conduce ireparabil la „ratarea momentului”, deci şi a relaţiei privilegiate. Şi nimeni nu ştie, oricum nimeni nu poate garanta că o asemenea ocazie se poate bucura de şansa repetiţiei. De aceea, atunci cînd te încearcă dragostea, cînd bîntuie în preajma ta, trebuie să fii cu toată fiinţa în alertă, cu simţurile deschise, cu mintea în ebuliţie, cu imaginaţia dezlănţuită – în deschidere totală. Dacă nu ai ratat momentul, toată viaţa ta se transmută alchimic, filosofia ta personală devine o variantă de existeţialism, de trăirism. Cel mai important fapt devine trăirea, trăirea dragostei desigur, iar gîndirea mai are oarece importanţă doar în măsura în care reuşeşte să se muleze celei dintîi, să o înfăşoare, aşa cum un corp îl înfăşoară pe celălalt. De altfel, este imposibil de imaginat un creier care să nu fie irigat de sînge, oxigenat, stimulat de hormoni. În fond, oamenii sînt unităţi existenţiale, nu ansambluri de paliere diferite ale fiinţei. Iar, prin întîlnirea esenţială pe care o numim dragoste, se obţine o unitate existenţială de al doilea grad, cel mai înalt posibil în ordinea umanului. Dacă nu cumva ar trebui să credem că unitatea individuală este, de fapt, incompletă şi că doar iubirea conduce la unitatea completă. Şi cînd te gîndeşti că toată această poveste este strict dependentă de sesizarea momentului potrivit!
O felaţie după San Antonio
Iată o reuşită felatio în relatarea lui Mathias: „ Ea m-a supt magnific, îmi declară el cu o vivacitate strălucitoare. Mai întîi, o imperceptibilă gîdilare a glandului cu lungile sale gene. Efect garantat. Apoi, limba urcătoare şi coborîtoare pe prepuţ – o adevărată raritate. Şi atunci cînd membrul şi-a atins plenitudinea dilatatorie, începu felaţia. De o lentoare suavă care te face să te clatini. A fost punctul culminant al vieţii mele senzoriale; nu spun sexuale, pentru că ar fi restrictiv, ci senzoriale pentru că TOTUL participa…”. Ş.a.m.d. pe încă o jumătate de pagină. De ce, oare, în ciuda tehnici, se pare, impecabile a partenerei lui Mathias, scena pare să aibă ceva mecanic şi inautentic? Din mai multe motive. Mai întîi, pentru că, drogat de parteneră, Mathias este mai degrabă victima unui viol, decît coparticipant liber la act. În al doilea rînd, pentru că Mathias, povestind scena lui San A, încalcă regula discreţiei, tulbură intimitatea. În fond, San A ar trebuit să se poarte în narator omniscient, cum o şi face de obicei, şi scena şi-ar fi sporit autenticitatea. În sfîrşit, pentru că totul se petrece în afara dragostei, iar invocarea TOTULUI de către povestitor este pur retorică, dacă nu demagogică. Pentru că, în cele din urmă, tehnica este aproape indiferentă, importantă fiind participarea efectivă CU TOTUL. Cînd această participare există, o parteneră maladroite obţine efecte infinit mai tulburătoare decît cea mai infailibilă dintre tehniciene, dintre vestalele emerite ale amorului trupesc.
Metamorfoza Afroditei
Prin intermediul eruditului Sir Harry Luke, în Lămîii amari ai Ciprului, Lawrence Durrell îmi aminteşte că, înainte de a fi fost zeiţa dragostei la greci, Afrodita fusese un fel de zeiţă a iubirii androgine, în chiar sensul pe care-l preia Platon în mitul său. În cultul originar, Afrodita era o zeitate de ambele sexe, cu preoţi purtînd lungi bărbi şi cu adoratori care-şi schimbau hainele între ei. Luke şi Durrell ajung chiar să se întrebe dacă nu cumva numărul foarte mare de hermafrodiţi din Cipru – mult peste media din orice populaţie normală – nu s-ar putea datora descendenţei dintr-o rasă pierdută, menită cîndva să slujească în templul Afroditei bi-sexuate originare. Pe de altă parte, cred că mitul „modern” al Afroditei este legat de instaurarea tradiţiei celor trei cuvinte care desemnează dragostea la vechii greci, de fuziunea lor ulterioară în tradiţia pe care ne consolăm că am reuşit să o moştenim şi noi. Între timp, a apărut şi Eros. O coincidenţă absolut tulburătoare face ca, cîteva zeci de pagini mai încolo, o elevă a lui Durrell, pe numele său, cum altfel?, Afrodita, să-l întrebe pe acesta: „de ce engleza are un singur verb pentru a iubi, cînd greaca avea cîteva?”. Probabil, pentru că noi, modernii, am moştenit doar sinteza finală a tradiţiei, nu şi sursele primare din care aceasta s-a născut.
Despre delirul fantasmatic
Un roman remarcabil, cu totul fabulos în ceea ce priveşte funcţionarea delirului fantasmatic este Un beau soir sans pudoir de Paul Verguin, al şaptelea roman al acestuia, dar primul ce-mi cade în mînă. Două zile de sexualitate neîntreruptă, petrecute pe ideea realizării efective a celor mai îndrăzeţe fantasme. Dar, în ciuda faptului că romanul nu este altceva decît o înşiruire neîntreruptă de jocuri sexuale, nu este nici plicticos, nici vulgar. El este „întrerupt” periodic fie de inserturi de o mare poeticitate, fie de expunerea „filosofiei” ce controlează experienţa personajelor. Această filosofie este cel mai bine concentrată în fragmentul ce urmează: „- Secretul pe care vreau să ţi-l împărtăşesc atît de mult, Muriel, este că, uneori, fără să o fac intenţionat, cînd mă gîndesc la tine, încep să fantasmez (…) Ai fi foarte uimită să vezi ce faci cu mine, în capul meu (…) Şi, cînd încep, nu mă mai pot opri, ador asta! / – Aş vrea să-mi povesteşti totul în detaliu…dacă vrei…vreau să ştiu totul…te rog…nu voi spune nimănui nimic…pe cuvînt de femeie…pe cuvînd de femeie excitată…pe cuvînt de femeie care face tot ceea ce vrei tu în capul tău…pe cuvînt de femeie care va face tot ce vei dori…”. Această „filosofie” este reluată de cîteva ori, în diferite formule expresive, pe parcursul romanului, şi e mai tulburătoare decît scenele propriu-zis erotice, oricît de hard ar fi acestea – şi chiar sînt! Cred că efectul provine din soluţia literară aplicată de Verguin – vocile celor două personaje alternează şi, dacă n-ar fi referinţele de gen, aproape nu ai şti cînd vorbeşte unul şi cînd cealaltă. Se construieşte, astfel, un spaţiu fantasmatic comun, în care practic forţa fantasmatică a fiecăruia se potenţează nelimitat. Or, această fantasmare împreună are un efect extraordinar asupra cititorului, cel puţin asupra aceluia înzestrat cu o anumită sensibilitate şi capacitate de proiecţie – îl transformă în co-participant la fantasme. Încerc să-mi imaginez care ar fi efectul unei lecturi în doi, atunci cînd ar fi vorba de o pereche de îndrăgostiţi autentici!
Predestinare şi liber arbitru
Recitesc cartea lui Culianu despre Gnoză şi-mi dau seama că este foarte greu, dacă nu imposibil, să împac ideea predestinării cu cea a liberului arbitru, aşa cum, din motive similare, o bună parte din gnostici, ca şi maniheenii, respingeau astrologia şi citirea în zodii. Sigur, „teoria” mea, a întîlnirii întîmplătoare ce capătă un aer de fatalitate imediat după ce are loc, dacă s-a petrecut la momentul potrivit şi între persoanele potrivite, încearcă să dea o soluţie, nu ştiu însă cît de consistentă. Nu ştiu dacă ar trece un test de falsificabilitate.Noroc că nu i se poate aplica un asemenea test, noroc că nici nu mă intereseză s-o testez astfel. Pe de altă parte, în gnoze, ideea cuplului, fie el şi arhontic, mascul şi femelă într-un singur corp, înzestrat cu matrice şi falus, care se autoîmpreunează, trimite spre androgin, spre jumătăţile ce se vor căuta spre a se regăsi, îmi toarnă un pic de apă la moara teoretică. În acest context, e mai simplu să „anulezi” timpul, să constaţi că întîlnirea „fizică” dintre jumătăţi nu e decît o ipostază a întîlnirii „metafizice” ce s-a petrecut in illo tempore.
Fuziunea şi sado-masochismul
Citesc un amplu „caiet” dedicat de Polirom lui Sacher-Masoch şi constat că foarte mulţi dintre interpreţi deduc masochismul din ideea complementarităţii, uneori chiar a fuziunii, a simbiozei dintre sadic şi masochist, dintre „stăpîn” şi „sclav”. Ce distinge, oare, iubirea androgină de o asemenea manifestare patologică ? Paleologu spunea cîndva că androginismul este o manifestare a complexului sado-masochist neîmpins pînă la patologic, ceea ce ar fi acceptabil, dacă nu ţi-ar lăsa senzaţia că respectivul complex ar fi, într-un fel, ţinta, maximul relaţiei. De aceea, aş prefera să pot stabili o diferenţă de esenţă între cele două trăiri, o deosebire de natură, nu doar una de formă de manifestare, graduală. Aş spune că, în masochism, totul e construit pe dialectica dezechilibrată a „stăpînului” şi „sclavului”, în vreme ce în dragoste relaţia e egală, pentru că ambii parteneri au renunţat la anumite prerogative ale suveranităţii personale, pentru a zămisli sentimentul şi fiinţa duală, deci ei rămîn liberi, egali şi îndrăgostiţi. Ei îşi desăvîrşesc masculinitatea şi feminitatea, animus şi anima, împreună, în această splendidă relaţie. Complexul sado-masochist este întemeiat pe ierarhia partenerilor, dragostea pe diferenţa dintre cei doi, care nu se transformă în ierarhie. Bărbatul şi femeia care se iubesc „la nebunie” sînt fiinţe diferite, nu şi inegale. În vreme ce sado-masochismul este, în realitate un dezechilibru, o relaţie de o asimetrie maximă, dragostea reprezintă tendinţa către echilbrul perfect, poate niciodată atins în deplinătatea sa, dar mereu sperat, mereu urmărit, ca un fel de ac al busolei ce indică în permanenţă nordul sentimentului, ajutînd îndrăgostiţii să nu se rătăcească în pură patologie. Iubirea androgină, dincolo de intensităţile absolute pe care le trăiesc partenerii, este în fond o relaţie „normală”. Am pus ghilimele pentru că lipseşte ceva din această normalitate, şi anume mediocritatea. Ea este normală, în ciuda tuturor intensităţilor, pentru simplul motiv că nu are nevoie de exercitarea sau de suportarea durerii pentru a se împlini „la vîrf”. Din acest punct de vedere, s-ar putea spune că „normalitatea” este un fenomen foarte rar. Desigur, dar n-am susţinut niciodată că iubirea androgină este un eveniment neapărat democratic. Ea este „pentru aleşi”, însă nimeni nu este exclus a priori. Depinde de fiecare cuplu să devină o adevărată pereche sau să trăiască doar o simplă intersecţie a destinelor.
Micile semne ale iubirii
Într-un film, de altfel destul de prost, pe care l-am văzut la televizor, o scenă absolut tulburătoare. Un cuplu foarte proaspăt este despărţit temporar de plecarea lui în războiul din Golf. Cînd războiul se sfîrşeşte, el îşi trimite lucrurile acasă. Şi, acum, scena care m-a mişcat – ea desface pachetele, ia un tricou de-al lui, îl îmbracă şi, apoi, se culcă. Iată unul din micile semne ale iubirii. O scenă care te face să nu-ţi pară rău nici pentru banii cheltuiţi pe un film mediocru, nici pentru timpul pierdut vizionîndu-l. De ce, oare, cine a putut gîndi o asemenea scenă n-a putut gîndi şi întregul astfel? Nu ştiu, nici nu este important. Important este altceva – că nu există dragoste acolo unde nu există astfel de mici, „banale” şi foarte concrete semne de acest fel, care o scoate din zona declarativului, a vagului, chiar a abstractului pur sentimental. Şi chiar trupesc pentru că, fără asemenea semne, chiar corporalitatea rămîne într-o anume solemnitate uscată.
Despre complicitate
Dragostea este, într-adevăr, o complicitate absolută între parteneri – de la comuniunea sentimentală pînă la cea corporală, totul se petrece în comun. E probabil singura formă de „viaţă în comun pe care o poate suporta un exaltat al libertăţii, aşa cum mă simt. Dar, probabil, cea mai intensă complicitate rămîne cea a imaginarului, a zonei fantasmatice a fiinţelor – de la visele erotice de un „realism” care perturbă, care relativizează complet graniţa convenţională dintre „real” şi „imaginar” şi pînă la procesul de generare – şi realizare, desigur – a cîmpului fantasmatic comun. Cînd acest lucru se petrece, atunci ştii că întîlnirea a avut loc, că, în ciuda caracterului său întîmplător, ea trebuia să aibă loc cu aceeaşi fatalitate cu care trebuie să respiri ca să nu te sufoci. Vorbesc, poate, uşor apodictic, dar unde nu există complicitate totală, nu există nici dragoste autentică. Sărutul disperat de participant, de pildă, sau iubirea corporală, în care şi fluidele ajung să se amestece atît de mult încît nu mai pot fi separate nici măcar în cele mai bine înzestrate laboratoare.
Pielea, desigur
Cum vine vorba despre piele, cum apare tulburarea, forţa fantasmatică se dezlănţuie. În Poneii sălbateci, acest pasaj despre corpul-în-solaritatea mediteraneană: „Pielea Sarahei a prins o culoare caramel, iar nişte reflexe acaju i-au apărut în coama neagră. Soarele, marea şi chiar vîntul au fost inventate pentru ea. Nu era o femeie deja atinsă de vîrstă, ci un fruct în eclatanta sa maturitate”. Splendid fragment în care, cum spuneam, evocarea pielii este cea care mă tulbură. Pielea, acest mister al corpului feminin, mată şi strălucitoare, fermă şi foarte catifelată, corp, dar nu doar corp, pentru că, de fapt, chiar la acest nivel al suprafeţei, vom găsi locul magic în care exterioritatea este infuzată de interioritate. Strălucirea, luminescenţa epidermei în dragoste, căldura interioară, profundă, declanşată de aceasta – iată un mister la fel de mare ca şi cel al extazului propriu-zis, uneori chiar mai mare.


Cristian Teodorescu 17 Feb la 22:59 |
Vezi şi Catavencii.ro
Fix 1,5 la sută din PIB vrea premierul MRU să aducă la buget, în două [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 17 Feb la 12:01 |
Mircea Sandu: Acum... o să vedem asta cu băut din iaz...
Dragoș Năstase: Nu... e un pahar de [ citeste mai departe ]
Ciprian Domnişoru 16 Feb la 11:11 |
Numărul deceselor în urma hipotermiei este tot mai mare. Autoritățile iau măsuri, Raed Arafat [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 16 Feb la 11:07 |
Geamurile fumurii se lasă ireal de încet în jos. Albul zăpezii îmi lovește retina. Îmi [ citeste mai departe ]
Tudor Darie 16 Feb la 01:43 |
Aveam șase ani când am auzit o teorie frumoasă despre tineri. Cel care mi-a spus-o nu era un [ citeste mai departe ]
Marius Cosmeanu 15 Feb la 22:15 |
Într-un audiovizual în care ayatolah e Dan Diaconescu iar precursor, mai bretelatul său [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu 15 Feb la 20:56 |
E şi-n Caţavencii.ro
Fiindcă tot sîntem în criză de prezidenţiabili n-ar fi momentul să [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 15 Feb la 17:05 |
Asocierea dintre Federația Română de Fotbal și Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a fost [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 15 Feb la 15:35 |
Se pare că presa a atins limita: fundul lui Boc. Facebookul a ars în flăcări deontologice şi [ citeste mai departe ]
Daniel Oanta 15 Feb la 14:36 |
Coaliţia la guvernare susţine tratatul fiscal european, deşi părerile privind tratatul privind [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu 15 Feb la 13:29 |
Vezi şi Caţavencii.ro
Dacă nu s-a dus cu Ponta în America, fiindcă nu ştie engleza, Crin [ citeste mai departe ]
Lucian Isar 15 Feb la 12:45 |
Noul guvern promoveaza si un nou program de guvernare. Acest program are 3 mari componente : 1) [ citeste mai departe ]
riscograma.ro 15 Feb la 11:22 |
Mihai Răzvan Ungureanu: "Militarii îngheaţă la deszăpeziri, locuitorii stau la căldură. [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 15 Feb la 09:05 |
Marți (ieri), în jurul orei 18.00, un prieten mi-a semnalat un articol publicat de [ citeste mai departe ]
Ciprian Domnişoru 15 Feb la 05:12 |
Celor 300 de candidați tineri şi cu studii în străinătate care aspiră la funcția de consilier [ citeste mai departe ]
Alin Fumurescu 14 Feb la 23:21 |
... de fiece data cand cred ca mai jos nu se poate cobori, ceva se incapataneaza sa ma convinga de [ citeste mai departe ]
Constantin Creţan 14 Feb la 23:15 |
Dacă întreaga masă a lui Stamate reuşea să se sprijine pe calcule şi probabilităţi, iată [ citeste mai departe ]
Tudor Darie 14 Feb la 23:14 |
În ultimele zile, ortacii lui Voronin se plâng pe site-ul grenada.md că poliția a inițiat o [ citeste mai departe ]
Mihai Eminescu 14 Feb la 22:02 |
Iunie 1882
Îngerul meu blond,
Te-aș acoperi toată cu sărutări, cum argintarii îmbracă [ citeste mai departe ]
Daniel Oanta 14 Feb la 13:59 |
În anul de graţie 2009, când un cumul de factori externi si interni au forţat Romania să [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 14 Feb la 13:10 |
Zahar Prilepin, un scriitor rus de care v-am mai povestit aici, spunea zilele trecute pe BBC despre [ citeste mai departe ]
Dorin Tudoran 14 Feb la 10:36 |
Pe când era Prim Secretar al Partidului Socialist Francez, François Mitterand a fost întrebat de [ citeste mai departe ]
Dan Duca 14 Feb la 10:06 |
"Asta este o ţară care a făcut vedete din toate pipiţele şi nu-şi respectă veteranii de [ citeste mai departe ]
Cristian Cojanu 14 Feb la 09:19 |
Din 40.000 de bucureșteni anunțați pe facebook au fost numărați la Protestul [ citeste mai departe ]
Alin Fumurescu 14 Feb la 00:41 |
… si nu, asta nu are nimic de-a face cu ecologia. Are de-a face cu politica. Mai exact, cu [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu 13 Feb la 18:57 |
E şi-n Caţavencii.ro
Acum vreo cîţiva ani, cînd se bătea în apariţii la inundaţii cu pe [ citeste mai departe ]
Lucian Isar 13 Feb la 18:55 |
Economia Romaniei opereaza intr-o lume aflata in flux in care diferentele si nuantele conteaza. [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 13 Feb la 16:38 |
Update. Nu rezist. Am auzit declarația lui MIrcea Toader (PDL): unul [ citeste mai departe ]
Bogdan Ciuclaru 13 Feb la 16:21 |
Transmitem alb-negru! De dragul contrastului. De alb se ocupa iarna. De negru...lopetile.
Primul [ citeste mai departe ]
Ionel Blănculescu 13 Feb la 14:02 |
Am cumpanit mult daca sa public pozitia mea referitor la, de ce falimentul Greciei ar putea sa [ citeste mai departe ]
| 1USL-ul propune masuri impotriva evaziunii fiscale si e bine. DAca vrea sa faca asta Ungureanu nu e bine. De ce? Pentru ca folosesc informatii de la SRI.ESti bolnav rau, domnule TEodorescu. Pacat,... | ||
| 2youtube.com/wat../ ... | ||
| 3Ou sent les tongues d'antan? Sa stii ca eu nu am tradat si nu voi trada. Nu ma mail apuc eu sa scuip unde am lins cu voluptate , cum faci tu, scriitorule! Eu m-am invatat deja de la Ceasca si Ilici. Ia... | ||
| 4[...] DESPRE CUM AM AJUNS AICI, DE CE ȘI CUM A DECURS PRIMA PARTE A ÎNTÂLNIRII PUTEȚI CITI ÎN ARTICOL... [...]... | ||
| 5Cum o dai, cum o sucesti, pentru unii- nimic nu este bine ( unii - inclusiv semnatarul conspiratiei SIE- SRI ). Daca face si spune ceva, de ce face si spune ? Daca nu face si nu spune, de ce nu face si... | ||
| 6Cu ce vor sa 'curețe'? Cu cianură?...!?>:<... | ||
| Mihai Goţiu 25596 citiri |
| Cristian Teodorescu 10433 citiri |
| Costi Rogozanu 9792 citiri |
| Ciprian Domnişoru 9180 citiri |
| Remus Cernea 5451 citiri |
| Alin Fumurescu 4358 citiri |
| Cristian Bândea 3931 citiri |
| Constantin Creţan 3784 citiri |
| Dan Duca 3774 citiri |
| Dorin Tudoran 3135 citiri |
| Mihai Goţiu 6 postari |
| Cristian Teodorescu 5 postari |
| Costi Rogozanu 3 postari |
| Tudor Darie 2 postari |
| Ciprian Domnişoru 2 postari |
| Constantin Creţan 2 postari |
| Lucian Isar 2 postari |
| Alin Fumurescu 2 postari |
| Daniel Oanta 2 postari |
| Dorin Tudoran 2 postari |
| Mihai Goţiu 114017 citiri |
| Costi Rogozanu 59121 citiri |
| Cristian Teodorescu 49679 citiri |
| Alin Fumurescu 30419 citiri |
| Ciprian Domnişoru 21141 citiri |
| Remus Cernea 21030 citiri |
| Iulian Leca 17524 citiri |
| Dorin Tudoran 16647 citiri |
| Viorel Dobran 16204 citiri |
| Cristian Bândea 12897 citiri |
| Mihai Goţiu 39 postari |
| Cristian Teodorescu 26 postari |
| Costi Rogozanu 25 postari |
| Dorin Tudoran 16 postari |
| Constantin Creţan 10 postari |
| Alin Fumurescu 10 postari |
| Iulian Leca 10 postari |
| Viorel Dobran 9 postari |
| Ciprian Domnişoru 7 postari |
| Cristian Bândea 6 postari |
© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.
L A:a gandi viitorul e modul cel mai sigur de a ucide dragostea. asta voiati sa spuneti, nu?
2010-02-20 10:31:17 | Raporteaza
EXCELENT: “Evenimentele dinaintea întîlnirii reale devin semne prevestitoare ale acesteia”. “DEVIN” E SUPERB FOLOSIT AICI.
2010-02-20 10:33:52 | Raporteaza
1 “Se întîmplă adesea ca atenţia să ţi se fixeze asupra celuialt, ca ea să-ţi fie mai întîi atrasă de tristeţea de pe chipul acestuia”
2 DACA se intampla asa ceva, numai iubire nu se anunta sa vina. parerea mea
2010-02-20 10:36:11 | Raporteaza
“Importanţa momentului” DA, DA, DA! niciodata nu se poate spune ca s-a subliniat suficient acest element crucial
2010-02-20 10:38:57 | Raporteaza
“O felaţie după San Antonio” de ce dupa San Antonio?!
2010-02-20 10:40:17 | Raporteaza
@) Tx2
Buna dimineata! Multumesc pentru atentie! Nu trebuie sa mai spun ca sint impresii si opinii personale, deci subiective…
2010-02-20 10:41:00 | Raporteaza
“Aş vrea să-mi povesteşti totul în detaliu…dacă vrei…vreau să ştiu totul…te rog” ha ha ha
2010-02-20 10:41:53 | Raporteaza
@) Tx2
Ha, ha, ha! Pai, daca a lui este… Ma rog, daca e culeaza dintr-un roman de-al sau…
2010-02-20 10:41:57 | Raporteaza
“cea mai intensă complicitate rămîne cea a imaginarului” aici e testul falsiabilitatii in dragoste, mi se pare. sunteti amandoi acolo sau fiecare in alta parte? daca da, e iubire, daca nu …o fi altceva
2010-02-20 10:46:36 | Raporteaza
1 pielea :ce naspa suna in romaneste! macar daca nu-ti place intelectual zici ca esti scriitor care a mai citit niste carti. dar la piele nu prea ai de ales! epiderma? si mai rau
2 dar coincid cu dvs.: nu se poate lauda niciodata indeajuns pielea misto a unei femei frumoase
2010-02-20 10:52:39 | Raporteaza
m-am oprit. sa zica si altii!
2010-02-20 10:53:44 | Raporteaza
@) Tx2
Epiderma? Groaznic! Oricum am intoarce-o, tot pielea ramine…
2010-02-20 11:00:38 | Raporteaza
L A: merge si “epiderma”. am folosit odata cuvantul pentru a ma referi la suprafata din jurul locului cu pricina, care numai loc nu e, ca e doar o absenta a locului
.Fata s-a gadilat automat la modul auditiv auzind de epiderma, si i s-a sters toata tristetzea si melancolia de pe fatza. nu pentru mult timp, asta da 
2010-02-20 11:05:57 | Raporteaza
@Liviu Antonesei: Che bello, che bello! Ma che “chinezarii”, gemme, diamanti! Dottore, siete un gioielliere! Anche! Grazie!
2010-02-20 11:06:50 | Raporteaza
@) Tx2
Sinteti curajos! Eu n-as fi avut indrazneala sa utilizez termenul acesta, ce-mi suna cumva medical!
2010-02-20 11:13:07 | Raporteaza
@) Zitella
Multumesc tare mult! Grazie! Stiti cum e, daca esti destul de atent, intr-o viata se aduna…
2010-02-20 11:13:54 | Raporteaza
intelegea si termeni medicali. cred ca era in domeniu. cred, nu sunt sigur, era intuneric
2010-02-20 11:16:55 | Raporteaza
1 zitella: nu te grabi la multumit! tu citeste intai tot.
2 foarte important: NU TE OPRI pana nu ajungi la sfarsitul episodului.
2010-02-20 11:19:09 | Raporteaza
@)Tx2
Ha, ha, ha! Sinteti in forma foarte buna dis-de-dimineata!
2010-02-20 11:20:24 | Raporteaza
eu avertizez. daca nu tine cont de sfatul meu dezinteresat s-ar putea sa aiba nevoie de un dottore, pardon, de un doctor, ca de bunici e plina lumea
2010-02-20 11:25:59 | Raporteaza
@tx2: Ripetto: sono una zitella petulante! Da ma descurc si de una singura!

2010-02-20 11:30:03 | Raporteaza
L A: s-o fi speriat lumea cand a vazut scris “ultimul interludiu”. si poate ca era bine sa precizati ca o caseta cu chinezarii nu e totuna cu o valiza cu chinezi
2010-02-20 14:06:45 | Raporteaza
@) tx2
Sau, poate, lumea e foarte prinsa de marele congres politrucesc?
2010-02-20 17:31:53 | Raporteaza
am trimis de 3 ori acelasi mesaj
vad ca nu intra!
2010-02-20 17:44:00 | Raporteaza
L A: incerc si altfel
. politica e o kurva, deci are legatura cu interludiul de azi. omu vrea sa vada o phelatie dupa san vanghelie in direct. cine n-ar vrea? 
2010-02-20 17:47:58 | Raporteaza
vad ca asa merge. pana nu-si updateaza astia scriptul
2010-02-20 17:48:36 | Raporteaza
@) tx2
Politica e in multe feluri! Insa, cum mi se pare, cu Vanghelie e gata!
2010-02-20 17:55:18 | Raporteaza
in sensul asta ziceam si eu phelatie DUPA vanghelie. “dupa” aici e literalmente si in toate sensurile
2010-02-20 17:57:25 | Raporteaza
schimband registrul dar ramanand in tema: stati s-o vedeti pe daca nunu cum ii scrie lu iliescu chiar acum. incepe asa: “bunicutzo, (…)”
2010-02-20 18:00:08 | Raporteaza
cica diaconescu il sustine acum pe geoana. il sustine sa ce? cade geoana? s-a impiedicat geoana? e beat geoana? de la shampanie i se trag toate bietului om
2010-02-20 18:05:45 | Raporteaza
@tx2: Geoana vrea sa topaie iar, da’ i-a bagat Vanghelie ceva in dos si … Bunicutza, Patru case, Prostanacu’ si … Micutzul Titulescu! Cine sa-i mai iubeasca pe astia? Doar ei intre ei! Da-i in trasnet c-au violat destul Romania 20 de ani! Eu fac privirea roata si nu vaz niciun barbat in stare s-o iubeasca cu pasiune si tandrete! O fi o Vecchia Zitella? Asta era! Cine poate iubi o fata batrana?
2010-02-20 18:30:06 | Raporteaza
zitella : nu-i lua in serios. acolo-i orgie cu luminile stinse
2010-02-20 19:02:47 | Raporteaza
@tx2: In seama? Cine? Ce? Pe cine? Am ametit rotind privirea?
2010-02-20 19:14:10 | Raporteaza
nu in seama. in serios: ziceam de congres
2010-02-20 19:20:51 | Raporteaza
@tx2: Idem! Nici nu-s de bagat in seama! Serios!
2010-02-20 19:27:34 | Raporteaza
@tx2: Eu numai pe tine te iau in serios!
2010-02-20 19:30:13 | Raporteaza
@tx2: Se termina in … house!
Cliquez sur le site ci-dessous : streaming../. vtm.be/VTM/ opzoeknaarmaria/ Video/STUNT_ MARIA_FINAL_ EXPORT.wmv
2010-02-20 19:41:35 | Raporteaza
@tx2: Scuze! Nu merge! Pacat!
2010-02-20 19:49:27 | Raporteaza
@ Tx2 #29
schimband registrul dar ramanand in tema: stati s-o vedeti pe daca nunu cum ii scrie lu iliescu chiar acum. incepe asa: “bunicutzo, (…)”
I-auzi!
Şi de ce, mă rog i-aş scrie eu o scrisoare???
2010-02-20 19:58:45 | Raporteaza
bunicule, unde esti? daca nunu vrea sa te intrebe ceva legat de bunicutza
2010-02-20 20:00:53 | Raporteaza
zitella: zi titlul si gasesc eu in youtube. multzam
2010-02-20 20:02:03 | Raporteaza
@) tx2
Sint aici, dar sint un bunic necompetent la… bunicutze!!!
2010-02-20 20:04:54 | Raporteaza
e clar…
2010-02-20 20:04:57 | Raporteaza
@tx2: Daca nici acum nu merge, ma mai injuri o data!
streaming.vtm.b../
Sunt belgieni, in gara din Anvers. Cantati, dansati, zambiti!
2010-02-20 20:06:43 | Raporteaza
zitella: superb. multzam
2010-02-20 20:21:05 | Raporteaza
vanghelie s-a saturat. san antonio esti nebun? aici am ajuns?
2010-02-20 21:02:42 | Raporteaza
La tema!
Infernul, Cantul III, in talmacirea lui George Pruteanu
“Prin mine-ajungi la ţara de tortură,
prin mine, la eterna tînguire,
prin mine-ajungi la cei ce se pierdură
3-4 Întru dreptate El mi-a dat zidire;
Puterea sfîntă mă dură,-în alianţă
cu înaltul Cuget, cea dintîi Iubire.3-7 N-a fost creată-în urma mea substanţă –
eternă-s ca şi cele-etern create.
Voi ce intraţi, lăsaţi orice speranţă!”
3-10 Aceste vorbe-atît de-întunecate
înscrise mi s-au arătat pe-o poartă.
“-Maestre,-am spus, de nepătruns mi-s toate.”
3-13 Dar el, ca om ce ignoranţa iartă:
“-Orice gînd rău se cade-aici să piară
şi orice teamă-aici să-ţi fie moartă.
3-16 Suntem ajunşi într-a durerii ţară
cu chinuite suflete apuse
ce şi-au pierdut a minţii lor comoară.”
3-19 Apoi, el mîna sa pe-a mea şi-o puse,
cu-un zîmbet blînd mi-aduse vlagă-în vine
şi-în căile de taină mă conduse.
3-22 Aici jelanii, vaier şi suspine
cutremurau văzduhul gol de stele
de-îmi umeziră-a ochilor lumine.
3-25 Ciudate graiuri, hîde bîlbîiele,
geamăt de chin şi răcnete de ură
şi braţe ce se zbat vuind şi ele
3-28 într-un vacarm sălbatec se-învolbúră
în veşnic întinatele văzduhuri
ca pulberea cînd un vîrtej o fură.
3-31 Eu, îngrozit de jalnicele uhuri,
am întrebat: “-Dar ce e ce se-aude?
Cine-s aceste greu căznite duhuri?”
3-34 Şi mi-a răspuns: “-Pedepse-atît de crude
li-s date-unor făpturi de corcitură
ce-în viaţă n-au fost nici Cristoşi, nici Iude.
3-37 Cu-acele şlehte-s amestecătură
de îngeri ce cu Domnul nici frăţie
nici ură n-au vrut – doar pe ei se vrură.”
2010-02-20 21:58:36 | Raporteaza
@) Zitella
Merci. Foarte buna traducerea lui George, Dumnezeu sa-l odihneasca.
2010-02-20 22:51:01 | Raporteaza
@Liviu Antonesei:
pruteanu.ro/0ra../
2010-02-20 22:57:24 | Raporteaza
@) Zitella
Multumesc foarte mult! Nu stiam ca exista site-ul asta! Grazie!
2010-02-20 23:00:33 | Raporteaza
@Liviu Antonesei: Acum am observat: nu mai aveti … avatar! De ce?
2010-02-20 23:00:42 | Raporteaza
@Liviu Antonesei: E un site foarte, foarte generos, ca si omul George Pruteanu, asa cum se vedea la televizor!
2010-02-20 23:03:19 | Raporteaza
Cred că s-a deschis sezonul la minuni. Abia azi mi-am dat seama, văzînd ce se-ntîmplă pe blogul lui IT Morar. Tînărul nostru prieten “tx2″ l-a surprins pe poetul ITM în
flagrant delict intelectual, şi l-a executat cu o eleganţă indicibilă. Pentru ca toată lumea de-acolo să priceapă, alt tînăr – “florin” – a pus sare pe rană, cu o nemilă pe care aproape ruşinat recunosc că “Bijou” o merită din plin.
Maître, face să vezi asta: Poezia de sîmbătă seara. Psalm – Celan.
O recomand tuturor amicilor de pe acest blog, spre propria lor mulţumire de a fi ales blogul potrivit şi ciceronele potrivit pentru marcarea “zonei libere de anormalitate”.
Dacă astfel s-ar pedepsi mereu impostura, lumea asta – a noastră – chiar ar fi recomandabilă căci onorabilă.
2010-02-21 05:56:17 | Raporteaza
În privinţa sado-maso, cred că este la fel de “iubire” ca şi “cea androgină” – y compris homo/lesbi. “La fel”, adică una dintre soluţiile naturale pe care ADN le-a experimentat.
Gîndiţi-vă ce-ar fi-nsemnat ca “iubirea” să fi fost nu voluptuoasă ci terifiantă! Eu îmi imaginez, deja, poezia suferinţei – sublimare a suferinţei propriu-zis fizice. Deja, Zadarnicele chinuri ale dragostei s-ar fi chemat Fericitele chinuri ale dragostei.
Chiar cred mintea umană în stare a exulta la gîndul suferinţei adînci, fără leac – ca formă de damnare pentru păcatul originar de a se fi bucurat, cîndva. Iar bucuria să fi fost Paradisul pierdut.
Cum bine spunea un contemporan de lîngă noi, mărul Evei a fost malum – adică un fruct rău oricum ai lua-o.
2010-02-21 07:34:48 | Raporteaza
@) Zitella
Pe George l-am cunoscut bine, in perioada sa ieseana, apoi ne-am pierdut urma, dar l-am mai intilnit de citeva ori.
Avatarul nu mai era pentru ca nu eram la computerul meu care e logat permanent.
2010-02-21 09:32:37 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Buna dimineata! Ma duc imediat sa vad despre ce e vorba!
2010-02-21 09:34:24 | Raporteaza
@) Inima-Rea, tx2
Am fost, am vazut – chapeau!
2010-02-21 09:42:05 | Raporteaza
Inima rea: multzam ca ma bagati in seama. cine executa e Celan. (eu incercam doar sa corectez gresita asezare in traducere a mortierului)
2010-02-21 09:43:33 | Raporteaza
L A: ii servesc pe aia mari atat cat ma pricep. nu mi-e teama de influente.
2010-02-21 09:45:50 | Raporteaza
Buna sa va fie duminica! Eu am inceput-o cu doua vesti bune:
si
1 – Inima-Rea m-ia aratat calea spre … textu’ cel bun
2 – Florin Serban a primit doua premii la Festivalul de film de la Berlin!
Vestea asta, a doua, am gasit-o detaliata putin pe site-ul Coti, in Europa si China! Ceilalti, se tin de poante.
cineuropa.org/f../
en.ce.cn/entert../
Si-acum … fluier!

Pentru Inima-Rea:
youtube.com/wat../
2010-02-21 09:54:02 | Raporteaza
@) tx2
Da, unora, uneori si altora, nu le strica o mina de ajutor!
2010-02-21 09:57:55 | Raporteaza
@) Zitella
Filmul continua, ca sa spun asa. Dar eu am vazut stirea dimineata pe Tv, pe Realitatea.
2010-02-21 09:59:07 | Raporteaza
@Liviu Antonesei: M-am speriat, credeam ca v-ati lasat de fumat!
2010-02-21 10:05:59 | Raporteaza
zitella: Mo’ning, signiorita! Cel de lăudat este amicul nostru “tx2″ – nu eu, care doar am semnalat (cu vinovată plăcere, recunosc) “execuţia”.
Idea (vorba cuiva): Cînd postezi un text, drept pretext al unei discuţii literare, ai – dracu’! – grijă să fie-n regulă. Ori măcar tu să-l înţelegi.
Or, “florin” a apăsat cît a putut pe faptul că ITM habar nu avea că Celan îl învinovăţea pe Cel de Sus, de holocaust.
Altminteri, mulţumesc pentru gîndul ăl bun.
PS: Dacă eşti vreun pic supărată pe sagacele nostru amic, ţine cont de faptul că, aici, sîntem pe risc propriu şi că trebuie s dovedim că “ţinem la tăvăleală”.
2010-02-21 10:26:36 | Raporteaza
Bună dimineaţa, Lume, şi Cafea cu Dragoste vă doresc!!!
2010-02-21 10:27:16 | Raporteaza
Inimioarăăă… sunt şocată!!!
2010-02-21 10:28:01 | Raporteaza
Tu, Zitella, ştii că-mi placi?
Cum lipsesc eu o zi, cum faci un pas; mai o zi, mai faci un pas… Şi tot aşa, mi i-ai suflat pe rând!!!
Acum te dai şi la Inimioară-al meu…
Îhî-îhî… (plânge)
2010-02-21 10:29:11 | Raporteaza
Aparte:
Păi, sigur… Pân-am fost tânără şi frumoasă, le-o plăcut de mine. Cum apare însă alta, mai tânără şi mai frumoasă, adio, cocoană, să vezi că noi avem o treabă…
Aşa se-ntâmplă-ntotdeauna…
Bietele femei…
2010-02-21 10:31:14 | Raporteaza
youtube.com/wat../
2010-02-21 10:49:46 | Raporteaza
daca nunu, promit solemn ca daca te mai vaicaresti mult te iau de navasta, pe tine si pe toata suflarea ardeleneasca de sex frumos. ma las la mana voastra. asta intr-o prima etapa
2010-02-21 10:52:24 | Raporteaza
Cum mă văicăresc, dragă???

Sunt geloasă doar!!!
Ce? Nu mai are voie omul să se esprimeze???
Am înţeles că aci-i loc pentru liberă expresie, deci poa să spună omul ce-l doare (dacă-l doare) etc. ş.a.m.d.
Asta nu-i văicăreală, dragă!
E dragoste!!! (sau cum dracu-i zice???)
2010-02-21 10:56:40 | Raporteaza
Qui s’aime se taquine! Eu (si) pe ‘textu’ am vrut sa-l laud da nu asa … pe fata, ca imediat i se suie la cap!

All: Eu m-am aciuat aici, in casa domnului Antonesei, tocmai simtind ca agatandu-ma de domniile voastre, ma mai pot ridica putin din colbul si tina in care ma tavaleste viata! Va invit la o cafea, (a treia?), … Au rendez-vous des amours sans arret … si … fiti pe pace … continui sa fur!
Extraordinara coincidenta! Voiam sa postez … ce-ati primit de la Daca_nu _nu!
2010-02-21 10:58:11 | Raporteaza
Şi nu mi te mai da aici mare îndrăgostit!

Mi te-a luat Zitella?
Mi!
No, să nu te mai aud, că eşti nestatornic!!!
De mi-l mai ia şi pe Inimioară, apoi îmi pot pune cruce!!!
2010-02-21 10:58:46 | Raporteaza
În şoaptă:
Zitella, nu te lua după aparenţe, că noi două ştim ce ştim. Dă-le lor pace, dar fii pe fază!!! Să n-ai încredere-n bărbaţi, că e maeştri în… texte!!!
2010-02-21 11:00:03 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Tranquilla! Nici o sansa! Is mult mai batrana decat crezi!
2010-02-21 11:04:17 | Raporteaza
@ Zitella:
Crezi?
Ce, ne caută la buletin??? (mă rog, la CI???)
2010-02-21 11:06:43 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: De frumoasa … is cam batrana! Da’s desteapta, proasta dracului!
2010-02-21 11:10:50 | Raporteaza
bunicu rade de se da pe spate. in sfarsit se-nteleg femeile
2010-02-21 11:20:25 | Raporteaza
@ Zitella:
Eu ştiam altfel…
”De frumoasă nu-i urâtă…/ Da-i deşteaptă, proasta dracu!!!”
2010-02-21 11:25:59 | Raporteaza
@ Tx2

Lasă-l pe bunicu-n pace!!!
Că, de-l mai aduci şi pe el câtu-i aci Zitella, gata-s!!!
Oiu rămâne singură, pradă la câni şi la feliuri de păsări…
Şi când oiu pune io mâna pe peană şi-oiu începe cu sârg:
”Cântă, Zeiţă, mânia ce-aprinse Cetatea lu Blasiu…”
îl scot pe Homer din literatură!!!
2010-02-21 11:28:01 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Asa era, da’ nu se potrivea!
@tx2: Si ce, te roade pizma?
2010-02-21 11:28:51 | Raporteaza
Duminica buna oameni buni.
E de sapat cu privire la temelia si temeiul Iubirii. Desi ea scrie si la Cartea extazului, parca o face cam arare, oricum, nu atit de des incit sa dam in satsietate; cind nu scrie cite o mai incerta Livro de desassossego (tradus Le livre de l’intranquilité) se munceste de istov cu suferintsa-i (de parca-i -si-tsi- vine a cerceta starea masochismului , e.g. reperul natsional: “ Si nu e blind ca o poveste/Amorul meu cel dureros”, “.. amorul? E un lung prilej pentru durere , Caci mii de lacrimi nu-i ajung/si tot mai multe cere”, “Demonic dureroasa era acea-simtsire -/Dureri, iar nu placere a tale sarutari”, etc., etc.). Idealul iubirii , mai tainic ori mai vadit, e , cu toate astea, sa migreze de la devenirea intru devenire la devenirea intru fiintsa, sa faca un Symposion al cunoasterii si recunoasterii in “fiind”, spre a se valida (definitiv, daca se poate…) Si acolo tinde si prezentificarea: se prezentifica ce “este”, nu o absentsa. Chiar trecuta, iubirea “este”, e présence à soi si présence de soi (soi=Iubirea, dar si soi= subiectul obiect, asa cum il vrea devenirea ultima, cea intru fiintsa)
Am revazut weekendul asta doua filme care , desi diferite in tonalitate/solaritate, (nu-mi vine sa zic in skopos, ca doar vorbim de arta) n-au cum sa oculteze iubirea si jocurile-i de chiaroscuro: “Brzezina”/Wajda si “Night of the Iguana”/Huston. Relativ la acesta din urma, cu gindul si la cele de pe blog, am vazut in poezia din final a batrinului poetas (Nonno) si spaima (totusi senina, parca voluptoasa, chiar) legata de iubire, de iubirea de poezie si de iubirea de viatsa ajuns/a/e la scadentsa. Pacat sa vorbesc in absentsa imaginii, dar au si cuvintele (macar cele ale lui Tennessee Williams) vorba lor.
How calmly does the olive branch / observe the sky begin to blanch, / without a cry, without a prayer, ‘ with no betrayal of despair.
Sometime while light obscures the tree, / the zenith of its life will be gone, / past, forever. And from thence, / a second history will commence.
A chronicle no longer gold / of bargaining with mist and mold, / and finally the broken stem, / the plummeting to earth, and then
An intercourse not well designed / for beings of a golden kind / whose native green must arch above / the Earth’s obscene, corrupting love.
And still the ripe fruit and the branch / observe the sky begin to blanch, / without a cry, without a prayer, / with no betrayal of despair .
Oh, courage! Could you not as well / select a second place to dwell? / Not only in that golden tree / but in the frightened heart of me?
Bon, ramine cum am stabilit la inceput de tot.
2010-02-21 11:38:06 | Raporteaza
“Cred că Jankélélevitch are dreptate, că nostalgia este intim legată de sentimentul ireversibilităţii timpului.”
Timpul este ireversibil pentru ca nu exista. La fel cum nu exista nici numarul PI. Sunt doar niste artificii matematice care ne ajuta sa aplicam diferitele modele fizice, cu ajutorul carora incercam sa intelegem “treburile” Universului. Parca TX2 desena nu de mult un cerc pe nisipul de la marginile marii si acel cerc exista dupa ce a fost desenat, indiferent de valoarea numarului PI.
La fel si dragostea, exista sau nu, oriunde ar fi ea plasata axa timpului.
youtube.com/wat../
2010-02-21 11:42:14 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu, Zitella
Fetelor, va vad intr-o excelenta forma duminicala! Sa va tot tina!
2010-02-21 11:47:13 | Raporteaza
@) tx2
As ride eu, dar nu stiu daca ar fi risul meu! Ma chinui cu un curs nou, pe o tematica infinit mai putin atactiva decit cea de aici!
2010-02-21 11:49:44 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
Da, excelente filme! Pe Wajda, il revad si eu in ultima vreme, cam pe toate…
2010-02-21 11:50:53 | Raporteaza
Aparte:
Păi, sigur…
Acuma, când tre să plec io, apar şi Daniel, şi Fulcanelli, şi Bunicul…
Cine va lua cireaşa???
Zitellaaa…
Zitellaaa???
Aoleo!
Tare:
Zitella, dragă, ai fost aseară la…
220.ro/RMgD3Gyk../
2010-02-21 11:50:58 | Raporteaza
tocma ce se-ntelegeau femeile, si uite cat de putin dureaza.vine contrapunctul si loveste in contrapi. voyeuristica nu e o arta , fetelor, e o placere! tu nu faci nimic, tu stai si te uiti ce frumos ploua afara. cu stropi mari, ascultand cuminti de legea gravitatiei. ce-a mai ajuns si comentariul! chiar nu ma asteptam
2010-02-21 11:51:28 | Raporteaza
@) Fulcanelli
Timpul, ah, timpul!
2010-02-21 11:52:15 | Raporteaza
@tx2: Eu am limitele mele, nu mi le cunosc da le recunosc! Si cand ma sparie gandul barbatilor, bun sau rau, dau sa fug! Sa fug?
2010-02-21 12:09:12 | Raporteaza
@ Zitella:
Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!!!!!!!!!!!!!!
2010-02-21 12:11:09 | Raporteaza
@Daca_nu_nu:
Noi chiar ne iubim intre noi! Pe noi, ne!
2010-02-21 12:13:28 | Raporteaza
@Fulcanelli, #83:
(reiau o parte)Avetsi dreptate, timpul (din continuumul spatio-temporal) e o inventsie, o inexistentsa (si tsi se face capul tsandari cind se izbeste de ea) asa cum insasi existentsa e visul unei umbre.
Tot asa si cu Π .Intrebati o sfera perfecta cum e in concubinaj cu inchipuitul asta de numar; daca te uiti la inchipuiri /inventii (si ma refer la ce vine -in venio- in minte, nu la alde ghilotina) ca la a thing of beauty, exclami cu poetul: “a thing of beauty is a joy for ever” ( for ever and a day, as nuantsa…)
2010-02-21 12:14:50 | Raporteaza
@D StPaul
sfera in concubinaj cu pi-ul? asta a fost mai demult: acum pi are pe alta
2010-02-21 12:19:25 | Raporteaza
D StPaul@
da poate ca a bagat motiv sfera ca sa va refuze. e singura si nu vrea sa se mai riste cu nimeni, dupa tot ce a avut de tras. sa o intelegem si pe ea
2010-02-21 12:23:11 | Raporteaza
@tx2, #84: Da? That’s news to me… Cum o cheama ? E generoasa?
2010-02-21 12:24:56 | Raporteaza
@Daniel StPaul:
“…asa cum insasi existentsa e visul unei umbre”
E omul visul sufletului, sau sufletul e visul omului ?
2010-02-21 12:27:29 | Raporteaza
D StPaul@
acu pi-ul e cu politica. s-a plictisit de perfecte si a prins gustul curvelor
2010-02-21 12:28:58 | Raporteaza
@tx2: Intre timp am dat o raita prin Racnetul Sferei Natsionale si Universale, editia de azi-miine. NNNNTTTZZZ.. . Π e tot ontre gratsiile sferelor, nu numa a aceleia perfecte
2010-02-21 12:29:17 | Raporteaza
”…în faptă, lumea-i visul sufletului nostru…”
2010-02-21 12:30:05 | Raporteaza
fulcanelli@
D StP pregateste o noua intrebare. hai sa zic eu ceva la intrebarea dvs din #97: who cares?
2010-02-21 12:32:25 | Raporteaza
@Fulcanelli: Pai al unei umbre, persist.
pentru all, o sa ma retrag, e 5 jumate aci si inca n-am pus pleoapa peste pleoapa. Spor la cele bune
2010-02-21 12:33:20 | Raporteaza
D StP: ceva a lasat el pi-ul sferei cand s-a carat de boring ce era concubinajul. a lasat o amintire de nesters. nu e chiar fair ca a lasat exact asta, da pe undeva mi se pare corect
2010-02-21 12:36:48 | Raporteaza
Pupici, Daniel.
Mă retrag şi eu, că tocmai m-a somat fiu-meu:

”Mamă, am de făcut o compunere! Da, te roooog, fă-o mai lungăăă…”
Am crezut că o să mor de râs…
Propriul meu copil dărâmă teorii savante susţinute de mine cu-atâta vehemenţă…
2010-02-21 12:41:35 | Raporteaza
@Daniel StPaul:
“Pai al unei umbre, persist.”
@Daca_nu_nu:
”…în faptă, lumea-i visul sufletului nostru…”
Bun ! Si-atunci de ce are nevoie sufletul, de corpul omului ? Doar pentru ca-i place sa viseze ?
2010-02-21 13:20:12 | Raporteaza
L A: sunteti propriul dvs negru ? am auzit ca munca grea nu-i asa de sanatoasa.
2010-02-21 13:47:47 | Raporteaza
@) tx2
Da, cam asta sint zilele astea! Da maca a inceput sa mearga!
2010-02-21 14:02:00 | Raporteaza
Bineînţeles că Timpul există. Există de cînd s-a găsit cine să vadă că există, să-l numească şi să-l măsoare. Altminteri, cum poţi spune că există sufletul dar nu şi Timpul? N-ar fi grozavă inconsecvenţă?
Şi PI acela există fiindcă e musai a exista. Fără el, un cerc rămîne o linie închisă pe nisip – neimportantă. Doar gîndiţi-vă că n-aţi şti numi o gogoaşă, un pietroi şi un cerc, numindu-le de-a valma – forme. Prin ce s-ar deosebi de pătrat sau romb, de penta-hexa-octogon? Prin nimic.
A, dacă nu ne-ar trage ceva în jos – ceva care, bineînţeles, nici nu există, e un artificiu aritmetic al unui lovit cu măru-n cap – atunci ar puta să nu ne pese de diferenţa dintre cer şi octogon, le-am putea da ocol şi de-ar fi corpuri sferice şi ocotgonale, cu aceeaşi dezinvoltură şi cu capu-n jos.
Dacă-n Cosmos nu există Sus şi Jos, aici – pe Terra, e musai a exista, astfel ca toţi să stăm biped iar nu toţi atîrnînd ca liliecii.
PI este ideea de perfecţiune pendinte formei schimbătoare. Oricît ar fi Raza, rămîne prinsă-ntre centrul cercului şi circumferinţa lui. Cum PI este perfecţiunea intrinsecă a formei circulare, Raza este perfecţiunea formei trecătoare a cercului, căci rămîne-ntinsă la aceeaşi lungime, cît vreme dăinuieşte însuşi cercul pe care-l desenează.
Atunci, Raza e sufletul cercului, iar PI – promisiunea divină a eternităţii. Aşa că imposiblitatea de calculare exactă a lui PI nu este defect al perfecţiunii ci deget divin îndreptat spre limitele cunoaşterii de sine – întotdeauna cu zecimale, nesfîrşite zecimale, tot mai mici – dacă-mi este permis a mă exprima astfel.
2010-02-21 14:09:31 | Raporteaza
@ Tx2 # 105
”Bun ! Si-atunci de ce are nevoie sufletul, de corpul omului? Doar pentru ca-i place sa viseze?”
Nu numai, ci şi…
(”Non solum, sed etiam”, vorba lui Dan Sluşanschi-SSTL)
Nu doar că-i place să viseze, ci şi pentru aceea că, pe lângă impresii, are nevoie şi de senzaţii…
În lipsa acestora – a senzaţiilor – îţi dai seama c-am avea în tărtăcuţă numai… impresii???!!!
Doamne fereşte!
Ne-am sfâşia între noi!!!
(Vezi că a scris unul despre-o prostie a lui Platon!!! Nu ştiu, că io n-am cetit-o… Numa am auzît de ea…)

2010-02-21 16:39:21 | Raporteaza
@ LA

Văd că merge, Magistre!!!
Şi la mine!
Deja m-am descebăluit de cap…
Baftă mai departe!
Povestim când ne-ntâlnim…
2010-02-21 16:42:36 | Raporteaza
Inimioară, eşti mortal, cum viaţa însăşi este!
Ba şi iubirea-i mortală, de cele mai multe ori.
Bun. Aia cu Pi şi rază, am priceput-o.
Io nuş di ce am o problemă de ridicat cu diametrul.
Zic şi io, ”dacă-mi este permis a mă exprima astfel”…
2010-02-21 16:44:55 | Raporteaza
@) Inima-Rea, Daca_nu_nu
Eu, de cind tot au astia grija de sanatatea noastra, am ajuns la concluzia ca “Viata dauneaza grav sanatatii”!
2010-02-21 16:53:53 | Raporteaza
Ha!-Ha!-Ha!!!

Văd că eşti în formă!!!
Asta poate fi semn bun (că ai înaintat în scriere)…
Nu?
2010-02-21 16:59:35 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Ceva, ceva, am avansat eu, ca nici sa stau locului nu se cuvine! Dar mai va…
2010-02-21 17:13:02 | Raporteaza
youtube.com/wat../
2010-02-21 17:39:36 | Raporteaza
@) All
Daca doriti sa va mai intilniti cu un exemplu al absurdului national in stare pura, mergeti aici
vakulovski.live../
2010-02-21 17:51:53 | Raporteaza
Am semnat petiţia aceea, am vazut şi ce-au scris oameni de carte de la noi (ex. Şerban Foarţă, pe care eu îl iubesc foarte mult, deşi nu-l cunosc), am discutat, am analizat, am oftat şi… atât.
Asta-i situaţia. De nici doi bani! Într-o lume de doi bani, în care oamenii au problemele lor şi nu pot fi deranjaţi de problemela altora…
Cât de prost trebuie să fii, ca să nu-ţi dai seama, domnule X, Y, Z, că problemele altuia sunt şi problemele tale???
Indiferenţă totală…
”Eu şi viaţa mea. Eu şi munca mea. Eu şi dragostele mele.
După mine, Potopul…”
Sărace Nebun!!!
2010-02-21 18:00:55 | Raporteaza
P.S.
Io, când vreu să fluier, fluier!!!
Şi când nu, nu!!!
2010-02-21 18:02:17 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Acum situatia e mai absurda! Este chemat la Bucuresti sa depuna juramintul de cetateam al Republicii, dar cosnulatul de la Chisinau nu i-a dat viza sa poata trece granita!
2010-02-21 18:16:41 | Raporteaza
@Liviu Antonesei, Daca_nu_nu: Aia (care fac ce fac si nu fac ce trebuie)sunt functionari publici! Au depus un juramant, fata de tara, stiati? Si sefii lor politruci! Eu as vrea sa urlu, da nu m-ar auzi nimeni.
2010-02-21 18:31:05 | Raporteaza
@) Zitella
Deci a depus juramint pentu tara sa impiedice pe altcineva sa vina sa depuna juramintul! De parca a fi locuri limitate…
2010-02-21 19:56:23 | Raporteaza
banc extranational :
-mama, mama, azi m-a violat un functionar
-cuuuuum?… de unde stii ca era functionar?
-pai a trebuit sa fac eu totul
2010-02-21 20:08:34 | Raporteaza
@Liviu Antonesei: “Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin in functia publica in care am fost numit si sa pastrez secretul profesional.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”
2010-02-21 20:14:25 | Raporteaza
@) Zitella
Eu spun ca a fi bine sa se implineasca dorinta din ultima propozitie! Asa sa-i ajute, dupa cum isi indeplinesc si indatoririle!
2010-02-21 20:41:03 | Raporteaza
@Liviu Antonesei: Perfect de acord!
2010-02-21 20:44:03 | Raporteaza
revederea: doi amici cresc un pui de leu si apoi se despart. leul ajunge in africa. dupa ani, cei doi amici merg sa vada ce mai face christian, asa-l chema pe leu. uitati ce se intampla aici:
youtube.com/wat../
2010-02-21 21:11:21 | Raporteaza
@tx2: Bellissimo! Gracias!
2010-02-21 21:33:26 | Raporteaza
Bine v-am regăsit.
2010-02-21 21:38:19 | Raporteaza
Ooof, ooof!
Vorba cântecului:
Şi-acum spune tu, străine, / Care-i om şi care-i câne???
2010-02-21 21:39:26 | Raporteaza
@ Tx2
Dragule (se dă pe lângă el), cum rămâne cu vârsta?
Cum care vârstă?
A mea şi a Zitellei!!!
Avem vârsta legală pentru blogăreală, ore ba???
(Îi zâmbeşte galeş…)
@ Zitella dragă, am întrebat eu, că-i în stare să ne spună mintenaş că s-or împărţit pijamalele.
(Că mie mi-a mai spus o dată…)
2010-02-21 21:45:55 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu, Alii
Uf! Mi se aprinde mintea de la cit am lucrat azi! Gata, la baia cu saruri! Apoi, mai vedem…
2010-02-21 21:47:30 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: O face pe mortu-n papusoi!

2010-02-21 21:49:07 | Raporteaza
Zitelaaa, auzi ce zice!!!

Baie cu săruri!!! Să se dea Bunic, ştii…
Că noi, când ne gândim la asta, hăpt un bunic avem în minte…
2010-02-21 21:50:56 | Raporteaza
Daaa. Textu o face pe mortu. Da nu te lăsa înşelată!!!
Că te-ngheţi de unde poate răsări şi vai de noi dacă ne-a lua pe nepregătite…
2010-02-21 21:52:08 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Baie cu saruri amestecate cu pin, nu asa de sare pu si simplu, ca mosnegii, bre nepoata!
2010-02-21 21:52:41 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Cu saruri a zis, nu cu sare!
2010-02-21 21:53:26 | Raporteaza
Lasă-mă, nu-mi mai spune!
Că m-aşteaptă baia mea cu spumă!
Na!
2010-02-21 21:53:45 | Raporteaza
Aparte:
Aoleo…
M-oi fi afroditiat???
2010-02-21 21:54:27 | Raporteaza
@ Zitella

2010-02-21 21:55:21 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: V-am zis ca ma plimb prin casa … … toata ziua buna ziua! Am “vazut” sarurile alea!
2010-02-21 21:58:18 | Raporteaza
@ Zitella
Io nu! Recunosc!
Aparte:
Ce dracu mi-o fi trebuit să mă iau de sărurile omului???
Hai vorbă-napoi!!!
2010-02-21 22:00:16 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Iti mai zic ca-n sara asta io am terminat sarurile si am folosit … spuma. Da nu era nici o Afrodita pe-acolo!
2010-02-21 22:02:53 | Raporteaza
@All, in gura mare: Am bolunzit!
2010-02-21 22:06:14 | Raporteaza
Cu alte cuvinte, m-ai… terminat, Zitella!!!
(Era să zic m-ai ciuruit. Noroc că n-am zis.)
Gata. Ai luat tot, tot, tot.
Crezi că ar trebui să-mi găsesc alt bunic???
2010-02-21 22:06:17 | Raporteaza
Doamne iartă-mă!
De ce-ai bolunzit, Zitella dragă???
Tocmai tu, care păreai cea mai normală dintre noi două???
2010-02-21 22:07:07 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: NUUUUUUUUUUUUUUU!!!!!!!!!!!!!!!
“Bunicu” e al tau si numai al tau! Sunt sigura!
2010-02-21 22:09:03 | Raporteaza
Stai, cocoană!
Vrei să mă prosteşti, ai???
Pentru mine-o dai pe aia cu… bunicu, iar tu o ţii pe aialaltă, cu baia cu săruri, cu spume, cu etc. ş.a.m.d. Îmi place că te ştii târgui!!!
2010-02-21 22:12:10 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Nu sunt ce par a fi! :0

2010-02-21 22:15:02 | Raporteaza
Stai, că m-am dat o ţîră la Rogozanu…

2010-02-21 22:17:38 | Raporteaza
Of!
M-ai liniştit…
2010-02-21 22:18:18 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Vezi ca te zic … te zic Bunicului ca faci declaratii de amor baietanilor! Si Rogo ii de-al meu, con-orasean de-al meu! Da la asta nu ma bag! Numa la “Nu da, ca nu” am incercat si m-am dat batuta!
2010-02-21 22:27:42 | Raporteaza
D-apoi, stimată doamnă, daca m-am văzut izgonită de-acile, doară nu m-oi da aşa, la oarecine… Mă dau la Rogozanu, că-i deodată cu mine!!! Nu???
E frumos, e deştept, are umor şi etîcî.
2010-02-21 22:36:47 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Eu cred ca Bunicul o sa se bucure! Io asta voiam, sa-i fac o bucurie!
2010-02-21 22:39:22 | Raporteaza
Auzi, tu, Zitella. Am o problemă iar.
M-am uitat la biografie şi scrie acolo că are 32. Oari ani să fie? Că, dacă-i aşa, e mai tânăr decât mine…
Dacă nu, nu.
2010-02-21 22:39:38 | Raporteaza
Bineînţeles că bunicul o să se buncure. Ce-a zice omul alta decât: Doamne-ţi mulţam că am mai scăpat de una…

2010-02-21 22:40:36 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Habar n-am cati ani are Rogo! Da tu esti foarte, foarte tanara si haioasa!
2010-02-21 22:43:40 | Raporteaza
Haioasă oi fi, dar foarte tânără nu-s!!!
Că io am 37. Prin urmare, Rogo e prea cruduţ…
Tră să găsesc altu, aşa, mai după mintea mea…
Aoleo. Păi, io n-am minte nici pentru 25.
2010-02-21 22:49:33 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: te faci!
2010-02-21 22:51:34 | Raporteaza
Mă mai alint şi eu, cum te alinţi şi tu, cum se alintă femeile, de felul lor, no.
Acuma-s năcăjită. Rău de tot. Că nu pot citi un scris de secol 18, cu peană de-aia-n călimară, ştii tu. Şi-i în latină de cancelarie şi-i şi xerocopia proastă.
Dar cred că renunţ…
2010-02-21 22:55:11 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Nu renunta, mai incearca alta data! Cu o lupa ai incercat? Poate spun prostii, nu ma pricep!
2010-02-21 23:01:28 | Raporteaza
Zitella, draga mea, te-am pupat!
Mulţam de grăire frumoasă, că tare mi-a prins bine la ţigara de cină…
Pupă-l şi pe Bunicul din partea mea.
Noapte bună, copii!
2010-02-21 23:02:33 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: Noapte buna!
2010-02-21 23:04:54 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Asa, nepoata, tragi de-amu` la bunic tinar, cum vad… Bine…
2010-02-21 23:04:57 | Raporteaza
Am încercat… cu două lupe, nu cu una!!!
Numa la microscop nu l-am pus.
Partea proastă e că lumea nu ştie un lucru: faci xerocopie după manuscris. Bun. Da nu la orice xerox, tatăăă… Dup-aia faci xerocopie la xerocopie, cu aparatul şcolii…
Dă-mi pace!
Zic: domnule, de ce n-ai făcut fotocopie? Zice: cred că am. S-o printez???
Nuuu!!! Adu CD-ul!!!
Îl sun mâine pe tip să vină cu CD-ul. Altfel… sufletu!
2010-02-21 23:07:21 | Raporteaza
Păi, ce să fac, dragă??? Ce să fac???
Dacă io o dau pe manuscrise şi Zitella v-a secereat unul câte unul???
Io să rămân a nimănui???
2010-02-21 23:08:20 | Raporteaza
Să ziceţi mulţam că n-am murit de jaluzie…
2010-02-21 23:11:00 | Raporteaza
@) All
Noapte buna tuturor! A domani…
2010-02-21 23:17:11 | Raporteaza
Adevărul este că o baie cu spumă, săruri şi mirodenii este infinit mai revigorantă decât una fără…
Cum nu voi fi mâine prin preajmă şi e posibil să primim capitol nou, las acum câteva râdurele, că mi-ar părea rău să croşetez numai copilării pe marginea unui capitol atât de serios cum îmi pare acesta de faţă.
2010-02-22 00:31:55 | Raporteaza
Tu spui undeva, Liviule drag – în ”Literatura, ce poveste!” – câteva lucruri esenţiale, nu doar într-ale literaturii, ci şi într-ale sufletului, după mintea mea…
2010-02-22 00:35:08 | Raporteaza
Unul ar fi legat de gând/gânduri/gândire.
Şi spui aşa:
”…ca în jocul cu bilele de fildeş, gândurile pot căpăta traiectorii dintre cele mai neaşteptate, te pot conduce pe cărări pe care nici nu le bănuiai la început. Dar, de fapt, această comparaţie spaţială – sau spaţio-temporală – este inadecvată, pentru că totul se petrece, în cele din urmă, într-un univers cu atât de multe dimensiuni încât, la limită, ar putea să pară şi cghiar să fie extra- sau non-dimensional. În fond, EXTREMELE SE ATING.” (sl. m. MC) – p. 74.
2010-02-22 00:40:26 | Raporteaza
Şi mai spui, tot acolo (p. 92) că:
”Toate manifestările spiritului pot fi nu doar ordonate, ci şi prevăzute, dacă ai o stăpânire a setului de reguli şi a mecanismului de generare…”.
2010-02-22 00:43:26 | Raporteaza
Şi mai departe (p. 153) vorbeşti despre o posibilă existenţă a unui Program, ”…Marele Program atotputernic şi atoatecuprinzător, în(tr-un) computer princeps, fabuloasă maşinărie incorporală, CU CENTRUL PRETUTINDENI ŞI CIRCUMFERINŢA NICĂIERI.” (sl. m., MC)
2010-02-22 00:47:00 | Raporteaza
Bun.
Punând eu această teorie (recompusă cu mintea mea din cele scrise de tine) laolaltă cu acest ultim interludiu (poate cel mai frumos din tot ”cursul tău de anatomie”), am tot dat să extind discuţia de la rază la diametru, dar n-am avut niciun ecou. Spun acum, că e linişte:
2010-02-22 00:49:51 | Raporteaza
Dacă vorbim numai de rază, admitem o infinitate de suflete aflate la oarecari distanţe de epicentrul iubirii, dar nu putem vorbi de extreme în lipsa unui diametru. Pentru că raza nu implică şi existenţa lucrurilor diametrale (ca să nu spun diametral opuse, că-mi sună-a pleonasm). Am dreptate?
Or, dacă extremele se ating – şi se! – atunci ele nu se pot atinge decât fie în epicentru, fie niciodată. Pentru asta, e nevoie ca fiecare să trăiască atracţia centrului.
Poate funcţiona această atracţie nestingherită de reguli şi prevederi???
Asta una.
2010-02-22 00:54:51 | Raporteaza
@) Lainimaesteunleac
Chestiunea cu setul de reguli si mecanismul de generare isi are originea in niste idei ale lui Nene Culianu…
2010-02-22 00:55:56 | Raporteaza
De ce cred că e important acest aspect?
Pentru că, necontrolat, e haotic, iar controlat, e contrafăcut.
Mai exact:
Chestiile astea legate de suflet funcţionează de obicei egoist: iubeşti că-ţi place să iubeşti, că te simţi bine, că ai aflat undeva – sau nicăieri – o existenţă, alta decât a ta, care te umple.
Dar vine o vreme când acest preaplin nu-ţi mai ajunge şi vrei, la rândul tău, să-ţi umpli celălaltul: deci nu-ţi mai ajunge că iubeşti, ci îţi doreşti iubire…
Ce reguli pot fi puse la bătaie, ce norme, ce previziuni – viziuni sau postviziuni – să-l poţi convinge pe celălalt să te iubească?
Literatura e plină de cazuri de-aceste de inadvertenţă!!! Nu puţine, nu fericite, nu uşoare.
Din nefericire, şi viaţa!
2010-02-22 01:01:17 | Raporteaza
@ LA # 175
Ştiu eu, că am citit cu atenţie! Ai şi dat trimiterea, de altfel.
2010-02-22 01:02:18 | Raporteaza
Apoi, mai spui un lucru:
”…o simplă şi întâmplătoare întâlnire (…) poate deveni decisivă pentru cineva aflat în formare şi, fără îndoială, în căutare de modele…” (p. 134).
No comment. Aşa este. Ştiu. Ştii. Toată lumea ştie.
Dar spui mai sus, în al doilea paragraf că, pentru îndrăgostiţi, ”un viitor al separării nu poate fi imaginat”.
Aşa este şi aici.
Numai că, de data aceasta, mergem invers:
Dar în cazul acestor întâlniri fundamentale (era să spun providenţiale, bine că n-am spus), în cazul lor trebuie imaginată separarea???
2010-02-22 01:12:26 | Raporteaza
Atât deocamdată.
Fireşte, nu e musai să-mi şi răspunzi…
Oricum, îţi mulţumesc pentru companie.
2010-02-22 01:14:44 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Daca poate fi imaginata separarea in acest caz? Da, bineinteles, ca un fel de taiere a cordonului ombilical probabil…
2010-02-22 01:18:16 | Raporteaza
N-am spus nimic de vreo naştere. Dar văd c-o spui tu.
Deci admiţi o posibilă re-naştere în aceste situaţii…
2010-02-22 01:20:32 | Raporteaza
Atunci te-ntreb ca pe unul care-a trecut prin asta:
Ce simte fiecare?
Ce simte re-născutul atunci când se desprinde?
Şi, mai ales, ce simte născătorul?
2010-02-22 01:24:11 | Raporteaza
La-nceput de saptamina: sa va fie buna si sa pasitsi prin ea sprintsari.
Am ajuns sa ma intreb care ar putea fi una din rudele mai apropiate pe care le are blogu, dintre sute de catarge: decalogu, merceologu, pisalogu, de/ontologu, filologu, cosmicologu, scientologu, iepurologu? Dupa ce m-am dus la culcare catre sase dimineatsa (si blogu a fost ultimul lucru pe care l-am bifat) am inceput sa emit suspiciuni ca ar putea fi necrologu…
As fi vrut sa inseilez vreo doua vorbe, fiindca tot fu pomenit Jankélélevitch, despre a sa gaselnitsa a “primultimitatsii”, daca nu ca posibil mecanism de perpetuum mobile in narativul amoros, macar ca mijloc de a da naratsiunii sansa unei curgeri “nelimitate”, cel putsin la fel de nelimitata ca zborul sagetsii eleatsilor ori ce-or fi fost. Dar, scuzatsi poza si tonul prezidentsial, my fellow countrymen, am fost dezangajat, demobilizat si side-tracked de un documentar de pe BBC Worldnews prin ceea ce as putea numi o nostalgia (ba chiar love, la o adica) numbing/muffling experience ce s-a invitat la mine pe nepusa masa aducind cu ea si aromele bastinii.”Gypsy Child Thieves” pare facut de un “insider”, (Liviu Tipurita?) bun vorbitor de engleza, altfel, desi in film se aude si multa romaneasca (à la zingara) . Poate va ajunge si la voi, de n-o fi si ajuns deja. Oricum, spune unor lucruri pe nume si ma tem ca altsii ar fi fost facutsi rasisti pentru asta; fie si pentru atita e de interes.
Daca am shuntat intentsia initsiala, macar sa inchei a/u/moros:
Doua paralele, vazindu-se pentru intiiasi oara o, au avut, instantaneu si reciproc, un coup de foudre amoros. Hélas!
Si una pre limba lor (ca doar asa iese poanta):
Un morceau de sucre, follement épris d’une petite cuillère, lui demande, le coeur battant:
- Où pourrions-nous prendre un rendez-vous?
Et la petite cuillère lui répond (cica “hypocritement”):
- Dans un café…
2010-02-22 06:10:24 | Raporteaza
daca nunu: nu ezista fragilitate mai mare decat a celui care vede; daca vezi vezi pentru tine;nu ezista centru, in fine, ezista, da nu asa ca si centrul cercului, aia e o schema;la fel, nu ezista reguli, set de reguli, toata reteta aia de facut cozonac;ezista moduri de a manifesta; cu drepturi egale toate;nu mai pune atatea intrebari,ai bunatatea sa nu intinzi subiectu la nesfarsit!
2010-02-22 06:53:17 | Raporteaza
@ All:
Si o zi buna s-aveti!
Buna dimineata!
trilulilu.ro/la../
2010-02-22 07:15:11 | Raporteaza
@) All
Buna dimineata tuturor! Si, de asemenea, saptamina usoara.
2010-02-22 09:14:10 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Habar n-am! Fie pentu ca am uitat, fie ca nu mi-am dat seama cind/cum s-a petrecut! O fi fost ceea ce se cheama o nastere usoara…
2010-02-22 09:17:46 | Raporteaza
@Inima-Rea:
“Bineînţeles că Timpul există. Există de cînd s-a găsit cine să vadă că există, să-l numească şi să-l măsoare”
“Şi PI acela există fiindcă e musai a exista. Fără el, un cerc rămîne o linie închisă pe nisip – neimportantă. Doar gîndiţi-vă că n-aţi şti numi o gogoaşă, un pietroi şi un cerc, numindu-le de-a valma – forme. Prin ce s-ar deosebi de pătrat sau romb, de penta-hexa-octogon? Prin nimic.”
Sa incepem cu numarul PI. El exista doar in imaginatia noastra, pentru ca atat cercul cat si sfera sunt forme geometrice ideale, imaginate de OM (poate ca la “sugestia” Divinitatii). Cred ca nu intamplator, nici un material nu se organizeaza avad ca motiv de repetitie sfera. Avem sisteme de cristalizare cubice, rombice, paralelipipedice, hexagonale, monoclinice etc. dar nu sferice. Nici atomii si nici planetele nu sunt perfect sferice(i).
Poate ca atunci cand afirmam ca un anume lucru exista, ar trebui sa ne gandim la mai multe niveluri: existenta primara, secundara, tertiara….. Spre exemplu spatiul 3D exista atat la nivel atomic, cat si la nivel planetar si nu avem nevoie de imaginatia omului pentru a-l genera. Dar Timpul ? Ce inseamna timpul pentru atomi ? Mai nimic. Ei isi conserva informatiile inglobate in interior de la inceputuri, se combina, se recombina strict dupa principii energetice si entropice, fara nici o legatura cu timpul. Ei exista din momentul Genezei si vor rezista pana la sfarsitul Universului. Timpul are semnificatie doar pentru sistemele vii, marcate de cele doua momente esentiale: nasterea si moartea. Momente care prin suprapunere poate ca pot genera un cerc (sau o sfera).
2010-02-22 09:33:32 | Raporteaza
@) Inima-Rea, Fulcanelli
E limpede ca ati ales doua pespective diferite, chiar opuse, in abordarea chestiunii timpului. Eu, inca, stau asemenea magarului buridanic, asa ca mai astept argumentele ambelor parti pentru a opta…
2010-02-22 10:39:28 | Raporteaza
@Lainimaesteunleac:
“Dacă vorbim numai de rază, admitem o infinitate de suflete aflate la oarecari distanţe de epicentrul iubirii, dar nu putem vorbi de extreme în lipsa unui diametru. Pentru că raza nu implică şi existenţa lucrurilor diametrale (ca să nu spun diametral opuse, că-mi sună-a pleonasm). Am dreptate?”
Aici revenim la intrebarea legata de modul in care este structurat sufletul: in 3D sau in 4D ? Pentru ca in 4D lucrurile stau putin altfel.
Legat de intrebarea visul omului sau visul sufletului, sufletul are nevoie de visele noastre pe care le generam atunci cand dormim, sau cand suntem treji ? De ce avem nevoie de somn ? Oare pentru ca sufletul absoarbe visele cu o viteza mai mare decat putem noi sa le emitem (atunci cand suntem treji) ? In acest sens era interesanta intrebarea cu omul care viseaza ca este un fluture: ce este el de fapt atunci cand doarme ?
2010-02-22 10:43:41 | Raporteaza
Fulcanelli e prof. Hurduc?
2010-02-22 11:09:48 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Nu stiu! Dar ar putea fi un scientist…
2010-02-22 11:11:43 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Niste mailuri…
2010-02-22 11:16:51 | Raporteaza
Fulcanelli: Fiindcă sînt convins că am mai întîlnit teoria despre 3D, şi fiindcă dîra mistică a alchimistului este inconfundabilă, mă aventurez în a susţine o idee de la care plecasem mai mult în glumă. Nu că, acum, aş deveni monument de seriozitate – nu-mi stă în fire (să fiu monument, ziceam).
Aş întreba: S=VxT există? Spaţiul există – clar, nu e o închipuire ci o descoperire a minţii noastre vii – şi mă refer, aici, la toate vieţuitoarele mişunătoare în apă, aer ori pe şi pe sub pămînt.
Mişcarea există? Atomii aceia nu sînt imobili – ori au devenit, între timp, şi n-am aflat eu? Mişcarea presupune o viteza – orice nu e nemişcare. Atunci, cum am deosebi vitezele mari de cele mici, fără a măsura durata?
Că este abstracţie Timpul, poţi admite doar dacă admiţi că şi Spaţiul şi Mişcarea (Viteza sînt). Şi atomii – atunci, căci nu pot fi vizualizaţi (măsuraţi, deosebiţi, concetpualizaţi) decît datorită tot unor convenţii (abstracţiuni) pe care se bazează microscoapele, în genere, cele alectronice – prin excelenţă.
Dacă am numi abstracţie tot ceea ce nu putem sesiza în mor direct – senzorial, să spun? – ar reieşi că mare parte din oameni îşi pierd vremea (care nu există decît în mintea lor) cu prostii gen ADN, Tabelul lui Mendeleev, tot felul de legi ale fizicii dintre care cea mai nostimă ar fi – cred – aceea a lui Arhimede. Adică, de ce – nene! – să fie un corp împins de o forţă egală cu aceea cu care e scufundat? Care forţă, mă rog frumos? Ce – e ca-n bancul acela cu bulgari, unde unul bătea un cui cu capul, iar altul ţinea contră de partea cealaltă?
Păi, n-ar fi bulgarul acela din apă o abstracţiune?
2010-02-22 11:39:15 | Raporteaza
@Inima-Rea:
“Fulcanelli e prof. Hurduc?”
Sunt si eu un soi de alchimist si cum alchimistilor le cam place misterul, raman invaluit intr-o mantie care ma face invizibil (din punct de vedere al identitatii). Am urmarit insa toate dezbaterile de pe acest blog si mai preiau pe ici pe colo unele idei cu care intru in rezonanta. Revin in scurt timp.
2010-02-22 12:59:41 | Raporteaza
@) Inima-Rea, Fulcanelli
Inteleg ca dezbatarea despre temporalitate se anima! Voi urmari totul cu mare atentie…
2010-02-22 13:45:06 | Raporteaza
La guerre cessa faute de combattants.
2010-02-22 13:56:47 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Nu te pripi, maitre! Acolo, mai sus, scrie “revin in scurt timp”. Dar daca timpul nu exista?!
2010-02-22 14:15:13 | Raporteaza
@Inima-Rea:
“Dacă am numi abstracţie tot ceea ce nu putem sesiza în mor direct – senzorial, să spun? – ar reieşi că mare parte din oameni îşi pierd vremea (care nu există decît în mintea lor) cu prostii gen ADN, Tabelul lui Mendeleev, tot felul de legi ale fizicii dintre care cea mai nostimă ar fi – cred – aceea a lui Arhimede.”
Sper sa nu plictisesc prea tare lumea cu o discutie excesiv de abstracta. Cand considerati ca am depasit limita, dati va rog un semnal si mai tac o zi-doua (dar nu mai mult).
Cand ati dat exemplul vitezei, de fapt mi-ati dat dreptate, pentru ca eu tocmai acest lucru l-am sustinut: ca timpul este un artificiu, pe care il folosim ca sa putem dezvolta un anumit model fizic. Sigur ca atomii se misca, insa ei se misca oricum, indiferent daca noi le descriem sau nu miscarea. Noi trebuie sa calculam o anumita viteza doar pentru a putea anticipa un fenomen. Altfel nu am fi interesati de utilizarea timpului. Lucrurile seamana oarecum cu teoria numerelor complexe. In realitate “i” nu exista, dar il introducem ca sa putem solutiona un anumit tip de ecuatii matematice si implicit pentru a putea construi anumite modele fizice.
Cu totul altceva este atunci cand discutam despre Tabelul lui Mendeleev, sau despre ADN. Acolo e vorba de informatie. Putem privi Universul ca fiind compus din informatie, daca acceptam atomul drept “caramida” de baza. Legarea a doi atomi inseamna de fapt generarea unei noi informatii (in principiu mai complexa decat cele doua de la care s-a pornit). Si tot asa construind si iar construind, ajungem pana la sistemele vii, care sunt niste mega-entitati informatice. Iar din acest punct de vedere, informatia este independenta de timp. Putem sa coboram chiar mai jos de atom din punct de vedere structural, pentru ca lucrurile stau la fel.
2010-02-22 14:18:37 | Raporteaza
@) Fulcanelli
Eu tot am ramas cu o curiozitate – daca timpul nu exista, poate cineva sa plece si sa revina “in scurt timp”? Dar, daca nu exista, mai pleaca el, de fapt? Pleaca doar in spatiu? Atunci, cum revine “in timp”? Si daca Einstein are dreptate si exista acel continuum, deplasarea spatiala nu e si temporala? Nu, nu am raspunsuri, de asta si intreb!
2010-02-22 14:26:21 | Raporteaza
Fulcanelli: Nu mă menajaţi! Cînd n-oi mai suporta abstracţia, abandonez singur.
Uitaţi ce vă supun atenţiei: Un atom – o informaţie, doi atomi uniţi între ei – altă informaţie (dublă, eventual); un sistem viu – altă informaţie (de ordinul n – oricum ar fi acel n definit).
Întrebare: dacă Timpul este o abstracţiune înseamnă că toate acele informaţii sînt generate simultan? Că n-au apărut mai întîi combinaţiile atomice simple, pînă să evolueze spre sistemele vii? Că, de fapt, nu există evoluţie în Univers?
2010-02-22 14:39:10 | Raporteaza
@Liviu Antonesei:
“Eu tot am ramas cu o curiozitate – daca timpul nu exista, poate cineva sa plece si sa revina “in scurt timp”?”
E un fel de a spune “in scurt timp” pentru ca asa ne-am obisnuit. De fapt timpul nu face decat ne sa ajute in ordonarea evenimentelor. Daca privesti viata doar ca pe o succesiune de evenimente … nu e chiar asa greu sa faci abstractie de timp. Daca timpul ar exista, ar trebui sa ne putem intoarce pe axa timpului, asa cum o putem face pe axele spatiale. De fapt cand am spus “revin” voi fi intr-un alt punct comparativ cu cel de plecare, pentru ca s-au succedat deja o serie de evenimente care m-au impins intr-o alta locatie. Iar eu nu mai sunt exact acelasi cu cel care eram inaintea acelor evenimente.
2010-02-22 14:43:29 | Raporteaza
@Inima-Rea:
“dacă Timpul este o abstracţiune înseamnă că toate acele informaţii sînt generate simultan? Că n-au apărut mai întîi combinaţiile atomice simple, pînă să evolueze spre sistemele vii? Că, de fapt, nu există evoluţie în Univers?”
Nu, informatiile nu sunt generate simultan ci consecutiv. Adica unirea a 7 atomi presupune formarea a doua entitati, constiotuite la randul lor din 4 respectiv 3 atomi. Si tot construind asa, ajungem fara sa vrem la Divinitate, pentru ca din punct de vedere atomic (sau informatic) eu pot construi o structura asemanatoare unei bacterii sa spunem, dar ea nu va fi functionala, adica nu va trai. Ii mai lipseste CEVA. Aici e veriga lipsa a teoreie evolutioniste: cum se trece de ma neviu la viu ? Odata generata viata, evolutionismul poate explica o multime de lucruri.
2010-02-22 15:26:22 | Raporteaza
In absenta T, mai putem vorbi de simultaneitate, succesiune, istorie? Daca nu ne putem intoarce in timp, expansiunea niversului este – totodata – si comprimarea sa?
2010-02-22 15:29:04 | Raporteaza
Consecutivul este spatial, nu temporal?
2010-02-22 15:33:27 | Raporteaza
@Inima-Rea:
“Consecutivul este spatial, nu temporal?”
Deja apare o problema cred eu insurmontabila, generata de limbaj. Termenii de consecutiv si simultan au fost ganditi in ideea existentei timpului. Ca sa putem purta o discutie facand abstractie de timp, am avea nevoie de alti termeni care sa exprime noua viziune. Nu stiu cum am putea defini aceasta procedura de asamblare informationala, care in mod evident poate fi independenta de timp.
2010-02-22 15:57:11 | Raporteaza
Buna dimineata Doamnelor si Domnilor.
@Fulcanelli: @Inima-Rea: Aveti si nu aveti dreptate cu definitia timpului.
1. Timpul este “linear” doar in sistemele cu viteze mici. Daca ne varam in teoria relativitatii generalizate vom observa ca timpul nu este constant depinde de viteza cu care “interactioneaza corpurile ” si de ce nu gravitatia locala. De aici posibile (deocamdata doar in SF intoarceri in timp , viteze superluminice (desii una din legile lui Einstein spun clar ca cea mai mare viteza pe care o poti intalni in univers este viteza lumini si aceasta doar la corpuri non-materiale (fotoni).
Mai este un alt concept care de multe ori altereaza cunoastere care se numeste observatia.
Daca de ex. intr-un loc doua evenimente se produc la un anumit interval temporal exista clar in uniovers un loc unde acestea sunt observate ca simultane.
Din pacate nefiind asa familiar cu cuvintele nu pot sa va descriu in cuvinte un soi de filozofie a spatiului si timpului (mai nou se considera ca fiind element central al fizici viteza in speta viteza lumini) si va trebui sa apelez la formule . Cum cea mai simpla formula alunga jumatate din cicitori ma abtin .
2010-02-22 16:01:09 | Raporteaza
@Virgil:
Ha, ha….Si asa cred ca jumatate dintre cititori au fugit in padure, iar cealalta jumatate isi face bagajele.
2010-02-22 16:13:56 | Raporteaza
@Fulcanelli:
Sper ca nu din cauza mea
2010-02-22 16:18:52 | Raporteaza
@ Tx2 #184
”…nu mai pune atatea intrebari,ai bunatatea sa nu intinzi subiectu la nesfarsit!”
I-auzi…
Care subiect?
Ăla gnoseologic? Antropologic? Ontologic? Pedagogic? Psihologic? …
Ok. Cum spuneţi dvs., domnule diriginte…
2010-02-22 16:58:08 | Raporteaza
@Virgil:
In nici un caz. Eu sunt vinovatul principal .
Insa acum daca s-a stabilit ca exista si un timp neliniar, cad imediat la pace cu Inima-Rea. Eu contest timpul liniar, iar Inima-Rea ramane cu cel neliniar. Si asa putem avea amandoi dreptate (simultan sau consecutiv), spre gloria eterna a lui Solomon.
2010-02-22 17:04:07 | Raporteaza
sigur ca da. zicea cineva ca frecventeaza o vrajitoare care vede trecutul, prezentul, viitorul si mai mult ca perfectul conditionalului optativ
2010-02-22 17:09:58 | Raporteaza
acu in serios: sa postulezi ca viteza maxima pe care o poate atinge orice in univers e viteza luminii mi se pare o mare magarie. sau un compliment. depinde cu cine tii
2010-02-22 17:14:33 | Raporteaza
@) Virgil, Inima-Rea, Fulcanelli
Nu stiu daca a fugit cineva de aici de fica discutiei despre timp, dar eu chiar o umaresc cu mare atentie! Dar, pe masura ce cred ca obtin clarificari, parca totul devine si mai neclar pentu mine. Imi amintesc o vorba din Confesiunile lui Augustin: “Ce este timpul, deci? Daca nimeni nu ma intreaba, eu stiu; daca vreau sa-i explic celui care ma inteaba, nu mai stiu”. Asta puneam drept motto la un studiu despre interpretarile timpului popular in cultura interbelica…
2010-02-22 17:18:00 | Raporteaza
@tx2:
Mai spuneam si ceva de observatie . Daca asta este atat cat putem observa noi ?
Oricum aceasta constrangere explica foarte multe lucruri dar nu explica si mai multe lucruri. Va trebui la un moment dat cineva sa genereze teoria “super” relativitati.
(mama ce prostie am scris
) Dar oricum pentru poezie arata bine .
2010-02-22 17:24:25 | Raporteaza
@) Virgil
Adica una care sa treaca peste t. r. generalizata?!
2010-02-22 17:36:44 | Raporteaza
1 hai sa ma dau destept: timpul e expresia schimbarii in ORICE exista.
2 ai schimbare de orice fel, ai timp.daca nu ai schimbare, nu ai timp . HABAR N-AM daca exista ceva fara timp, fara schimbare.
3 schimbarea poate fi perceptibila (inclusiv prin instrumente stiintifice) sau nu. multumiti?
2010-02-22 17:36:51 | Raporteaza
de exemplu: fata s-a schimbat la fatza. inseamna ca atat fata cat si fatza ei sunt in timp. nu?
2010-02-22 17:44:48 | Raporteaza
contraexemplu:
“-esti neschimbata draga!
-iti multumesc, si tu te-ai conservat perfect!”
cele doua foste colege de liceu au fost in afara timpului . altfel nici nu se putea sa spuna ce spun. nu?
2010-02-22 17:48:27 | Raporteaza
@Liviu Antonesei:
Da ceva de genul acesta.
Pana acu s-a batut apa in piua cu unificarea fortelor fundamentale (crezandu-se ca sunt o proiectie a unei singure forte) dar rezultatele sunt foarte slabe si de cele mai multe ori sunt in contradictie cu observatiile facute pe o singura tip de forta.
Ceva matematic ar merge cu un spatiu 5-dimensional da nu se poate interpreta ce este a 5-a dimensiune
2010-02-22 17:58:09 | Raporteaza
@) Virgil
Sa vedem ce parere are dl. Fulcanelli, ca ne-a purtat in 2D, 3D. Desi, a cam refuzat 4D, in care a patra D ar fi timpul…
2010-02-22 18:02:51 | Raporteaza
Fulcanelli: Era clar că discutam în paralel, fiecare din sistemul lui de referinţă. Cloul era să-şi producă fiecare argumentele, nu să aibă cineva dreptate, la sfîrşit.
Dv aţi evitat, elegant – ca şi Virgil – să ne-ngropaţi în formule în care se demonstrează “inexistenţa obiectivă” a Timpului(ori, dimpotrivă, este imposibil de demonstrat contrariul).
Pe de altă parte, eu am atacat – exact cum aţi remarcat – cu “superstiţia umană” a Timpului, cea creînd – de la-nceputul omenirii (iată un termen “neutru” dpdv temporal)un limbaj inalienabil, în absenţa căruia este imposibilă comunicarea logică.
Oricum, dv sînteţi mai temerar decît mine căci, fiind convins de inexistenţa reală a Timpului, ajungeţi la divinitate – aceea care a creat totul în 7 – ce? Să le spunem “secvenţe”?
Problema este că El – spunînd Fiat lux – a şi creat un ciclu înzestrat cu început şi sfîrşit, la sfîrşitul căruia luase obiceiul a se odihni.
2010-02-22 18:06:03 | Raporteaza
Mai este o alta directie ceva de genul cunoasterea microuniversului pentru explica macrouniversul (ex experimentul CERN cu quarci , bosoni fermioni si alte “lighioane” care apar si definesc nucleul
2010-02-22 18:12:38 | Raporteaza
am o rugaminte la cei care vorbesc in cunostinta de cauza: explicati in asa fel incat SA INTELEAGA SI particula care traieste 300 de milionimi de secunda si apoi moare.
2010-02-22 18:13:19 | Raporteaza
@) tx2
Ce sa inteleaga particula sireaca, daca noi, ma rog eu ma chinui intr-atit…
2010-02-22 18:25:07 | Raporteaza
L A: da de unde vine chinul?
2010-02-22 18:27:39 | Raporteaza
@) tx2
De la dificultatea intelegerii, banuiesc… Ei, e asa un chin, nu o durere!
2010-02-22 18:30:28 | Raporteaza
@Inima-Rea:
“Era clar că discutam în paralel, fiecare din sistemul lui de referinţă. Cloul era să-şi producă fiecare argumentele, nu să aibă cineva dreptate, la sfîrşit.”
Teoretic, unul dintre noi doi ar trebui sa aiba dreptate. Insa ca sa aflam cine, se pare ca mai avem de asteptat pana cand se va pune la punct un nou limbaj, independent de timp. In aceeasi fundatura am ajuns la un moment dat discutand cu un coleg despre materie si energie.
Pt. tx2@:
Pai daca postulati faptul ca “timpul e expresia schimbarii in ORICE exista” este evident ca lumina se va misca cu cea mai mare viteza din Univers.
LA@
Un sistem de coordonate ne-omogen, parca intuitiv nu-mi suna foarte bine. Una este sa discutam despre un sistem 4 D spatial si alta este sa amestecam spatiul cu timpul.
2010-02-22 18:35:38 | Raporteaza
„Privind noaptea la stele, zburam cu gândul, dând ocol pământului. Curgea negura printre pini şi îmi creştea inima ştiind că eu văd ceea ce alţii nu văd. Eu am trăit pentru suflet, nu pentru bani.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria –Macedonia
„Nouă păstorilor ne place viaţa. Ea n-are sfârşit. Moartea e o prefacere şi n-are ce-mi face.”
Poiană Neculai 90 ani în 1978 –Bogdana –Vaslui
2010-02-22 18:39:30 | Raporteaza
@) tx2
Foarte fumoase marturiile. Si eu gasisem o suma de asemenea fomule pe cind ma ocupam de “timpul popular”…
2010-02-22 18:43:15 | Raporteaza
L A: va mai amintiti vreuna? daca da, nu va lasati rugat
2010-02-22 18:45:15 | Raporteaza
All Dumneavoastra vorbiti de chin. Ce sa mai zic de mine ca de multe ori trebe sa ma uit in DEX ce inseamna unele cuvinte iar de mai multe ori trebuie sa-mi imaginez la figurat semantica lor. Asta din cauza ca eu am facut avioane din cartile pe care trebuia sa le citesc
@tx2: Daca vrei mai multe explicatii din ce am zis eu spune. INcerc sa o fac fara formule (he he he
)
In mare comportamentul macro – universului este dat de propietaatile microuniversului si de aici focusul pe ce se intampla in nucleu pentru a explica “cosmosul”
Insa la trecere de la universul nucleului la cel pe care il stim noi (atomi, molecule substante) la macrounivers stele, galaxi, gauri negre) se pare ca componenta statistica si numarul mare de “subiecti” care evolueaza impreuna schimba radical comportamentul entitati.
totul pare o joaca a energiei spre fortele care actioneaza asupra entitati si de ce nu concepte ciudate ca “dark energy” , symetrie samd.
O sa ma uit acasa daca am ceva bibliografie pentru chestiunile aste oarecum la intelesul non specialistilor.
Una din ele ar fi “A Brief History of Time” by S. W. Hawking (1988) sau The Nature of Space and Time de acelasi autor sau chiar Stephen Hawking’s Universe: The Cosmos Explained .
Bine sunt mai multi autori care pot sa explice pentru non fizicieni ce inseamna timpul atat la scala “microsopica” cat si la scala macroscopica
2010-02-22 18:48:06 | Raporteaza
Glosar
accelerator de particule: O maşină care, utilizând electromagneţi, poate accelera particule încărcate aflate în mişcare, dându-le mai multă energie.
acceleraţie: Rata cu care se schimbă viteza unui obiect. antiparticulă: Fiecare tip de particulă de materie are o antiparticulă corespunzătoare. Atunci când o particulă se ciocneşte cu antiparticula sa, ele se anihilează rămânând numai energie.
atom: Unitatea de bază a materiei obişnuite, formată dintr-un nucleu foarte mic (care conţine protoni şi neutroni) înconjurată de electroni care se deplasează pe orbite în jurul său.
Big Bang: Singularitatea de la începutul universului.
Big Crunch: Singularitatea de la sfârşitul universului.
con de lumină: O suprafaţă în spaţiu-timp care cuprinde direcţiile posibile ale razelor de lumină care trec printr-un eveniment dat.
condiţia “fără limită”: Ideea că universul este finit dar nu are limită (în timpul imaginar).
conservarea energiei: Legea ştiinţei care afirmă că energia (sau masa sa echivalentă) nu poate fi creată sau distrusă.
constanta cosmologică: Un aparat matematic utilizat de Einstein pentru a da spaţiu-timpului o tendinţă intrinsecă de expansiune.
coordonate: Numere care specifică poziţia unui punct în spaţiu şi timp.
cosmologie: Studiul universului ca un întreg.
cuantă: Unitate indivizibilă în care undele pot fi emise sau absorbite.
câmp: Ceva care există peste tot în spaţiu şi timp, în opoziţie cu o particulă care există numai într-un punct la un moment dat.
câmp magnetic: Câmpul răspunzător pentru forţele magnetice încorporat acum, împreună cu câmpul electric, în câmpul electromagnetic.
deplasarea spre roşu: Modificarea spre roşu datorită efectului Doppler, a luminii provenite de la o stea care se depărtează de noi.
dimensiune spaţială: Oricare dintre cele trei dimensiuni ale spaţiu-timpului care se referă la spaţiu adică, oricare în afară de dimensiunea timpului.
dualism undă-particulă: Concept în mecanica cuantică în care nu se face distincţie între unde şi particule; particulele se pot comporta uneori ca unde şi undele ca particule.
electron: O particulă cu o sarcină electrică negativă care se deplasează pe orbită în jurul nucleului unui atom.
energia de unificare electroslabă: Energia (în jur de 100 GeV) peste care diferenţa dintre forţa electromagnetică şi interacţia slabă dispare.
energia marii unificări: Energia peste care, se crede, forţa electromagnetică, interacţia slabă şi interacţia tare nu pot fi diferenţiate una de alta.
eveniment: Un punct in spaţiu-timp, specificat de timpul şi locul său.
fază: Poziţia din ciclul unei unde la un moment specificat; arată dacă unda este la maxim, la minim sau la un punct intermediar.
forţa electromagnetică: Forţa care apare între particule cu sarcină electrică, a doua ca putere din cele patru forţe fundamentale.
foton: O cuantă de lumină.
frecvenţă: Pentru o undă, numărul de cicluri complete pe secundă.
fuziunea nucleară: Procesul în care două nuclee se ciocnesc şi se unesc formând un singur nucleu mai greu.
gaură neagră: O regiune a spaţiu-timpului de unde nimic, nici chiar lumina nu poate ieşi, deoarece gravitaţia este prea puternică.
gaură neagră primordială: O gaură neagră creată în universul foarte timpuriu.
geodezie: Drumul cel mai scurt (sau cel mai lung) între două puncte.
greutate: Forţa exercitată asupra unui corp de câmpul gravitaţional. Ea este proporţională cu masa sa, dar nu este aceeaşi cu aceasta.
interacţie slabă: A doua forţă, în ordine crescătoare a tăriei, dintre cele patru forţe fundamentale, care are o rază de acţiune foarte scurtă. Ea afectează toate particulele de materie, dar nu afectează particulele purtătoare de forţă.
interacţie tare: Cea mai puternică forţă dintre cele patru forţe fundamentale, care are raza de acţiune cea mai scurtă dintre toate. Ea menţine quarcii împreună în protoni şi neutroni şi menţine protonii şi neutronii împreună formând atomi.
limita Chandrasekhar: Masa maximă posibi1ă a unei ste1e reci stabile, peste care aceasta trebuie să sufere un colaps formând o gaură neagră.
lungime de undă: Pentru o undă, distanţa dintre două minime adiacente sau două maxime adiacente.
marea teorie unificată (MTU): O teorie care unifică forţa electromagnetică, interacţia slabă şi interacţia tare. masă: Cantitatea de materie a unui corp; inerţia sa sau rezistenţa împotriva accelerării.
mecanica cuantică: Teoria dezvoltată pe baza principiului cuantic al lui Planck şi principiului de incertitudine al lui Heissnberg. (Capitolul 4.)
neutrin: O particulă elementară de materie, extrem de uşoară (posibil fără masă), care este afectată numai de interacţia slabă sau de gravitaţie.
neutron: O particulă neîncărcată, foarte asemănătoare protonului, care reprezintă aproape jumătate din particulele din nucleul celor mai mulţi atomi.
nucleu: Partea centrală a unui atom, care constă numai din protoni şi neutroni, menţinuţi împreună de interacţia tare.
orizontul evenimentului: Limita unei găuri negre.
particulă elementară: O particulă care, se crede, nu mai poate fi subdivizată.
particulă virtuală: în mecanica cuantică, o particulă care nu poate fi niciodată detectată direct, dar a cărei existenţă are efecte măsurabile.
pitică albă: O stea rece stabilă, susţinută de repulsia dintre electroni datorată principiului de excluziune.
pozitron: Antiparticula (încărcată pozitiv) a electronului. principiul antropic: Vedem universul aşa cum este deoarece, dacă ar fi diferit, noi nu am exista să-l observăm.
principiul cuantic al lui Planck: Ideea că lumina (sau orice alte unde clasice) poate fi emisă sau absorbită numai în cuante discrete; a căror energie este proporţională cu frecvenţa lor.
principiul de excluziune: Două particule identice de spin 1,2 nu pot avea ambele (în limitele stabilite de principiul de incertitudine) aceeaşi poziţie şi aceeaşi viteză.
principiul de incertitudine: Nu se poate cunoaşte niciodată exact atât poziţia cât şi viteza unei particule; cu cât se cunoaşte una dintre ele mai precis, cu atât mai puţin precis se poate cunoaşte cealaltă.
proporţional: “X este proportional cu Y” înseamnă că atunci când Y se înmulţeşte cu un număr, atunci X se măreşte de acelaşi număr de ori. “X este invers proporţional cu Y” înseamnă că dacă Y se înmulţeşte cu un număr, X se micşorează de acelaşi număr de ori.
protoni: Particule încărcate pozitiv care formează aproximativ jumătate din particulele din nucleul celor mai mulţi atomi.
quarc: O particulă elementară (încărcată) care simte interacţia tare. Protonii şi neutronii sunt fiecare formaţi din trei quarci.
radar: Un sistem care utilizează impulsuri de unde radio pentru a detecta poziţia obiectelor măsurând timpul necesar unui impuls să ajungă la obiect şi să fie reflectat înapoi.
radiaţia de fond de microunde: Radiaţia provenită de la strălucirea universului timpuriu fierbinte, acum deplasată mult spre roşu, încât nu mai apare ca lumină, ci sub formă de microunde (unde radio cu o lungime de undă de câţiva centimetri).
radioactivitate: Dezintegrarea spontană a unui tip de nucleu atomic în altul.
raze gamma: Unde electromagnetice cu lungime de undă foarte scurtă, produse în dezintegrarea radioactivă sau prin ciocnirea particulelor elementare.
relativitatea generalizată: Teoria lui Einstein bazată pe ideea că legile ştiinţei trebuie să fie aceleaşi pentru toţi observatorii, indiferent cum se deplasează ei. Ea explică forţa de gravitaţie în funcţie de curbura spaţiu-timpului cvadridimensional.
relativitatea specială: Teoria lui Einstein bazată pe ideea că legile ştiinţei trebuie să fie aceleaşi pentru toţi observatorii care se mişcă liber, indiferent de viteza lor.
sarcină electrică: O proprietate a particulei prin care ea poate să respingă (sau să atragă) alte particule care au sarcină de acelaşi semn (sau de semn opus).
secundă-lumină (an-lumină): Distanţa parcursă de lumină într-o secundă (an).
singularitate: Un punct în spaţiu-timp la care curbura spaţiu-timpului devine infinită.
singularitate nudă: O singularitate a spaţiu-timpului care nu este înconjurată de o gaură neagră.
spaţiu-timp: Spaţiu-cvadri-dimensional ale căror puncte sunt evenimente.
spectru: Descompunerea, să spunem, a unei unde electromagnetice în componentele sale de frecvenţă.
spin: O proprietate internă a particulelor elementare, legată de, dar nu identică cu conceptul obişnuit de rotaţie în jurul unei axe.
stare staţionară: O stare care nu se schimbă cu timpul: o sferă care se roteşte cu viteză constantă este staţionară deoarece ea arată identic în orice moment, chiar dacă nu este statică.
stea neutronică: O stea rece, susţinută de respingerea între neutroni datorată principiului de excluziune.
teorema singularităţilor: O teoremă care arată că o singularitate trebuie să existe în anumite condiţii în special, că universul trebuie să înceapă cu o singularitate.
timp imaginar: Timpul măsurat utilizând numere imaginare.
zero absolut: Temperatura cea mai joasă posibilă, la care o substanţă nu conţine energie termică.
2010-02-22 18:53:58 | Raporteaza
Lasa,Virgil, ca le-o trimit eu in romaneste, pe mail…
2010-02-22 18:55:36 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: ti-ai schimbat meseria ?
2010-02-22 18:58:49 | Raporteaza
@Daca_nu_nu:
Pune-ma si pe mine pe lista
2010-02-22 19:00:05 | Raporteaza
daca nunu: poate era mai bine sa dai un link.
2010-02-22 19:00:20 | Raporteaza
De ce?
Aşa pare???
Nu. Sunt clasicist si atât.
2010-02-22 19:01:14 | Raporteaza
Nu pot. O am in format electronic, in limba romana.
N-am editura, n-am ISBN, n-am nimic. Doar o traducere.
Virgil, asta e?
De-acolo-i glosarul?
2010-02-22 19:02:47 | Raporteaza
@ Virgil
Vezi ca-i dau drumul acum.
2010-02-22 19:03:31 | Raporteaza
@Virgil:
“Pana acu s-a batut apa in piua cu unificarea fortelor fundamentale (crezandu-se ca sunt o proiectie a unei singure forte) dar rezultatele sunt foarte slabe si de cele mai multe ori sunt in contradictie cu observatiile facute pe o singura tip de forta.”
In 2004 s-a luat premiul Nobel pe aceasta idee. Deja este pusa intre paranteze ?
2010-02-22 19:06:39 | Raporteaza
@Daca_nu_nu:
eu mai am nioste carti de Stephen Hawking dar sunt pentru copii (le-am cumparat pentru copil) si se pare ca sunt destul de atractiv pentru copii scrise ca baiatul meu cel mare le-a citit foarte usor si cu interes (mai nasol cand a venit la mine cu intrebari de multe ori date mai mult de imaginatie decat de rigurozitate). Dar e la varsta cand imaginatia este cheia progresului asa ca a trebuit sa-mi storc neuronii si sa-l fac sa inteleaga ca unele sunt fictiuni alte ca au un sambure de adevar)
Propozitia care o uraste el foarte mult este “cand o sa cresti mare si daca inveti suficienta matematica o sa intelegi de ce “
2010-02-22 19:09:02 | Raporteaza
Habemus linkum:
scribd.com/doc/../
2010-02-22 19:11:36 | Raporteaza
@Fulcanelli:
Nu este chiar domeniul meu de fizica insa incepand cu Eienstei toti au lucrat la aceaqsta idee. Faptul ca a luat premiul Nobel vine mai mult ca a utilizat “strong intercation” ca fiiind un soi de main forces in nucleu.
Nu are nimic de a face cu unificarea celor 4 forte fundamentale (gravitatie , elctromagnetica nucleara slaba si nucleara tare)
2010-02-22 19:12:57 | Raporteaza
Iertaţi că v-am întrerupt.
Spor mai departe!
2010-02-22 19:15:55 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Da, cred ca dupa o inspectie la gradinita, iti tebuia oleaca de fizica! Sa fie primit!
2010-02-22 19:16:34 | Raporteaza
@) tx2
Nu, nu-mi amintesc, dar dupa ce termin niste treburi, poate reusesc sa ma uit pe niste note, ori macar pe studiul cu pricina, ca trebuie sa fi citat cite ceva…
2010-02-22 19:18:36 | Raporteaza
Exact ce-mi lipsea!
Luati-o si pe asta. Poate v-a prinde bine.
Daca nu, nu.
scribd.com/doc/../
2010-02-22 19:19:04 | Raporteaza
@Liviu Antonesei:
Va dati seama ce exigenta este daca_nu_nu. La sfarsit probalil le-a zis: Copii daca nu stiti cuantificarea a doua nu treceti la clasa pregatitoare
2010-02-22 19:25:42 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Asta, a doua, nu se poate descarca. A interzis autorele…
2010-02-22 19:26:37 | Raporteaza
@) Virgil
Acum, sincer sa fiu, cred ca au scapat copiii, dar de educatoare chiar imi este mila…
2010-02-22 19:28:07 | Raporteaza
L A: v-as fi recunoscator. o vorba care v-a placut din ce ati auzit de la oameni ar fi nemaipomenit s-o stim si noi
2010-02-22 19:29:05 | Raporteaza
@Daca_nu_nu:
“Iertaţi că v-am întrerupt.
Spor mai departe !”
Mii si milioane de scuze, dar tocmai ma uitam pe link-ul pe care l-ati indicat. Cum as putea sa repar greseala ?
youtube.com/wat../
2010-02-22 19:29:51 | Raporteaza
@ Virgil
Nz. Pe mine ma interesează omul de la catedră, şi prin el copiii…
@ LA
Ştiu că nu poate fi descărcată.
De aceea am dat linkul.
Am impresia ca e 2006, deci, oricum, recentă, ştii…
2010-02-22 19:30:03 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Pe vremuri, inainte de remanierea computerului, aveam un progamel, luat din Academia Catavencu, cu care reuseam sa descac nedescacabilul, dar acum sint cuminte!
O sa pregatesc capitol nou, ca sa mai lucez putin in seara/noaptea asta.
2010-02-22 19:38:34 | Raporteaza
Ce faceti, nu mai vorbiti de dragoste? Nu ca-i obositoare?
2010-02-22 19:40:40 | Raporteaza
@) Neamtu Tiganu
Cum sa nu, Meister? Doar ca dragostea te ia de mina si nici nu stii unde ajungi!
2010-02-22 20:00:22 | Raporteaza
(In loc de pauza de prinz, pentru mine)
@Fulcanelli #206: “Deja apare o problema cred eu insurmontabila, generata de limbaj. Termenii de consecutiv si simultan au fost ganditi in ideea existentei timpului. Ca sa putem purta o discutie facand abstractie de timp, am avea nevoie de alti termeni care sa exprime noua viziune. Nu stiu cum am putea defini aceasta procedura de asamblare informationala, care in mod evident poate fi independenta de timp”.
Parca-mi aduc aminte de ceva cele de mai sus… Oare cui spuneam (la #93 legat de #83)” Avetsi dreptate, timpul (din continuumul spatio-temporal) e o inventsie, o inexistentsa (si tsi se face capul tsandari cind se izbeste de ea) asa cum insasi existentsa e visul unei umbre”… Ça (vous) fait mal, la tête, docteur?
In expresie cel putsin, de la Pindar (omul /fiintsa e visul unei umbre) trecind asemenea prin Eminul nost drag
(Tot alte unde-i sună aceluiaşi pârău;/La ce statornicia părerilor de rău,/Când prin această lume să trecem ne e scris/Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?) si pina azi lucrurile nu prea au evoluat , poate dimpotriva, relativ la”capacitatsile” noastre. Regresul si recursul la clasici ne-ar putea fi o consolare (vedetsi, nu uit nici sufletul, alta inexistentsa de spart capul).
Si fiindca fura pomenite,si ele, intr-un fel ori altul, inca o consolare expresiva:”Avem CLIPA, avem RAZA, care tot mai ţine încă,/Cum s-o stinge, totul piere ca o umbră-n întuneric;Căci e vis al nefiinţei universul cel himeric.”
Acuma marg, ca s-au dus si pauza. Cele bune.
2010-02-22 20:03:21 | Raporteaza
@neamtu tiganu:
Problema era cat dureaza. Si cum si timpul e relativist a trebuit sa explicam conceptul “o clipa cat o eternitate”
@Liviu Antonesei: M-ati avertizat ca daca_nu_nu e “contagioasa” Vedeti ce am scris mai sus.
2010-02-22 20:06:56 | Raporteaza
@) Virgil
Eu am avertizat, dar nu puteam sa si interzic contaminarea, pentu ca, har Cerului!, nu sint epidemiolog!
2010-02-22 20:11:59 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
Regret c s-a dus pauza cu angoasele noastre legate de cele inexistente oi macar inaparente, precum dragostea, sufletul, timpul… M-ar consola sa aflu ca n-a fost o zi foarte grea, desi e luni.
2010-02-22 20:14:18 | Raporteaza
@Daca nu nu
esti uimitoare!
@Virgil si Neamtu tiganu
chiar credeti ca oamenii astia va iau in serios?
Ei bine,ei sunt binecrescuti si le este jena sa va spuna un:RAUS untermenschen!!!(nu pot crede ca veniti aici direct de pe blogul Ciutacului)
2010-02-22 20:23:20 | Raporteaza
@) All
Capitol nou postat la adresa de mai jos
voxpublica.real../
2010-02-22 20:30:20 | Raporteaza
@nepotu lu tamara:
Baaa spre deosebire de tine eu ma spal cand vin aici (in ipoteza ca l-as vizita pe acel Ciutacu)
Tu esti atat de imputit incat si un sconx ar stramba din nas da i te-ai alatura. Din respect pentru ceilalti participanti este ultima data cand iti raspund)
2010-02-22 21:15:53 | Raporteaza
@All: Buna seara! Era si timpul … sa-mi trag sufletul si sa apar si eu in spatiul virtual! Mi-ati simtit lipsa? Se poate, se poate simti lipsa! Da nu e cazul, ca am fost prezenta! Nu stiu daca pe dottore il (mai) doare capul da al meu … nu mai are nici forma, nici continut. Asa simt! Mergand spre casa prin vantul rece ma gandeam la spusele domnului profesor Hurduc:

“Ceea ce a reusit domnul Antonesei sa faca aici, mi se pare un lucru desosebit de interesant, adica interconecatrea oamenilor de litere, de arta, cu stiintificii. Avantajul marilor ganditori din istoria omenirii cred ca a fost tocmai universalitatea lor. Ei erau si filosofi si artisti si oameni de stiinta. Modul in care a evoluat procesul de cunoastere a dus la o separare (evident nu totala) a stiintificilor de oamenii de arta, ceea ce pe undeva se aseamana cu separarea celor doua jumatati ale sferei. Acest proces nu este in avantajul nimanui si cred ca ar trebui sa facem eforturi pentru a reuni cele doua jumatati.”
Azi a fost ziua eforturilor?
Imi propusesem ca odata ajunsa acasa sa recitesc in liniste tot dialogul. N-am reusit! V-a urmarit tot … di timp in timp, am avut surpriza sa constat ca azi am devenit “bunica”! Pentru prima data si prin unica metoda posibila: Jana, iubita lui Gogu, mi-a “nascut” un nepotel! Un pui de sinsila, pe care nu stiu cum sa-l “botez”! Accept bucuroasa o mana de ajutor. O minte inspirata, ca a mea … e pe campiile … electromagnetice.
Vad ca Dottore a postat un nou capitol. Eu o sa las comentariul meu la cel vechi, poate nu-l mai citeste nimeni. L-am scris mai mult pentru mine. Inchei, tot cu un comentariu al domnului profesor Hurduc. La intrebarea mea: “… ignoranţii, semidocţii, (vulgul?), în care jumătate ne includeţi? Cine se interconectează cu mine?”, raspunsul domniei sale a fost:
“Ha, ha !
I love my love.
Aproape sa ma prindeti pe picior gresit. Metforic vorbind, dumneavoastra intrati in zona liantului, pentru ca sunteti plina de dragoste.”
Si ca sa fac loc, sa mai pot primi, las un strop, o picatura, aici. Sa ia cine pofteste!
2010-02-22 21:38:22 | Raporteaza
@) Zitella
Bun venit! Da, am postat un capitol nou, da e binevenita si aceasta vizita de incheiere aici. Deci, nu mai sint singuul bunic dintre noi astia, de pe blog…
2010-02-22 21:43:15 | Raporteaza
zitella: N-a fost în zadar, depun eu mărturie pentru asta.
2010-02-22 21:47:19 | Raporteaza
Maître, se poate? Şi eu, şi eu sînt – mă cunoaşte conu’ Fănică…
2010-02-22 21:49:08 | Raporteaza
Va multumesc pentru … am incercat sa postez o poza, cu nepotul, din maternitate, asa se face, da’ nu ma pricep! Fumez o tigara si trec la studiu! Si sa stiti ca-s mandra ca sunt si eu bunică, precum domniile voastre! Bunică, nu Bunica! Ne “revedem” … in alt spatiu si timp!
2010-02-22 22:09:32 | Raporteaza
Tu, Zitella!!!
Asta-i chiar culmea apogeului, nu crezi???
Acuma ai dat-o pe aia cu… Bunica???
Pentru că ştii sigur că aici m-ai fript, aşa-i??? De-aia m-ai întrebat aseară cîţi ani am??? Ca să fii sigură că n-am nicio şansă???
No, să ai încredere-n femei…
Tot mai buni bărbaţii…
Îhî!-Îhî!

Galeş:
Şi cum ziceai, Nepoate??? Că aş fi o tipă mişto???
2010-02-22 22:09:33 | Raporteaza
@zitella:
Daca ma mai citați de multe ori, am sa ajung un încrezut și n-am sa ma pot lămuri cum e cu timpului neliniar.
Mulțumesc Virgil pentru informatia cu timpul !
(In șoapată)
Multumesc e un fel de a spune. Daca până acum îmi spărgeam capul sa pricep cum e cu hypersfera, treaba cu timpul neliniar a pus capac la toate (are dreptate Daniel StPaul). Se spărie totul acum, nu numai gândul.
2010-02-23 10:22:54 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Mii si milioane de scuze! Gindindu-ma la cel mic, mi-a iesit din minte ca ai fost productiv mai din vreme! Iertaciune! Nici nu mai pun ca va cunoaste insusi Conu` Fanica!!!
2010-02-23 21:16:43 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Pai, care ar fi graba, nepoata? Toti ajungem, dar nu tebuie sa ne grabin, ca vine asa, de la sine…
2010-02-23 21:18:34 | Raporteaza
Ha!-Ha!-Ha!
Este?
Vine de la sine, aşa-i???
Să dea Dumnezeu să trăim şi să ne bucurăm cu toţii…
2010-02-23 21:23:41 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Normal ca vine de la sine, ca in chestiunea asta nici macar planificarea socialista n-a dat rezultate!
2010-02-24 01:05:25 | Raporteaza