![]() | Despre dragoste. Anatomia unui sentiment (5)vezi toate articolele de Liviu Antonesei31 Jan 2010 la 08:11 255 comentarii 1699 vizualizari. |
Nuditatea, goliciunea şi erotismul
Se întîmplă ceva ciudat în bibliografia dedicată corpului uman. Am citit sau recitit, în ultima vreme, o mulţime de cărţi consacrate reprezentării plastice a corpului, istoriei nudului, am citit chiar şi o „sociologie a sînilor goi” sau o splendidă Corpul ca obiect de artă, dar nicăieri nu am reuşit să găsesc o distincţie ce mi se pare esenţială pentru definirea dragostei şi, pe cale de consecinţă, a erotismului. A trebuit, prin urmare, să inventez distincţia dintre nuditate şi goliciune. Scuza că, în limbile în care au fost scrise cărţile respective, nu ar exista distincţiile ca atare nu este pertinentă. Heidegger ne-a învăţat deja că poţi crea cuvinte dacă este necesar, că există cuvinte compuse, parafraze etc. Poţi contempla pur estetic un corp sau reprezentarea acestuia în stare de nuditate, dar nu intri în comuniune totală cu altul, cu alt corp, deci cu altă fiinţă, decît dacă se află în deplină goliciune. Pe lîngă absenţa veştmintelor, goliciunea mai semnifică şi deschidere, aşteptare, ospitalitate. Un corp nud se oferă doar privirii, un corp gol se oferă întrutotul. În cele din urmă, goliciunea marchează imposibilitatea fiinţei de a fi singură, nevoia sa irepresibilă de a se completa cu celălalt, de a fuziona, de a intra în comuniune absolută, în complicitate îndrăgostită. Este chiar cauza primă a androginismului perfect, despre care vorbea mitul platonician. În fapt, androginul este posibil, devine real, prinde fiinţă doar atunci cînd două „goliciuni” predestinate reuşesc să se întîlnească, să se regăsească. De aceea, nu orice intersectare aleatorie de nudităţi este sau devine şi o adevărată întîlnire de goliciuni. O mulţime de corpuri nude se pot intersecta la întîmplare, pe o plajă de nudişti de pildă, dar nu în ceea ce numim „dragoste adevărată”, ci în amorul liber, în prostituţie, în ceea ce se numeşte în limbajul semi-liberalizat de astăzi „a face sex” şi se numea înainte „gimnastică sexuală”. Ne situăm în androginism doar atunci cînd fiecare dintre parteneri îl priveşte pe celălalt ca fiind, cumva in illo tempore, celălaltul său.
Exact din acelaşi motiv este posibilă şi efectuarea distincţiei dintre sexualitate şi erotism. În biografia speciei noastre, se consumă milioane, poate miliarde de acte sexuale, mai mult sau mai puţin întîmplătoare, mai reuşite sau mai debile, pentru a se ajunge la un singur act erotic autentic. Un act erotic nu este pur şi simplu un gest, fie el şi plăcut, de împerechere exclusiv fizică, ci o fuziune totală între două fiinţe care au reuşit să se regăsească, adesea după o lungă şi dureroasă călătorie prin timp şi printre simulacre. Probabil, singurul argument valabil, pentru că metafizic, de a respinge homosexualitatea chiar aici se află. Dumnezeu pare să fie gîndit comuniunea erotică perfectă ca fiind posibilă doar între fiinţe diferite, care se completează, nu se dublează. Din acest motiv, oricît aş încerca să mă situez în political corectness, îmi vine greu să accept că homosexualitatea ar putea accede la erotismul propriu-zis, ea rămînînd, oarecum, întototdeauna în limitele sexualităţii nude. Sînt convins că, adesea, poate chiar mai frecvent decît în cazul unor parteneri heterosexuali, există şi o dimensiune sentimentală a relaţiei, dar nu cred că fuziunea absolută este posibilă. Îmi cer scuze că nu pot vorbi din proprie experienţă şi, în acelaşi timp, vreau să asigur că nu este vorba despre nici o judecată de valoare în cele de mai sus, ci doar de o distincţie de natură ontologică, pur existenţială. Eu nu judec, nu condamn, numai constat, pentru că fiecare este liber să facă orice doreşte cu corpul său, ca şi cu sufletul propriu. De altfel, membrii acestei minorităţi sexuale nu au nici un motiv să se simtă complexaţi. Cei mai mulţi dintre heterosexuali nu acced nici ei la erotism, la iubirea mistică, nu pot depăşi graniţele sexualităţii comune, nu reuşesc să se înscrie „între aleşi”.
Spre deosebire de sexualitate, în erotism, niciodată nu se intră în post coitum triste, niciodată nu intervine cu adevărat epuizarea fizică sau mentală, plictiseala sau suprasaturaţia. Starea fiinţei după extazul erotic seamănă, mai degrabă, cu ceea ce în Islam se numeşte hayf, contemplaţia absolut netulburată, în limitele căreia nici măcar nu-ţi mai pui întrebarea dacă eşti fericit sau nefericit. Cum observa Durrell, starea hayf reprezintă mai mult decît reveria sau contemplaţia, care presupun o relaxare conştientă a minţii. E, pur şi simplu, „o odihnă fără fund a minţii”, cu frumoasa formulare din Lămăii amari ai Ciprului, fapt care-o distinge pînă şi de atharaxia grecilor, în cele din urmă o suspendare totuşi conştientă a pasiunilor. Or, hayf, după cum înţeleg eu această stare a fiinţei, nu suspendă nimic, cel puţin nu în dragoste, ci însoţeşte pasiunea, urmează acesteia. În Particulele elementare, un roman minunat de sumbru, de un pesimism fără graniţe, tocmai tradus şi la noi, putem citi: „Oamenii nu fac dragoste pentru că sînt îndrăgostiţi, ci pentru că sînt excitaţi; mi-au trebuit ani pentru a înţelege această evidenţă banală”. De fapt – şi e de mirare la un autor atît de rafinat şi subtil – , nu e vorba despre vreo evidenţă, ci de o confuzie între sexualitate şi erotism. În sexualitatea pură, într-adevăr, te eliberezi, te descarci, elimini excitaţia. Însă, atunci cînd iubeşti cu adevărat, cînd te situezi în erotism, nu domoleşti nimic, ci intensifici, trăieşti în comun o experienţă nu doar fizică, ci de comunicare şi comuniune totale. Este vorba despre o trăire completă, deci corporală, intelectuală şi afectivă în egală măsură. În sexualitate, odată excitaţia eliminată, indiferent de numărul contactelor pur corporale, apare oboseala, plictisul, uneori chiar un fel revoltă împotriva partenerului şi a propriei persoane, cîteodată dezgustul. Dimpotrivă, în erotism, astfel de fenomene nu se petrec, orgasmul însuşi este mai intens şi multidimensional. Interesant este că San Antonio, de pildă, un autor poate chiar mai cinic decît personajul Particulelor elementare, surprinde infinit mai nuanţat distincţia dintre sexualitate şi erotism: „Poţi să-mi spui ce vrei, dar un futai reuşit, atunci cînd se petrece în dragoste, te înnobilează”. Pentru cel care a cunoscut erotismul, dificultatea acceptării, a întoarcerii la sexualitatea nudă, nu este doar o chestiune pur fizică, ci şi una metafizică. Asta ne trimite, fără îndoială, spre învăţăturile gnostice şi spre tradiţia iubirii mistice consacrată prin gnoze. Şi, ca să nu rămînem în cadrele, poate prea înguste, ale tradiţiei noastre iudeo-greco-creştine, putem arunca un ochi şi în grădinile Indiei, ale Orientului Îndepărtat, şi chiar către operele unor poeţi şi gînditori arabi moderaţi precum Omar Khayam sau Hafiz.
De altfel, în Cvartetul din Alexandria, Durrell reuşeşte o sinteză, probabil, de nedepăşit a acestor tradiţii aparent divergente, o sinteză în faţa căreia însuşi Miller rămîne într-o admiraţie perplexă, într-o „gelozie” extrem de prietenească. Iată un pasaj despre Alexandria dintr-o scrisoare a lui Durrell din februarie 1944, pasaj ce promite deja fascinantele pagini ale cvartetului: „Dar femeile sînt splendide, ca nişte grădini neglijate. Bogate nuanţe de mătase şi măslin, ochi negri tăiaţi, buze dulci şi rotunjite, şi siluete celeste precum în desenele unui Matisse sexual. Sînt înăuntru pînă la urechi – ca să fiu un pic literal. Dar cum îmi zic prietenii: femeile, ca şi pictorii din Alexandria, au multă tehnică, dar puţin temperament. Însă, nu poţi găsi nimic mai agreabil şi mai vid decît o fată din Alexandria. Chiar vidul lor este ca o mîngîiere. Încearcă să-ţi imaginezi ce-nseamnă să faci dragoste cu vidul. Trebuie să vii după război, să-ţi petreci o săptămînă aici. După aceea, vei fi atît de sărăcit în bunurile acestei lumi încît vei fi copt pentru Tibet şi tot ceea ce Tibetul implică”. Problema este cea a alchimiei la care sînt supuse astfel de „peisaje şi portrete” brute pentru a obţine excepţionala dialectică a plinului şi golului în ceea ce priveşte (şi) iubirea din celebrul pe bună dreptate cvartet. Ca şi în iubirea propriu-zisă, distanţele temporale metamorfozează, transmută, transformă vidul în plin, plinul în gol, simulacrul în realitate, realitatea într-un simulacru „mai real” decît însăşi realitatea. Astfel încît, în toamna lui 1955, Durrell îl anunţă pe Miller că a ajuns la jumătatea romanului Justine, pe care-l va încheia în vara următoare. În februarie 1957, după prima lectură, autoexilatul de la Big Sur îşi manifestă entuziasmul, repetat în multe alte epistole, pentru ca, în iunie, să exclame: „Acum te citesc cu invidie. De ce nu ţi-am spus-o? Ce adjectiv minunat! Ce simţ al imaginii! Cît de magnific este elanul din Justine – ceva care nu este de pe lumea asta… ca Louis Armstrong cu trompeta sa. Turgheniev ar fi murit satisfăcut dacă ar fi scris ca tine”. Nu am reluat acest schimb de replici pentru a face un ocol în chestiunea pe care o tratez, ci tocmai pentru că despre chestiunea ca atare este vorba. În ciuda admiraţiei pentru „engleza Regelui” pe care o utilizează Durrell, această admiraţie nu este în primul rînd de natură stilistică, ci se referă mai ales la ceea ce numeam, în alt eseu, viziune. Dincolo de elementele comune ale tradiţiei inaugurate de întîlnirea celor trei cuvinte greceşti care desemnează iubirea, diferenţa specifică a lui Durrell este de recunoscut în sinteza tradiţiei noastre cu celelalte tradiţii ale iubirii. Lucru în cele din urmă natural pentru cineva care şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa undeva la graniţa Indiei coloniale cu misteriosul, aproape neverosimilul Tibet. Şi care, desigur, nu putea să-i scape lui Miller, cel care a visat decenii în şir un voiaj nesfîrşit, care să-l poarte din Europa sau America în Orient, Tombuctu, China, India şi, desigur, în enigmaticul Tibet, atît de evocat nu doar în corespondenţă, ci şi, de pildă, într-n roman atît de exploziv cum este Sexus.
În cele din urmă, chestiunea care se pune este – despre ce asemănare ar putea fi vorba, dincolo de aspectele tehnice, chiar mecanice, între fuziunea totală din erotism şi nişte gesturi, aparent similare, de care sînt capabile toate vieţuitoarele centrate pe înmulţirea sexuată? Nu există similitudine pentru simplul motiv că, în erotism, corpurile se situează în goliciune, nu în nuditate. Iar goliciunea nu este niciodată exclusiv fizică, ci are şi dimensiuni metafizice, chiar în sensul primar dat de comentatorii lui Aristotel – „după fizică”. Sau, mai exact, înglobînd fizica şi situîndu-se, în acelaşi timp, deasupra acesteia. În ciuda aparenţelor, sufletul şi spiritul adăpostesc corpul, nicidecum invers. Sau, mai precis, aceste trei dimensiuni formează o împletitură, o ţesătură perfectă. Din acest motiv, o discuţie à batons rompus, cu ironii şi autoironii, cu mici tachinerii reciproce, între doi îndrăgostiţi adevăraţi este fermecătoare şi profundă. Îi priveşti, mental desigur, goi cu adevărat, într-un interludiu, le vezi ochii strălucitori, feţele luminoase, le asculţi vorbele care, oricînd în altă împrejurare ar fi banale ori plicticoase, şi eşti cuprins de o ciudată magie – magia goliciunii, a comuniunii, a complicităţii autosuficiente, a erotismului. Dacă ai avut şansa să ţi se întîmple şi ţie vreodată, aceste detalii te aruncă în furtuna acelui trecut plin de miracole. Ei, bine, aceste gesturi discrete, intime, nespectaculoase, aceste complicităţi inefabile sînt semnele cele mai glorioase ale depăşirii fizicii, ale adevăratei fuziuni dintre două goliciuni la fel de adevărate. Prin contrast, mă amuză să-mi amintesc scena grotescă din Ultima noapte de dragoste…, în redarea căreia Camil chiar a avut geniu. Acolo, ridicolul de un comic nebun provine, de fapt, din inadecvare. Îmi dau seama despre ce este vorba, pentru că am avut prilejul să trec prin asta, ba chiar de mai multe ori. El îşi imagina relaţia lor ca fiind situată în erotism, ea ştia foarte bine că nu este în stare să depăşească fizica, adică sexualitatea primară, chiar dacă încerca să simuleze, cu oarecare talent actoricesc, reversul. Cum scria cineva, cîndva, undeva, poate Luca Piţu, era o confuzie teribilă între Kant şi cunt. De fapt, era o prăpastie de netrecut între cele două entităţi, ce încercau, cu totul absurd, să se amestece. În fond, nu era vorba despre o re-întîlnire regăsire, ci doar de o intersecţie întîmplătoare dintre două persoane, una dintre ele fiind victima unui groaznic – şi probabil livresc – malentendu. Din acest motiv relaţia era lipsită de orice viitor. Şi era fără viitor încă din start, pentru că nu a avut sau nu a ştiut să-şi inventeze o istorie care să fi purces de la începutul timpului. Or, acest lucru este posibil doar în erotismul veritabil, adică acolo unde Kant şi cunt merg împreună fără dificultăţi, unde fizica şi metafizica fuzionează şi ele, aidoma unor corpuri goale în splendida lor întîlnire pe cîmpurile albe de bumbac, aidoma unor suflete deschise ca enorme şi galbene lotusuri pe Oceanul lumii. Aş încheia cu un mic citat dintr-un roman care mi-a plăcut foarte mult, tocmai pentru că surprinde astfel de mici dar excepţionale subtilităţi: „M-am revoltat cînd mi-aţi vorbit despre această poveste a bărbatului dintr coapsele mele. Ştiu cum se face dragostea, că toată lumea o face la fel, şi totuşi nu pot să mă resemnez la un lucru atît de murdar şi ridicol. Întodeauna, mi-am imaginat că dragostea este altceva./ – Este altceva, dar este şi asta”. În fond, în acest scurt pasaj, se spune totul despre deosebirea dintre dragoste şi simpla împreunare trupească, dintre sexualitate şi erotism. În cel din urmă, orice s-ar petrece între parteneri, nimic nu este nici „murdar” şi nici ridicol. În erotism, metafizica salvează fizica de toate „murdăriile” sale, de întregul său ridicol.


Mihai Goţiu azi la 07:18 |
Că Victor Ponta își asumă un discurs de învingător anticipat nu ar trebui să deranjeze prea [ citeste mai departe ]
Remus Cernea 12 Feb la 21:30 |
Un astronom grec, pe nume Aristarh din Samos, susţinea, prin anul 280 î.e.n., că [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu 12 Feb la 17:30 |
Vezi şi Caţavencii.ro
Cît a durat schimbarea gărzii la Palatul Victoria, prefecţii şi [ citeste mai departe ]
Dorin Tudoran 12 Feb la 14:42 |
Un cuib de lilieci ideologizați până la isterie cere să fie privit cu atenție. Îl privesc. [ citeste mai departe ]
Ioana Paverman 12 Feb la 13:58 |
Ultimele săptămâni ni se desfășoară în amintire ca un asalt de întâmplări tumultuoase. [ citeste mai departe ]
Ciprian Şiulea 12 Feb la 12:36 |
Ca de obicei, apariţia unui personaj politic relativ nou şi tînăr precum Ungureanu a produs [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 12 Feb la 09:36 |
Acest text nu este despre ACTA, ci despre proteste. Mai exact despre protestele de la Cluj, cauzate [ citeste mai departe ]
Cristian Bândea 11 Feb la 15:20 |
Vă rog ca înainte să citiți acest text sau să comentați să parcurgeți textul [ citeste mai departe ]
Constantin Creţan 11 Feb la 14:20 |
1. L-am ascultat ieri seară pe Crin Antonescu, timp de cîteva minute, la tv. De [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 10 Feb la 18:32 |
Daniel Funeriu se poate considera o victimă a ”efectului Udrea”. Numele lui nu se afla pe lista [ citeste mai departe ]
Viorel Dobran 10 Feb la 16:54 |
În timp ce românii mor sinistraţi sub munţi de zăpezi, Biserica Ortodoxă Română cere bani [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 10 Feb la 15:05 |
Mîine, la Piaţa Universităţii în Bucureşti se iese împotriva ACTA, după 17.00. [ citeste mai departe ]
Cristian Cojanu 10 Feb la 14:00 |
Cât din drepturile fundamentale ale omului putem încălca pentru a proteja drepturile [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 10 Feb la 12:16 |
Știrile despre calvarul oamenilor blocați în trenuri aproape trei zile în mijlocul viscolului [ citeste mai departe ]
Lucian Isar 10 Feb la 10:35 |
Recent o idee buna a fost emisa referitor la renuntarea din 2013 la un al 3-lea acord cu FMI. Nu [ citeste mai departe ]
Iulian Leca 10 Feb la 03:52 |
Auzindu-l pe Ponta cum retracta, corecta si incerca disperat sa isi explice de-a lungul zilei [ citeste mai departe ]
Dorin Tudoran 09 Feb la 23:28 |
Numirea dlui Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de premier şi polemicile declanşate de [ citeste mai departe ]
Ciprian Domnişoru 09 Feb la 21:37 |
Miniştri care fac afaceri cu statul, comunişti sau fii de comunişti, colaboratori dovediţi ai [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 09 Feb la 19:55 |
Știu, guverne noi, tensiuni în USL, showbiz politic la TV. Dar vă invit puțin în România [ citeste mai departe ]
Elena Vijulie 09 Feb la 17:53 |
Crin Antonescu e furios. I se pare că are şi de ce.
Cabinetul Ungureanu a fost învestit cu [ citeste mai departe ]
Laura Cernahoschi 09 Feb la 17:48 |
Văd că mai mulți colegi de Voxpublica sunt indignați de faptul că văd ceva ciudat în [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 09 Feb la 16:28 |
Apreciat de majoritatea comentatorilor ca fiind ”echilibrat”, discursul lui Victor Ponta i-a [ citeste mai departe ]
Viorel Dobran 09 Feb la 16:07 |
Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 09 Feb la 15:57 |
Update: A ieşit Antonescu, cuminte, a spus că nu s-a simţit reprezentat de [ citeste mai departe ]
Iulian Leca 09 Feb la 15:35 |
A vorbit Ponta in Parlament. Nu a mai injurat. Nu i-a spus lui Mihai Razvan Ungureanu, asa cum [ citeste mai departe ]
Bogdan Ciuclaru 09 Feb la 14:42 |
Guvernul Ungureanu a trecut. Ar fi putut fi o singura stire. Dar nu e doar atat. Ponta a mutat [ citeste mai departe ]
Laura Cernahoschi 09 Feb la 14:10 |
Este de remarcat faptul că neînțelegerile dintre Ponta și Antonescu au plecat de la șefii [ citeste mai departe ]
Ionel Blănculescu 09 Feb la 14:04 |
Preocupati mai mult cu tumultul vietii politice din ultima perioada, am acordat o atentie mai redusa, [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 09 Feb la 10:11 |
Cele 69 de ONG-uri membre ale Coaliției de Mediu din România i-au solicitat în mod public [ citeste mai departe ]
Dorin Tudoran 09 Feb la 08:36 |
Sâmbătă, 4 februarie, a fost declanşată ceea ce unii numesc acţiunea Liberate DC. [ citeste mai departe ]
| 1Copiii Romaniei sunt fortati sa cerseasca, fiii Romaniei sunt fortati sa isi lase tara, mamele Romaniei sunt fortate sa isi paraseasca copiii, fiicele Romaniei sunt fortate sa se prostitueze, bebelusii... | ||
| 2[...] Articol voxpublica » Business & Economie [...]... | ||
| 3Ei si, in final ce vrei de fapt? Vrei sa ne spui ca esti un maimutoi?, ca nu exista Dumnezeu si ca trebuia sa bage banii in acceleratorul de particule di Elvetia, in loc sa faca cercetari pentru a gasii... | ||
| 4he-he, bibicule, doua lucruri sunt nesfarsite-n univers: hidrogenu' si prostia, vorba filozofului! cum vrei sa priceapa tugulanu' mioritic teoria heliocentrica, daca nici cu avionu' n-are bani sa zboare,... | ||
| 5Il urmaresc pe autor asa cum urumaresc spatiul public. Plin de sterilitate si lipsit de energie. Doar reflexiv. E ateu, asa e limita lui, atat poate, dupa puteri.... | ||
| 6Mult adevar in acest articol. Ungureanu si basescu sunt ultimii oameni in tara asta care ar trebui sa vorbeasca de nesimtire. Hai sa scoatem cu forta batranii sa dezapezeasca soselele unde ar trebui sa... | ||
| Mihai Goţiu 30973 citiri |
| Costi Rogozanu 12998 citiri |
| Adriana Săftoiu 9069 citiri |
| Cristian Teodorescu 8228 citiri |
| Iulian Leca 7145 citiri |
| Remus Cernea 6802 citiri |
| Laura Cernahoschi 6352 citiri |
| Ciprian Domnişoru 5987 citiri |
| Alin Fumurescu 5336 citiri |
| Dorin Tudoran 5237 citiri |
| Mihai Goţiu 11 postari |
| Costi Rogozanu 6 postari |
| Dorin Tudoran 5 postari |
| Cristian Teodorescu 4 postari |
| Iulian Leca 4 postari |
| Laura Cernahoschi 3 postari |
| Remus Cernea 3 postari |
| Viorel Dobran 2 postari |
| Lucian Isar 2 postari |
| Dan Duca 2 postari |
| Mihai Goţiu 118702 citiri |
| Costi Rogozanu 76485 citiri |
| Cristian Teodorescu 49323 citiri |
| Alin Fumurescu 31404 citiri |
| Iulian Leca 26389 citiri |
| Remus Cernea 23847 citiri |
| Viorel Dobran 19244 citiri |
| Dorin Tudoran 16355 citiri |
| Ciprian Domnişoru 15496 citiri |
| Constantin Creţan 14606 citiri |
| Mihai Goţiu 48 postari |
| Costi Rogozanu 31 postari |
| Cristian Teodorescu 27 postari |
| Dorin Tudoran 17 postari |
| Iulian Leca 14 postari |
| Constantin Creţan 12 postari |
| Viorel Dobran 11 postari |
| Alin Fumurescu 10 postari |
| Ciprian Şiulea 8 postari |
| Ciprian Domnişoru 7 postari |
© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.
@Liviu Antonesei:
)
candoare? un cuvant care se incapataneaza sa intre intre sexualitate si erotism, si sa strice aranjamentul?
o buna dimineata si tot ce va dotiti!!
2010-01-31 09:34:18 | Raporteaza
@) Liberal
Candoarea este foarte importanta!
De asemenea, o buna dimineta!
2010-01-31 09:40:22 | Raporteaza
ma gandeam la Ultima noapte de dragoste…. el avea, iar ei ii lipsea candoarea, roman asimetric…
2010-01-31 09:56:25 | Raporteaza
Clopotelul vesel suna
Si in clasa ne aduna
Ne sculam toti in picioare,
Buna dimineata, soare!
Sunt cuvintele cu care baiatul meu, elev in clasa intii, impreuna cu ceilalti colegi ai sai isi saluta invatatoarea in fiecare dimineata. Sunt simple, dar, auzite de la un cor de copii inocenti, te coplesesc.
Emotionata de cele citite. Mintea-mi sta in loc, ar trebui sa mai beau o cafea. Atata doar am inteles: Regina dragoste e goala!
2010-01-31 10:03:18 | Raporteaza
Ei, se complică treaba! Îţi vine-a spune, ardeleneşte “Staţi, să ne mai şi gîndim un pic!” Aşa că stau şi cujet.
Un gînd bun de dimineaţă, pîn-o veni ăl dichisit, din amiaza cujetării.
2010-01-31 10:07:14 | Raporteaza
@) Liberal
Foarte buna observatia cu romanul lui Camil.
2010-01-31 10:15:56 | Raporteaza
@) Ali
Daca mai trebuie o cafea, eu spun s-o si beti! Cafea buna va doresc!
2010-01-31 10:16:44 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Buna dimeneta, mon cher! Pai, daca e de cugetat, eu nu voi impiedica asta! Iar daca trebuie si cafea, va urez de asemenea sa fie si buna!
2010-01-31 10:17:39 | Raporteaza
Ce poate fi mai bun duminică dimineaţa, decât o cafea bună, cu dragoste bună???…
2010-01-31 10:21:07 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Hopa, buna dimineata si bun venit, nepoata bunicului! Iti doresc, deci, si tie o cafea buna, ca in cealalta chestiune nu-mi permit sa ma amestec! Decit asa, ca autor…
2010-01-31 10:22:40 | Raporteaza
liberal: A nu-nţelege rostul femeii – a o idealiza, de pildă – e cale sigură spre misoginism. După “criza” dez-amăgirii, supravieţuitorii devin consumatori (clienţi, ca-n Patul lui Procust).
2010-01-31 10:24:52 | Raporteaza
Marcela: Poate fi o cafea bună după o dragoste bună.
2010-01-31 10:26:16 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Si vitzeversa…
2010-01-31 10:34:39 | Raporteaza
Mmmmmmmm…
2010-01-31 10:35:37 | Raporteaza
bonjur evribadi!tocmai am citit o faza povestita de hans jonas in memorii. e din studentie. colega lu jonas, hanna arendt, bolnavioara si la pat, jonas in vizita. vizita, deh, jonas era indragostit. o saruta pe foarte recent iesita din adolescenta adolescenta si bellisima donna pe gura, iar ea ii zice ca nu, hans, ca io-l iubeshk pi heidegger sh ma prapadesc fara iel
. nu z la nimenea, ca-i bai,zice hanna. no, nuzac, da cum di…?( zashi hans, cari sh-o tzanut promisiunea pana la memorii.) d-apai s-o pus in jenuncki in birou la iel in fatza me sh mi-o zas ca m iubeieskie sh amu-s cu iel . (acuma shtiu ca relatia hanna-heidegger ii ultracunoscuta, da istorioara asta conexa puati c nu)
2010-01-31 10:42:56 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Merci! N-am citit inca memoriile lui Jonas, asa ca nu stiam aceasta relatare arendt-iana prin intermediar…
2010-01-31 10:47:07 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
da ci credetzi, c io li-am citit? numa citam
2010-01-31 10:52:51 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: stiu ce poate fi mai bun decat cele doua fapte enuntate: e sa nu fii dat afara din casa pe un asemenea timp. Nu e ger,dar brrrr… Nu stiu cu e pe la ‘neavoastra, dar la Ch ieri era mai bine.
2010-01-31 10:53:04 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Excelenta replica!
2010-01-31 10:54:19 | Raporteaza
@ Ali
Aci-i foaaarte bine…
2010-01-31 10:55:45 | Raporteaza
io mai stiam o faza, de-aiasta, de birou, cu proful alergand in juru biroulu dupa studenta vinita la re-uri. cre ca studienta era la filolojie, ca alerga mai tare ca urmaritoru, nedorind nuditatea
2010-01-31 10:57:26 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu, Ali
Cit imi dau seama scotind nasul pe geam, si aici pare foarte bine! Oricum, de vreo doua zile, ne-au lasat gerurile cele mari.
2010-01-31 10:57:31 | Raporteaza
@Inima-Rea:
ah, nu! daca generalizam, atunci candoarea o inteleg ca marturie, ceva care iti re-prezinta (relatia ta cu tine) si iti da claritate şi (un fel de) echilibru între lumea interioara şi exterioara. candoarea ar fi calea co-existentei… (intre eros si sexualitate)?
2010-01-31 10:58:34 | Raporteaza
Nu ştiu cum e afară…
2010-01-31 10:58:47 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: atunci daaa, sunteti in armonie “metafizica” si nu va sperie “goliciunea”
2010-01-31 11:02:39 | Raporteaza
@ Ali
Aşa-s de când mă ştiu…
Acum de ce-aş fi altfel?
2010-01-31 11:05:34 | Raporteaza
Ali@
ci bini di tini c ej fata…potz faci ci vriei
2010-01-31 11:06:12 | Raporteaza
@Inima-Rea:
si in continuare…mi se pare ca, spre deosebire de Ultima noapte, Patul lui Procust e un roman simetric…
2010-01-31 11:09:58 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
mi-a placut cum ati intors-o cu homosexualii. ati spus ce aveati de zis si la urma: “hai, stati linistiti, ca nici hetershii nu e mai breji”. ati luat, ati dat, ati luat. delicat subectu… taiat circular, cu indemanare
2010-01-31 11:16:48 | Raporteaza
@nu da, ca nu: daaa, am deplina constiinta a fericirii mele
2010-01-31 11:17:37 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
acu bine ca n-ati zis nika de bisexuali, de transsexuali sau de consilierii locali. sareau scantei, scantei cu 50 de corectori
2010-01-31 11:23:23 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Pai, chiar asta cred! Nu am intors-o, in sens propriu, ci m-am pronuntat cit se putea de nuantat!
2010-01-31 11:24:16 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Ei, nu sint nici chiar asa de multilateral dezvoltat, desi Tatuca s-a straduit in felul lui, asa ca imi mai scapa una, alta…
2010-01-31 11:25:15 | Raporteaza
Liviu Antonesei #33, 33!!!@
nici nu va contrazic. atata doar ca l’éternel retour nu suna la fel si la ei si la restu lumi. si mai au si beneficiul gratuitatii, a nu se uita
2010-01-31 11:32:12 | Raporteaza
Liviu Antonesei@ 2
adica din actul in sine nu poa sa iasa urmasi, doar predecesori
2010-01-31 11:34:19 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
concluzia e cumva trista pentru et alii. hayf-ul nu e pentru ei
2010-01-31 11:42:23 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Probabil ca asa este, hayf-ul e oricum rar!
2010-01-31 11:56:17 | Raporteaza
[...] scot cărţi (Iubirea e pe 14 februarie), alţii scriu despre dragoste pe bloguri socio-politice (Livu Antonesei). Eu voi posta în zilele următore o serie splendidă de desene animate: Despre Dragoste. Iata [...]
2010-01-31 12:03:09 | Raporteaza
@) Vasile Ernu
Merci de semn, mestere! Astept desenele animate!
2010-01-31 12:05:41 | Raporteaza
@) Vasile Ernu
Am vazut primul filmuletz. Superb! Il recomand tuturor vizitatorilor mei!
2010-01-31 12:08:20 | Raporteaza
Am reusit si eu sal vaz, e inca o splendida expresie artistica a dragostei. Autorul, barbat si el, a inteles binisor femeia.
2010-01-31 12:17:13 | Raporteaza
@) Ali
Vasile Ernu nu e doar un scriitor foarte bun, dar si un om foarte priceput la filme, asa ca trebuie urmarit cu atentie blogul lui. Nu ma indoiesc ca va posta numai mici, ma refer la dimensiuni, capodopere.
2010-01-31 12:24:34 | Raporteaza
@Liviu Antonesei:
“Problema este cea a alchimiei la care sînt supuse astfel de „peisaje şi portrete” brute pentru a obţine excepţionala dialectică a plinului şi golului în ceea ce priveşte (şi) iubirea din celebrul pe bună dreptate cvartet. Ca şi în iubirea propriu-zisă, distanţele temporale metamorfozează, transmută, transformă vidul în plin, plinul în gol, simulacrul în realitate, realitatea într-un simulacru „mai real” decît însăşi realitatea.”
Pai daca este vorba despre alchimie, hai sa disecam putin lucrurile. Cred ca ideea de mai sus se leaga destul de bine de o discutie anterioara, referitoare la posibilitatea de transformare a luminii in intuneric si invers. Sigur ca din punct de vedere strict ingineresc (hi, hi..) daca ne aflam intr-o incinta fara ferestre, incinta dotata cu o sursa de iluminare, un scaun, un ibric, un intrerupator, o masa, o sticla de apa, o punga de cafea, o lingurita, o priza si un fierbator, putem transforma fara probleme lumina in intuneric si intunericul in lumina astfel: se pune ibricul pe masa, se pune apa in ibric, se imerseaza fierbatorul 2/3 in apa, se pune fierbatorul in priza si pana ce incepe sa fiarba apa, ne ridicam de pe scaun si cu ajutorul intrerupatorului stingem sursa de lumina, transformand astfel lumina in intuneric. Invers este si mai simplu pentru ca e suficient sa ne ridicam de pe scaun si intram deja intr-un caz cunoscut.
Se pune insa problema daca poate fi facuta o paralela intre intuneric si vid, astfel incat sa putem transforma apoi vidul in plin. Din punct de vedere strict vizual, in momentul intreruperii luminii in incinta in care derulam experimentul, toate obiectele din jurul nostru inceteaza sa existe si am putea concluziona ca vidul poate fi asimilat intunericului. Da, dar ce ne facem pentru ca in momentul in care incepe sa fiarba apa, realizam ca in jurul nostru se petrec unele evenimente, imposibil de identificat vizual. Mai mult decat atat, daca mai punem si cafea in apa experimentul se complica pana peste poate, pentru ca parfumul cafelei ne va semnala inainte de a incepe sa fiarba apa, faptul ca in jurul nostru nu este vid si deci vidul nu poate fi asimilat cu intunericul.
Ce ne facem insa cu un alchimist surd, care nu are nici simtul mirosului ? Pentru el, vidul poate fi asimilat cu intunericul si deci am putea transforma fara probleme vidul in plin. Concluzia ar fi ca un alchimist care vrea sa discute despre dragoste, ar trebui nu numai sa stapaneasca semiotica parfumurilor, ci si teoria armonicilor secundare a fuziunii dintre foc si apa.
2010-01-31 13:35:15 | Raporteaza
Nicolae Hurduc @
hayf-ul de care vorbeste si Liviu Antonesei in textul de azi—ce credeti, e plin sau vid? tine de lumina sau de intuneric? perceptiile senzoriale continua sa functioneze, mai capteaza ele ceva in cazul celui aflat in hayf?
2010-01-31 14:18:20 | Raporteaza
@) Micolae Hurduc
Maitre, da, cred ca un alchimist in chestiunile dragostei trebuie sa stie cam toate semioticile posibile! Oricum, trebuie sa stie ca-i vorbesc toate simturile si nu doar ele, de buna seama!
2010-01-31 16:23:54 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Iata o intrebare care si pe mine ma pune pe ginduri! O sa ma gindesc! O sa se gindeasca si maitre Hurduc, o sa va ginditi si d-voastra, ca altfel nu cred ca aparea intrebarea!
2010-01-31 16:25:03 | Raporteaza
@Liviu Antonesei
Da’, scuzati de interventie, sa-mpacam ontologicu’ cu sexologicu’, nu se poa’?
Ati folosit cuvantul goliciune in sensul de partialitate ce-si cauta im-plinirea. Nu ne-ar lumina putin acesta cuvant, mai exact “partialitate”? In sensul ca, avand de-a face cu un intreg caruia-i lipseste ceva, acel ceva lipsa sa fie ceva mai putin de-o jumatate, sa fie chiar numai gimnastica asta pe cat de placuta, pe atat de persecutata.
Caci tristetea aia postcoitala apare numai atunci cand cautand ceva ai gasit altceva, e deci sentimentul firesc consecutiv unei deziluzii, mai putin consecinta unui soi de ne-implinire…
2010-01-31 16:32:59 | Raporteaza
play-off @

2010-01-31 16:46:10 | Raporteaza
play-off@
) postocoitale, niciodata PREcoitale. asa-i cand gasesti altceva decat acel ceva inefabil pe care-l cautam toti
“tristetea aia postcoitala apare numai atunci cand cautand ceva ai gasit altceva”
io am avut parte-n viata numa de tristetea (“AIA”, ca bine zici
2010-01-31 16:49:58 | Raporteaza
am zis “inefabil”, am dezacordat de doua ori, sunt cu pluta in kestiunea hayf-ului, si imi si fac autocritica aici. cred ca ma apuc de fumat
2010-01-31 16:57:52 | Raporteaza
Dle Antonesei, să înţeleg că gîndiţi franţuzeşte şi apoi traduceţi mot à mot în română gîndurile dvs.?!
„Probabil, singurul argument valabil, pentru că metafizic, de a respinge homosexualitatea chiar aici se află.”
V-a trădat, ca să zic aşa, această turnură 100% francă „pentru că metafizic”, de neînţeles pentru necunoscătorii limbii franceze.
2010-01-31 17:06:28 | Raporteaza
@) Play-off, Nu da, ca nu
Pai, nu e deloc exclus sa te trezesti cu tristetea cu pricina daca apare o discrepanta intre asteptare si implinire… E chiar in logica lucrurilor, si nu dor in privinta asta, de altfel!
2010-01-31 17:07:30 | Raporteaza
@) Un_fitecine
Nu, nu gindesc in franceza, dar, dupa romana, franceza e limba pe care o cunosc cel mai bine, de la medievala la argou, si fara indoiala ca lecturile frantuzesti, cam la fel de multe ca si in romana, m-au marcat cumva de-a lungul anilor…
2010-01-31 17:09:29 | Raporteaza
Aş vrea să fiu copac şi-aş vrea să cresc
lângă fereastra ta, te-aş auzi
şi-n voie te-aş privi întreaga zi.
M-aş apuca şi iarna să-nfloresc,
ca sa te bucuri. Păsările cele
mai mândre-ar face cuib pe creanga mea,
şi nopţile mi-ar da cercei de stele,
pe care, ca pe frunze, ţi le-aş da.
Prin geamul larg deschis, de-atâtea ori
m-aş apleca uşoară, să-ţi sărut
când părul ce pe frunte ţi-a căzut,
când buzele, cu buze moi de flori.
Spre toamnă m-aş juca, zvârlindu-ţi mere
şi foi de aur roşu prin odaie,
cu-a ramurilor tânără putere
ţi-aş apăra obloanele de ploaie.
Si, cine ştie, poate că-ntr-o seară
de primăvară, când va fi şi lună,
va trece prin grădină-o zână bună,
făcându-mă femeie să fiu iară.
Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz
genunchiul ud de frunze şi pământ,
cu părul încă doldora de vânt,
cu rouă şi cu lună pe obraz,
eu ţi-aş sări în casă, şi senină
(uitând de-atâta vreme să vorbesc),
cu câte-un cuib în fiecare mână
întinsă, aş începe să zâmbesc.
(Magda Isanos, ”Vis vegetal”)
2010-01-31 17:22:08 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Era o fiinta si o poeta plina de vitalitate, pacat ca a ramas atit de putin pe aici…
2010-01-31 17:23:19 | Raporteaza
@nu da, ca nu
Cautam cu toti “inefabilul”? Sau, precum ii mai aud pe unii, ceva “senzatii”? sau emotii? ori poate doar adrenalina, facand eventual jumping de-ala in care te arunci cu capu-n jos legat c-o sfoara?
Ma tem ca gresim radical. Daca aruncandu-ne cu capu-n jos sigur avem parte de ceva adrenalina-n plus(nu m-am prins la ce-o fi buna, nici pana acum), cand e vorba de a ne bucura de inefabilul asta nu cred ca eforturile voluntare ori cine mai stie ce alte tehnici speciale ne pot ajuta sa-l prindem din zbor. Cred ca ne putem trezi in zona inefabilului numai cand ceva, ori cineva, vine sa ne implineasca nu atat dorinta expresa de inefabil, nu atat dorinta de im-plinire a unor goliciuni, cat mai ales dorinta de a intelege ca toate lucrurile au un sens si ca totu-i frumos. Atat de frumos si de plin de intelesuri, ca-i si inefabil. Cel putin eu asa l-am trait, dar nu in pat, ci doar in vis…
2010-01-31 17:45:05 | Raporteaza
play off@
“Cred ca ne putem trezi in zona inefabilului numai cand ceva, ori cineva, vine sa ne implineasca (…) mai ales dorinta de a intelege ca toate lucrurile au un sens si ca totu-i frumos”
1 cu dorinta numai…nu te trezesti tu in zona inefabilului nici o mie de ani.
2 cu atat mai mult daca e “dorinta de a intelege ca toate au un sens si sunt frumoase”. la ultima poate ca ajuta mai mult sa stai prost cu vederea, da nu recomand si nu doresc la nimenea
2010-01-31 18:41:49 | Raporteaza
play off@
a se citi :
1 cu dorinta numai…nu te trezesti tu in zona inefabilului nici INTR-o mie de ani.
2010-01-31 18:42:58 | Raporteaza
daca nunu@
poezia e misto tare
2010-01-31 18:44:56 | Raporteaza
play off@
este, daca nunu? 
ai nevoie de concursu de imprejurari si tre sa te bagi tu cu-ndemanare pe firu apei , ca de venit n-o sa vina niciuna special pentru tine. fetele e mai pasive.
2010-01-31 18:48:06 | Raporteaza
@nu da, ca nu
este si nu este! eu, totusi, nu leg inefabilul numai de experientele erotice, nu astept in pat inefabilul precum orgasmul(sau consecutiv lui), concursu’ de imprejurari e, la randu-i, mai mult chestie de noroc decat de opera voluntara. Inefabilul o fi precum gratia divina, cand si daca ii e sa vina, vine, daca nu_nu.
2010-01-31 19:21:20 | Raporteaza
play off@
touché,touché! ezact, maestro, concursu de imprejurari e c-a dat norocu peste tine. pai inefabilu ala e: sa sufli ushor, ca si cum n-ai fi, in imprejurari favorabile lu mneata(nu sa gafai ca disperatu). asta-i arta si tine de indemanarea naturela sau dobandita in grele furtuni din care scapat-ai cu viata
2010-01-31 19:30:28 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu, Play-off
Interesant dialogul, il urmaresc cu atentie si in tacere!
2010-01-31 19:35:09 | Raporteaza
@nu da, ca nu
Pai nu gafai ca disperatul nu c-as fi artist cu talent innascut sau cu multa truda incropit, ci pentru ca nu astept inefabilul nici cand dau peste o prea frumoasa fata. Mai degraba asteptarile mici sunt cheia marilor succese, intr-ale inefabilelor clipe din pat. Suna paradoxal, dar asa e. E drept, la intelepciunea asta am ajuns dupa oarece timp, sa n-astept de la pomul aratos fructul cel mai gustos.
2010-01-31 19:57:14 | Raporteaza
play off@
toata lumea are o obsesie cu vointa. toata lumea vrea. cand are ocazia, insa, incepe sa vada defecte si “nu prea” peste tot. complicata-i navigatia in barca aia de care zici tu. tu misc-o cu vointa, s videm, potz?
2010-01-31 19:57:33 | Raporteaza
play off@ # 64
aici ai izghit-o di mal. asteptarile, mici sau mari, zdroghiesc inefabilu ca pi-un fulg di nea sub shenila tanculu. da di ci tre s asteptz ceva? aiasta-i ca-tz fashi singur rau sh pas in nimika
2010-01-31 20:06:06 | Raporteaza
@) Nu sa, ca nu, Play-off
Dar, oare, ele, dinsele, dumnealor, deci doamnele, ce parerea au? V-ati pus au ba si aceasta intrebare?
2010-01-31 20:35:20 | Raporteaza
@) Play-off
Mi-am amintit ca formula cu pricina era destul de des folosita si de autorii interbelici, probabil tot sub influenta franceza.
2010-01-31 20:36:32 | Raporteaza
Aparte:
Există ecuaţii în care părerea doamnelor este sortită să rămână pe veci… ncunoscută…
2010-01-31 20:38:30 | Raporteaza
play off@
uiti, dac nu ma crez, c di fapt n-am zas nimika orijinel. uiti ci zashi romanu: vede ca nu incape singur pe gaura si-si mai leaga si tigva de coada. (undi tigva-i asteptarea, asha mi s pari)
2010-01-31 20:39:44 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Eu nu cred ca exista asemenea ecuatii – si Doamne fereste sa ajunga lumea sa existe asa ceva!
2010-01-31 20:47:17 | Raporteaza
daca nunu@
aicea nu-i ecuatie, aicea-i 1 plus 1
2010-01-31 20:47:50 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
1 plus 1 in kenoma
2010-01-31 20:51:11 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
pentru mine e 1 plus 1 nu 1/2 plus 1/2
sh-asha inteleg un pic di ce aia cu jumatatile-n androgin a lu platon nu ma inspira deloc
2010-01-31 20:54:08 | Raporteaza
daca nunu@
multzam, ejti o scumpa bagand fitile
2010-01-31 20:55:25 | Raporteaza
Departe de mine gândul…
Dincolo de toată bunăvoinţa, sunt, totuşi, femeie (la caz că n-aţi ştiut…)!!!
2010-01-31 21:07:40 | Raporteaza
daca nunu@
in 1 plus 1. non sequitur
aicia ii prima uara c ni-am innemerit, pentru o clipa trecatoare
2010-01-31 21:09:15 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Nici eu nu sint fan al viziunii platoniene asupra androginului, din acest motiv, cum se va vedea, am si propus un fel de – cum sa-i spun? – ameliorare? Dar ar parea ca il ameliorez eu pe Platon! Se sparie gindul!
2010-01-31 21:13:40 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
pesimismu mieu ii debordant si constant. da tre s recunosc c daca nu era daca nunu cu fitilu iei cari m-a obligat s gandiesc un pic, nu vedeam motivu hartzagului mieu personal spri orici ii cuplari di jumatatzi. multzam inc-o dat, daca nunu, ai fost o dulshi
2010-01-31 21:20:08 | Raporteaza
daca nunu@
deci vini ashe: tuata viatza me pentru mini fimeia o fost sh este un intreg, nu-i lipseshte nimic, are tot ce-i trebuie. femeia pe care o iubesc n-o vad ca pe jumatatea mea. atat doar sh nimic mai mult
2010-01-31 21:26:03 | Raporteaza
@Daca_nu_nu: @Liviu Antonesei: Mi-ati atins coarda sensibila cu poezia Magdei Isanos, dau si eu una, care sta foarte bine de vorba cu eseul discutat
Umpland incaperea si inima toata,
Barbatul veni de afara, din zloata,
Glasul lui mare facu sa se sperie focul.
Suduia lepadandu-si cojocul.
Parc-ar fi un stejar stufos,
Gandii in taina, dar era frumos.
Se supara si-ndata radea.
Acum-am sa-l fac sa nu mai poata pleca.
“Tu esti subtire si agera ca o nuia”,
Imi spuneai uneori,
Esti plina de ghimpi si flori<
Teme-te de maina mea, c-ai sa mori…
Puterea izvora potolit,
Din bratele si pieptul lui dezgolit…
Doamne, fa-ma Dalila, vicleana
cand o da geana prin geana,
sa-i aflu taina si sa-l robesc
visului meu pamantesc
(Magda Isanos, Barbatul)
2010-01-31 21:37:31 | Raporteaza
Magda Isanos, cand a scris poemul, sigur nu se gandea la nu da, ca nu
2010-01-31 21:40:52 | Raporteaza
@ nu da, ca nu
Poate nu jumatatea mea, ci intregirea mea? Fistichiul e ca un intreg si un alt intreg fac un intreg. (Cel putin) odata infaptuit, devine “fatal”.
Dincolo de mitul androginului, ma gandesc, de exemplu, la filmul “Eternal Sunshine of the Spotless Mind”. Fiinta ei, prezenta ei, se “infiltra” in toate amintirile lui, in toata fiinta lui. Nu mai ramanea “intregul lui” intreg fara ea.
Mult, mult sirop. Iar eu scriu un referat despre governmentality. “Nebunie cu fragi”.
2010-01-31 21:43:10 | Raporteaza
Mitul androginului e folosit de Platon dar nu-i al lui, e ceva mai vechi decît el.
Dar e rău să te dezici de el fiindcă doar aşa poţi accepta – mitic, poetic, cultural – atracţia homo/lesbi. Adroginii aceia – fiinţe perfecte fiind – erau de 3 feluri. Bărbat, Femei, Ambigen. Nu e clar cum se-nmulţeau dar, cum nici muritori nu erau, nu contează. Cînd i-a despicat Zeus cu fulgerul, fiecare fiinţă pefectă a devenit un om căutîndu-şi partea pierdută prin fulgerare – fie aceea femeiască ori bărbătească. E posibil ca vreun androgin ambigen să fi scăpat, cumva, de fulger, de vreme singura fiinţă perfectă dintre noi este hermafroditul.
Există o litearatură închinată hermafroditului.
Deci, căutarea “jumătăţii” este aspiraţie spre “perfecţiunea iniţială” – tot un fel de Paradis pierdut, Creangă de Aur, Atlantidă.
În problema orgasmului feminin, n-avem a ne face probleme. Pe un blog vecin, se dă ştirea că britanicii au aflat că şansele de a avea orgasm sînt de partea urîtelor intelectuale.
Nici nu mă miră. La cîte femei frumoase au ei…
2010-01-31 21:44:56 | Raporteaza
aosms@
cu govermentality . nu intregire,man, si nici amintiri penetrand si umpland. ci prezenta langa prezenta. intreg langa intreg. la atata ajung sa-nteleg in cuvinte
2010-01-31 21:48:04 | Raporteaza
Vai de exprimarea mea (v-am spus scuza absolut jalnica…)
Ati vazut cumva filmul? Nu e vorba doar de “amintire”. Ci de un alt fel de prezenta.
2010-01-31 21:52:12 | Raporteaza
Inima rea@
multzam. io nu-s cu mitu androginului. io-s mai mult cu pleroma si kenoma. si, cel putin in mintea mea de acum, nu le vad compatibile de nici o culoare
2010-01-31 21:53:24 | Raporteaza
aosms@
n-am vazut “Eternal Sunshine of the Spotless Mind”. dar daca zici ca e vorba de o altfel de prezenta ma intereseaza si mult. multzam
2010-01-31 21:55:50 | Raporteaza
Ar fi şi culmea apogeului să vedem în fiinţa iubită o… jumătate luată ad-litteram, fie ea a noastră sau a oricui altcuiva. Cel puţin femeia din mine nu poate accepta… jumătăţi decât în măsura în care celălalt – întreg, de bună-seamă – mă câştigă prin faptul că deţine ceva ce mie-mi lipseşte, exact în proporţia/maniera de care eu am nevoie…
2010-01-31 21:58:24 | Raporteaza
daca nunu@
nu-ti lipseste nimic
2010-01-31 22:02:42 | Raporteaza
Daca acceptam intregul nu e static, e in continua intregire, dupa ce in intregirea lui a intrat minunea, nu mai e chip fara, dom’le, nu mai e
Poti vietui, dar nu poti trai. (Mult, mult sirop. Mai am 6 pagini de scris
)
Chiar e simpatic filmul respectiv. Aproape parodic. Intra intr-un determinism haios si captivant cu tot pseudo-SF-ul lui.
2010-01-31 22:04:23 | Raporteaza
Se poate.

În general, mi-am dorit puţine lucruri, de când mă ştiu. Iar ceea ce am a venit pur şi simplu, n-am fost nevoită să fac nuştiuce eforturi pentru a obţine.
O vorbă veche spune că, după căruţa de nu te-aşteaptă, n-ai la ce fugi… Din cauza acestei prejudecăţi, am lăsat să-mi scape ceva caleşti, dar nu le-am simţit lipsa, pentru că întotdeauna a venit alta, muult, muult mai confortabilă!!!
2010-01-31 22:11:23 | Raporteaza
aosms@
1daca e parodic, cu atat mai mult
2 habar n-am daca intregul e static sau in continua intregire. nu-i lipseste nimic, fiecare il are, aude cuvintele care se rostesc de catre alte buze ca fiind ale lui si se cutremura sau “stie” sau rade cu lacrimi.
2010-01-31 22:13:11 | Raporteaza
daca nunu@
misto cv-ul
2010-01-31 22:16:06 | Raporteaza
Este?

Ce nu ştii este că n-o să afli veac ce conţinea scrisoarea de intenţie…
2010-01-31 22:18:35 | Raporteaza
As zice ca devine parodic in raport cu sine insusi. Treaba serioasa
2010-01-31 22:19:11 | Raporteaza
daca nunu@
doar daca nu era vo scrisoare deskisa, no
2010-01-31 22:20:34 | Raporteaza
aosms@
vorbesti de noi culmi de progres si civilizatie, una mai parodica decat alta?
2010-01-31 22:22:39 | Raporteaza
Ha!-Ha!-Ha!

Dragă,
Era… memoriu de activitate!!!
2010-01-31 22:23:02 | Raporteaza
Nu, despre alea scriu la referat
Am incurcat functiile si mi-a scapat si pe aici ceva? Ma retrag cuminte. Noapte buna tuturor!
2010-01-31 22:25:30 | Raporteaza
daca nunu@
albinikea, tot albinike
2010-01-31 22:26:34 | Raporteaza
Păi… nu???

Hai, pup şi eu de ”noapte bună”!!!
Pe mâine.
2010-01-31 22:28:21 | Raporteaza
stingerea
noapti buna!
2010-01-31 22:30:17 | Raporteaza
@) Ali
Merci pentru noua postare a unui poem de-am Magdei Isanos. Da, e si acesta foarte frumos, foarte puternic.
2010-01-31 22:40:57 | Raporteaza
@) Aosms
Spor la governmentality! Ca mi se incurca limba in gura pronuntind bestia asta de cuvint! Dar sa mai fi avut si de scris un referat!
2010-01-31 22:45:05 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu, Nu da, ca nu
Nu va mai speriati fratilor de ruperi in bucati si alte alea, o sa vedeti ca problema se rezolva, cum altfel?, dialectic…
2010-01-31 22:47:46 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Un bob zabava si veti vedea, cher maitre, ca se poate iesi si din paradigma lui Platon, de fapt, fixat de Platon.
Hei, hei, in cercetarea aia nu spune ca trebuie sa fie si urite, e suficient sa fie inteligente! Asta e manipulare!
2010-01-31 22:49:44 | Raporteaza
@) All
Daca suna stingerea, noapte buna tuturor! Pe miine.
2010-01-31 22:50:41 | Raporteaza
@Liviu Antonesei
Multumesc. Imi pare rau ca am dat buzna in casa si n-am zis nimic de bucate. Multumesc, minunate si visele/visurile din postarea (4).
Cat despre… referatul cu pricina, ar trebui sa ma bucur ca nu se pronunta cuvantul prea usor, ca nici conceptul nu-mi surade. De referent nu mai zic.
Dar caut prin sacul cu melodii frumoase si fac pace cu zarurile… Falling slowly (din filmul “Once”):
youtube.com/wat../
2010-01-31 23:04:21 | Raporteaza
@) Aosms
Multumesc pentru cintec! Spor!
2010-01-31 23:07:03 | Raporteaza
@Liviu Antonesei
)
Multumesc
Inca o melodie, tot din “Once”: Minds made up
youtube.com/wat../
imi place mai ales instrumentalul. In contextul meu natang, e bun si racnetul
Noapte buna!
2010-01-31 23:15:37 | Raporteaza
@) Aosms
Merci encore! Acum, nu stiu daca sa inchei cu spor la treaba sau mult spor!
2010-01-31 23:18:13 | Raporteaza
@ Liviu Antonesei
Invat lucruri noi si reale, chiar daca nu-s dupa sufletul meu. Dand roata piedestalului lui “best practices” ascult subversiv coloana sonora din filme facute de independenti. Catinel si cu buna-credinta, oi scapa si de asta.
E bine oricum, multumesc
Abia astept discutiile despre mitul androginului. Ma autoironizez fiindca doar asa imi rabd viciul de a lua totul in serios, dar, pentru mine, siropul e real, amaratul.
Gata. Chiar plec si multumesc pentru evadarea placuta de aici.
2010-01-31 23:33:18 | Raporteaza
Manipularea e a lor, cînd concluzionează că “forma nu contează, conţinutul primează”. Ori cînd spun că alea cu IQ au imaginaţie în pat, pe cînd alea fără se laissent faire.
Facem pariu că, la bărbaţi, iese invers? Iar într-o anchetă încrucişată, inteligentele mizează pe IQ mititel dar cu matarîngă de neam prost.
-
Mulţumesc pentru mail-ul cu Le Gouvernement de la Nuit. E o idee, tot nu-nţelege fiu-meu de ce mai avem noapte dacă ziua are 24 de ore.
2010-02-01 00:00:42 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Eroarea lor e cind disting intre forma si continut, nerealizind ca fiinta umana e ca un fel de banda Mobius cu trei laturi, ca exista interior si exterior, continut si forma, trup – suflet si spirit, ca una-s toate nedespartibile.
Intr-o ancheta de genul ala, e posibil sa iasa asa. Insa, in realitate, stim amindoi ca nu asa este ca atributele secundare fara inteligenta, sentiment si imaginatie nu valoreaza mai mult decit bastonul de cauciuc al militianului de pe vremuri…
Nu ride de fiul tau, maitre, s-a intilinit cu un paradox semantic! Si stim amindoi ca nu e usor!
2010-02-01 01:00:25 | Raporteaza
@) Aosms
Eu va multumesc pentru atentie!
2010-02-01 01:01:07 | Raporteaza
Saptamina buna la-nceput de saptamina!
So, metaphysica to the rescue (nu stiu daca sa pun semnul exclamarii ori al intrebarii)…Mai in shaga, mai in serios, probabil ca ar fi o buna completare la incercarea de asezare merlopontista a corpului, macar “stadial”. Daca in idiomaticul nostru etno-lingvistic parem a avea o pozitie privilegiata la start cu dubletul nuditate-goliciune(ca altsii nu-l au), ramine de vazut daca putem trece dincolo de expedientul si comoditatea lui. S-or gindi, or vedea, specialistii… Io ma gindesc la cazul “ideal” al petelor albe cu “preadamici”. La capacitati speculative egale, ce metaphysica a corpului –erotica ori altmintere- ar concepe acesti necazutsi din rai, locuitori, sa zicem, ai Amazoniei , Papuasiei ori a vreunei insule nestiute, investmintatsi in viatsa cotidiana doar in cosmic (aer, apa/ploaie, soare-lumina , intuneric)?
Stim deja ca gindirea poate fi cu premeditare si imi dau seama ca, in ce ma priveste, inspiratsia mi-a fost precoce (sa fie avizatsi amatorii de free associations ca un contor automat ii va inregistra de-ndata ce s-a produs asocierea…) . Ma refer la interventsia-mi de la episodul 4 unde am citat din Neruda plus traducator anonim :” desnuda eres …como el verano en una iglesia de oro” in traducerea franceza din film “nue, tu es …comme le soleil dans une cathédrale d’argent”. Enuntsul acesta literar, luat literal, in orice limba e un minunat mo(nu)ment integrator : corporalul uman + cosmicul+transcendentul. Daca nu se vede clar, “iglesia de oro” e o dubla postulare a transcendentului, limpede in ce priveste iglesia, mai putsin evidenta cind e vorba de aur; insa, ca tot bintuie pe-aci alchimia, sa nu uitam ca aurul transmutat al alchimistilor “non est aurum vulgi”. Bun, integrator enunts, dar alas, hemiplegic. Caci se aplica, din pdv masculin, doar jumatatii feminine a corporalului omenesc. Stitsi de existentsa vreunui enunts complementar/simetric? Ca , vai mie, io nu.
Eu as insista ca eroticul/erotismul e fundamentat pe/de dorintsa; daca e sa fie salvat metafizic, numai dorintsa intrinseca,instrumentala, cea care ar face din el mijloc ori instrument spre o transcedere, nu teleologie (spre deosebirea de dorintsa extrinseca, teleologica) ar putea-o face. Si, à propos de punerea in inecuatsie din final, vreun smecheras s-ar putea intreba daca nu si-ar gasi locul in ea si o a treia variabila: “can’t”… Cum eu vehiculez eventuala intrebare…
2010-02-01 07:48:55 | Raporteaza
M-am angajat la o treaba si chitesc a continua cu voia a dv. (din dorintsa extrinseca…) Noul e sub linia punctata, de la II incolo. Things are really starting to happen…
I Love My Love
There was a man who married a maid. She laughed as he led her home.
The living fleece of her long bright hair she combed with a golden comb.
He led her home through his barley fields where the saffron poppies grew.
She combed, and whispered, “I love my love.” Her voice like a plaintive coo.
Ha! Ha!
Her voice like a plaintive coo.
He lived alone with his chosen bride, at first their life was sweet.
Sweet was the touch of her playful hair binding his hands and feet.
When first she murmured adoring words her words did not appall.
“I love my love with a capital A. To my love I give my All.
Ah, Ha!
To my love I give my All.”
She circled him with the secret web she wove as her strong hair grew.
Like a golden spider she wove and sang, “My love is tender and true.”
She combed her hair with a golden comb and shackled him to a tree.
She shackled him close to the Tree of Life. “My love I’ll never set free.
No, No.
My love I’ll never set free.”
…………………………………………….
II
Whenever he broke her golden bonds he was held with bonds of gold.
“Oh! cannot a man escape from love, from Love’s hot smothering hold?”
He roared with fury. He broke her bonds. He ran in the light of the sun.
Her soft hair rippled and trapped his feet, as fast as his feet could run,
Ha! Ha!
As fast as his feet could run.
NB smothering hold= strinsoare sufocanta; bond= legatura/catusha’”funie”/”lants”; ripple=a forma unde ie,aci, “parul s-a revarsat in unde”
2010-02-01 08:14:24 | Raporteaza
@) All
Buna dimineata, saptamina si luna placute!
2010-02-01 08:48:49 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
Sa luam dorinta in sensul lui Rene Char din formula “Le poeme est l`amour realise du desir demeure desir”?
2010-02-01 08:50:14 | Raporteaza
Bună dimineaţa, Lume!!!
Săptămână plăcută să aveţi!!!
2010-02-01 10:30:08 | Raporteaza
@LA @All
“De fapt, era o prăpastie de netrecut între cele două entităţi, ce încercau, cu totul absurd, să se amestece. În fond, nu era vorba despre o re-întîlnire regăsire, ci doar de o intersecţie întîmplătoare dintre două persoane, una dintre ele fiind victima unui groaznic – şi probabil livresc – malentendu. Din acest motiv relaţia era lipsită de orice viitor. Şi era fără viitor încă din start, pentru că nu a avut sau nu a ştiut să-şi inventeze o istorie care să fi purces de la începutul timpului.”
Inainte de a discuta despre hayf, mai trebuie luata in dezbatere o problema, aflata in directa conexiune si cu alte opinii exprimate pana acum. Dragostea este rezultatul “recunoasterii” a doua emisfere, sau rezulta prin contopirea a doua sfere (1/2 + 1/2 sau 1 + 1) ? Pentru ca daca e vorba de doua entitati care incearca sa se amestece (1 + 1) lucrurile s-ar putea sa fie destul de complicate. Avem nevoie de o compatibilitate la nivel de (spirit + trup) sau doar de o compatibilitate la nivel de spirit ?
Alchimistii lucrau foarte mult cu metale si cu aliaje ale acestora. Principial metalele se pot amesteca la nivel molecular, materialul rezultat fiind o imbinare a proprietatile fiecarui component in parte. Exista insa si sisteme (polimerii, evident) care nu se pot amesteca la nivel molecular, ori ce am face, rezultand in final un amestec de micro-domenii (un puzzle 3D). Problemele complicate ale acestu puzzle apar la interfata dintre micro-domenii. Desi la nivel macroscopic nu putem vedea mare lucru si sistemul pare omogen, la nivel molecular lucruile stau complet diferit. De ce am facut aceasta paranteza, care seamana pe undeva cu experimentul derulat intr-o camera intunecoasa ? Pentru ca este necesar sa stabilim dimensiunile la care ne raportam atunci cand analizam un fenomen. In cazul dragostei, care sunt coordonatele domeniului ? Ne raportam doar la sfera ? Sau daca trebuie sa ne raportam la hypersfera, care sunt regulile care guverneaza sistemul 4 D ?
Revenind la dilema 1 + 1 sau 1/2 + 1/2, de aceasta data as miza pe ideea 1 + 1, pentru ca in mod evident miscibilitatea dintre cele doua parti, devine esentiala pentru a spera atingerea hayf-ului. 1/2 + 1/2 este probabil o regula valabila in hypersfera. Daca ideea este de 1 + 1, discutam apoi despre compatibilitate. Pentru a ajunge la hayf cred ca este nevoie ca fiecare sfera sa aiba o structura (caracter ?) metalica, astfel incat prin contopirea a doua sfere sa se poata forma un aliaj. Din pacate, majoritatea oamenilor suntem facuti din polimeri, asa incat este putin probabila amestecarea perfecta si atingerea hayf-ului. In vis insa (atingem hypersfera ?) poate ca structura sufletului devine metalica si astfel putem ajunge la hayf. Cred ca hayf-ul este pe undeva pe la granita dintre sfera si hypersfera si ca atare el te poate duce si catre zona intunericului si catre cea a luminii.
2010-02-01 13:08:31 | Raporteaza
@ Liviu Antonesei, #120! “Le poème est l`amour realisé du désir demeuré désir”…
(H)MMMMM !Ce minunata punere in situatie la ora cind deschid ochii! (La ora intrebarii dormeam deja). Dar pentru ca e vorba de dragoste (parca, nu?) ar tsine : “L`amour est le poème realisé du désir demeuré désir”? sau chiar “Le désir est le poème réalisé de l’amour demeuré amour”?
In tot cazul, le désir n’est qu’une aile du silence…
Si, ceva ma face sa cred ca atsi auzit de un celebru motto existentsial: “Tout désirer, ne rien vouloir” al cuiva care ne-a fost drag si contemporan, cindva…
2010-02-01 13:30:31 | Raporteaza
Hop şi io!
Pauză scurtă, că mi s-or îmburdat terminaţiile peste desinenţe, ablativele peste genitive şi citatele mi s-or surpat vălătuc în minte, mai descâlceşte-le, drace, numa să mai poţi…
2010-02-01 13:47:20 | Raporteaza
Alaltăieri am fo clasică, ieri am fo romantică (numa că m-o făcut ”Nu da, că nu” să râd mai spre seară, nădăjduiesc să nu-m fi pcherdut credibilitatea).
Azi ce-oi fi???
Te pomeneşti că oi fi şi romantică şi clasică (tulai, Doamne, aşe ceva n-am pomenit de cându-s!!!).
2010-02-01 13:50:10 | Raporteaza
Apropo de romantism ş.cl., am văzut filmuleţul – absolut genial!, iertat să fie pleonasmul – postat de dl V. Ernu aici
ernu.ro/anticas../.
2010-02-01 14:02:37 | Raporteaza
Partea bună, deci romantică:
Da, domnule, iubirea-i iubire, te izgheşte când nu te-aştepţi, vine de la cine nu te-aştepţi, dar pare-a veni de undeva, dintr-o ”sferă”, totuşi, cu elemente comune ”sferei” tale.
Sau: iubire de/la gradul zero, fără spaime, fără spasme, fără întrebări existenţiale ori de altă natură, o iubire simplă – era să zic şi ”pură” – între două fiinţe primare, cu grad redus de cunoaştere, dar suficient pentru o re-cunoaştere elementară. Frumos! Iaca, s-au re-cunoscut şi, probabil, au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe…
2010-02-01 14:06:41 | Raporteaza
Partea proastă: ne-romantică!
Tristeţea clasică!!!
Femeia se pomeneşte cu flori din senin şi-ncepe să adulmece-n jur după eventualul făptaş. Unde adulmecă ea? Alături? Nu prea! Ci printre… trecători! Deşi, dacă ţinem morţiş de elementul comun, ar fi trebuit ca primul gând să-i zboare alături, la ”colegul de serviciu”, care, volens, nolens, Gregorius aceeaşi aghiasmus bibet!!!
Ba mai mult, nici măcar după ”execuţia” la ”patina” improvizată nu-i dă prin deblă că un astfel de act nu poate fi înfăptuit decât de către unul care – întocmai ca şi dânsa – va fi exersat această ”artă”!
De ce?
Nu cumva femeia-şi dorea altceva, chiar dacă nu era conştientă de asta???
Mai mult decât atât, florile au un miros plăcut (vezi petala roz ce rămâne acolo nevăzută, dar îi stârneşte atenţia… olfactivă): nici asta nu-i dă de gândit. Mai că mi-ar veni să-i spun: tanti, ori eşti proastă, ori eşti proastă, din două, amândouă!!!
Bun, să nu m-apuc acuma de suduit bărbaţii indiferenţi care trec în stânga-n dreapta, prin faţa ei fără s-o observe – cum dreaq, doară nu se face aşa ceva!!! – ba, aş zice, mai că le vine să-şi ia lumea-n cap când mai dau cu ochii şi de florile ei… Da nu-s mizantroapă (doar puţin mioapă), aşa că voi lăsa nediscutat acest amănunt nesemnificativ.
Finis coronat opus:
Dacă nu-i altul, bun îi şi ăsta!!!
Prostu, că mai bine nu-i pot spune, lasă serviciu ca ăla bun (hi-hi-hi!!!) şi-şi mută parohia-n ghereta femeii, să citească alături de ea – oare câţi ani??? – cum stă treaba cu muierea fericită. Păi, o muiere fericită, probabil, e aia care-şi poate întreţine f… – vaaai bine că n-am zîs-o! – pe banii ei!!!
Vai de ăla bărbat care-ajunge să trăiască din truda muierii (ori la mila ei)!!!
2010-02-01 14:20:30 | Raporteaza
@) Nicolae Hurduc
Pe cit am putut eu urmari discursul si pe cit am putut intele, mi se pare limpede ca “elementele” ar trebui sa fie “metalice”, nu “polimerice”. Fenomenul se intimpla rar? Asa este, important este ca este posibil si, deci, uneori, se intimpla!
2010-02-01 14:20:47 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
Eu, cind am citat din Char, am intrebat numai, ca sa inteleg mai bine punctul d-voastra de vedere, nu am incercat sa dau un raspuns…
2010-02-01 14:22:50 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
Si, da, am auzit de motto-ul cu pricina, ba chiar l-am rasucit de multe ori, ca exercitiu mental, pe toate partile!
2010-02-01 14:23:53 | Raporteaza
@ALL
Buna dimineata .
Domnilor lipseste omul 2 zile (motivat
) si vad activitate pe blog mai rau decat in agora.
@daca_nu_nu #128
“care-şi poate întreţine f… – vaaai bine că n-am zîs-o” Eu m-am gandit la facturi. Tu la ce te-ai gandit ?
2010-02-01 14:27:44 | Raporteaza
@ Virgil
Io NU!!!

Şi unde mama supărării umbli??? Că era să mă topchesc de doru tău!!! Cine vrei să-mi traducă ce spune dl profesor Hurduc??? De citit, am citit tăt-tăt-tăt, da, de priceput, n-am priceput numa cuvântu ”sferă”…
Savanţii ăştia ne omoară, domnule!!!
A, pardon: am mai priceput şi cuvântul ”1”!!!
2010-02-01 14:31:23 | Raporteaza
@Daca_nu_nu:
“Sau: iubire de/la gradul zero, fără spaime, fără spasme, fără întrebări existenţiale ori de altă natură, o iubire simplă – era să zic şi ”pură” – între două fiinţe primare, cu grad redus de cunoaştere, dar suficient pentru o re-cunoaştere elementară. Frumos! Iaca, s-au re-cunoscut şi, probabil, au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe…”
Pai vedeti ? Ajungem exact la ceea ce am spus, legat de dimensiunile sistemului la care ne raportam.
2010-02-01 14:47:28 | Raporteaza
@Liviu Antonesei:
“Fenomenul se intimpla rar ? Asa este, important este ca este posibil si, deci, uneori, se intimpla!”
Dupa cum este bine cunoscut, fenomenul se intampla cu precadere in literatura de specialitate, in practica existand serioase probleme de reproductibilitate a experimentului.
2010-02-01 15:00:26 | Raporteaza
@) Nicolae Hurduc
Ha, ha, ha! Dar macar au bietii oameni niste repere pentru practicile lor imperfecte!
2010-02-01 15:13:24 | Raporteaza
@LA
Eu nu cred ca homosexualii nu pot sa guste erotismul, pentru ca, probabil, sufletul de femeie poate sta pitit si in trupul mai mult sau mai putin paros al barbatului – defect de fabricatie. Si atunci, tot un barbat plus o femeie avem (un intreg rotunjor). Ce, n-ati vazut niciodata femei barbate (Zoe!) si barbati… cum sa le spunem?… foarte sensibili?
@Daniel StPaul
Spuneti-mi, va rog, de ce scrieti cu “ts”? Nu e nostim deloc.
2010-02-01 15:30:34 | Raporteaza
@Daca_nu_nu:
“De citit, am citit tăt-tăt-tăt, da, de priceput, n-am priceput numa cuvântu ”sferă”…
Savanţii ăştia ne omoară, domnule!!!
A, pardon: am mai priceput şi cuvântul ”1”!!!”
Pai de vina este timpul asta (care nici nu exista de fapt) care ne obliga sa facem cate 7 treburi de-odata. Ideea altfel spusa ar fi ca arhitectura sufletului trebuie sa atinga un anumit grad de perfectiune, pentru a putea asigura miscibilitatea celor doua sfere. Mai exista insa o sansa din punct de vedere alchimic: in anumite conditii absolut particulare, piesele componente ale celor doua puzzle-uri sa poata suferi transmutatii si sa asigure miscibilitatea.
2010-02-01 15:31:44 | Raporteaza
Aparte:
Pare că tot nu-s chiar aşa de proastă…
Câteodată mă prind…
Cred că de-aia s-o tăt dus şi Virgil. Ce-o fi zâs omu? ”Asta face pe nebuna???” Nu fac io pe nebuna, da nici nu cred în ”Basic Instinct”, numa dacă-i cu Michael Douglas. La on năcaz, hai, no!, treacă de la mine, ar mere şi-on Richard Gere…
2010-02-01 15:34:33 | Raporteaza
@Nicolae Hurduc 122
Foarte interesant, multumesc.
Eu am mers pe ipoteza 1+1 fiindca nu stiu ce sa fac cu cealalta. Din doua “motive” umile:
1) “Adevarograful” pare-se ca e prost scalat in sfera.
2) Daca improbabilul se intampla si il si recunoastem, ce ma fac cu o asemenea povara metafizica? Corpul fizic nu are “bunul simt” sa inceteze sa existe cand se intampla absolutul.
2010-02-01 15:39:09 | Raporteaza
@Daca_nu_nu
Desi nu am apucat sa citesc toate comentariile incer sa-ti traduc ce inseamna sfera si cifra magica “1″
Eheee. Cifra 1 este daca vrei umanitatea si de ce nu unitatea adica eu , tu , LA , NH si toti participantii la forumul asta luati individual. Fara cifra 1 cred ca inca mai cautam banane prin copaci. Omul dupa ce a invatat despre cifra 1 si-a adaugat un nou “features”: si ca sa-l citez pe Inima rea numit “rumegare”. O data functia “rumegare” compilata si utilizata corespunzator a dat nastere la alte obiecte cum ar fi :intelectul, iubirea samd
In mare sfera inseamna tot ce ne inconjoara tot ce stim, suma actiunilor noastre, a gandurilor si a viselor noastre. Nu exista un continut standard al unei sfere. Unii sunt mai iubaretzi de felul lor alti mai pragmatici, altii realisti , mai visatori samd. Orice compozitie in orice proportie poate umple sfera aceasta. Aaaa ca exista interconectare intre ele asta e cu totul alta poveste. Cum se interconecteaza chestile astea ? habar n-am. daca stiam stateam ca Bill Gates intr-un iaht sau ca alti ganditori intr-o pestera.
2010-02-01 15:49:29 | Raporteaza
@daca_nu_nu
“da nici nu cred în ”Basic Instinct”, numa dacă-i cu Michael Douglas. La on năcaz, hai, no!, treacă de la mine, ar mere şi-on Richard Gere…”
Domne noi barbati nu ne mai amagim de mult. Umbla un banc printre barbati si anume ca nu exista femei urate doar barbati care nu au baut suficient.
Concluzia te las pe tine sa o tragi ca esti fata dasteapta.
2010-02-01 15:54:31 | Raporteaza
@) Ioana
E doar o opinie si cum opiniile sint libere, o pastrez pe a mea!
2010-02-01 16:14:45 | Raporteaza
@) Virgil
Bine ati revenit printre noi! Sper ca proiectele cu pricina sint pe drumul lor cel bun.
2010-02-01 16:15:57 | Raporteaza
@Liviu Antonesei
Multumesc. Da unul din ele sunt in faza finala de lansare. Cu cel de-la doilea (educational portal) intentionez sa implic pe cativa dintre cei pe care i-am intalnit pe forum inclusiv dumneavoastra. Mai multe detalii o sa va trimit pe email. Oricum va mai sunt “dator” cu niste informatii
2010-02-01 16:22:50 | Raporteaza
bonjur la toata lumea!
,ca emerg gesturi si fapte
-asta e partea si misto si inseparabila de recunoastere.
Nicolae Hurduc@
1) 1 plus 1 era, daca imi permiteti sa traduc in limbajul Dvs, hipersfera LANGA, ALATURI DE hipersfera. 2) NU PLUS, ca plus-ul tinea loc de “aproape de” si nu e literalul aritmetic pur.
3) si da:iubirea, aia pe bune, e recunoastere reciproca. ce fel de recunoastere?( ca-s multe tipuri) recunoastere in tacere, calma, d-aia de care zice Liviu Antonesei. ca din acest tip de recunoastere emerg cuvinte, si cuvinte cu putere, sau numai cuvinte care gadila in mod placut auzul
4)DAR : HIPERSFERA LANGA HIPERSFERA si nu sfera langa sfera. omul, ca e barbat, ca e femeie, este 1 si din 1 nu lipseste nimic. hipersfera e-n fiecare si fiecare o gaseste daca il intereseaza subiectul. singur nu poate, asta da, singur nu poate
2010-02-01 16:55:47 | Raporteaza
daca nunu@ ami@
,ami, ce ziceai.
io-s cu emily dickinson, cu flannery c’connor, cu emily bronte. de aceea ziceai bine
2010-02-01 17:13:17 | Raporteaza
@nu da, ca nu:
“DAR : HIPERSFERA LANGA HIPERSFERA si nu sfera langa sfera. omul, ca e barbat, ca e femeie, este 1 si din 1 nu lipseste nimic. hipersfera e-n fiecare si fiecare o gaseste daca il intereseaza subiectul. singur nu poate, asta da, singur nu poate”
La 1/2 + 1/2 valabil la hypersfera voiam sa spun altceva: ca modelul a doua jumatati distincte, care nu fuzioneaza in final ci doar se imbina intr-o sfera, pastrandu-si individualitatea, ar putea fi aplicabil doar daca am trai int-un spatiu 4 D. Sunt de acord ca fiecare dintre noi e 1, dar nu putem fi hypersfere pentru ca limitele gandirii noastre sunt prizonierele sistemului 3 D.
Insa ideea dumneavoastra este interesanta in sensul introducerii unei a patra dimensiuni: DRAGOSTEA. Precedentul sistemelor hetero-dimensionale exista, exemplul cel mai cunoscut fiind 3D + timp. Nu vom avea in acest caz o hypersfera adevarata, dar am putea avea un precursor al acesteia (poate un hayf ?).
2010-02-01 17:22:29 | Raporteaza
@) Virgil
Spor atunci. Si, sigur, daca e posibila o mina de ajutor, cu placere!
2010-02-01 17:26:21 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Da, cuvintele, cum stim inca de la cei foarte vechi au putere si emeg din ele toate celelalte…
2010-02-01 17:28:07 | Raporteaza
@nu da, ca nu:
“DAR : HIPERSFERA LANGA HIPERSFERA si nu sfera langa sfera. omul, ca e barbat, ca e femeie, este 1 si din 1 nu lipseste nimic. hipersfera e-n fiecare si fiecare o gaseste daca il intereseaza subiectul. singur nu poate, asta da, singur nu poate”
Nu cred ca modelul hypersferei e aplicabil omului, pentru ca sistemele noastre de gandire sunt prizonierele spatiului 3 D. Insa putem imagina un artificiu hetero-dimensional, introducand drept o a patra dimensiune DRAGOSTEA. Daca folosim 3 D + timp nu vad de ce nu ar fi functional si sistemul 3 D + dragoste. Mai mult decat atat, el ar putea fi un precursor al hypersferei (hayf ?).
2010-02-01 17:28:27 | Raporteaza
@nu da, ca nu:
Scuze pentru repetitie dar primisem un mesaj de eroare la prima incercare.
2010-02-01 17:30:19 | Raporteaza
@) Nicolae Hurduc
Un pre-cursor sau, cine stie?, poate un post-cursor?
2010-02-01 17:33:01 | Raporteaza
@) All
Nu-mi dadeam seama ce cretin e sistemul asta anti-spam! Acasa, sint in optiunea logat in permenenta si nu trebuie sa scriu toate prostiile astea – credeam, de altfel, ca nici nu mai exista!
2010-02-01 17:34:44 | Raporteaza
@ Virgil
Am tras-o!
2010-02-01 18:07:26 | Raporteaza
@ Nu da, că nu
E ok. Thanks!
2010-02-01 18:08:31 | Raporteaza
@Nicolae Hurduc
, nici agape-ul. e Adevarul, sunt cuvintele adevarate, cele pe care le recunosti ca fiind ale tale chiar daca le zice altcineva, si chiar ti-e un pic ciuda ca nu le-ai zis tu, dar te calmezi pana la urma
sunt cuvintele Adevarului tau interior, care e partea cea mai veche si mai buna din tine. le auzi si mori incet, te termina, esti “desfiintat”, blocat, rupt, nu mai esti bun de nimica. sau razi ca dementu, ca Adevarul cand vorbeste nu spune doar lucruri superultrasofisticate. ma gandesc la comediile lui Shakespeare. Adevarul vorbind prin gura lui Falstaff(nu cel mai bun exemplu pentru tineri, am auzit numai de astea) sau cand gardianul inchisorii ii spune lui Master Barnardine, care avea chef de somn si nu se lasa dus: “Domnule, va rog sa va veniti sa va spanzuram si veti dormi dupa aia”. a 4-a D e Adevarul, ca vrem ca nu vrem, pana la urma ne atinge
1 asta mi se pare o chestie cu adevarat tare: ca oriunde am fi suntem imediat incadrati in 3D. visurile sunt in 3D, si orice tip de imaginatie la fel.
2 e bine ca o subliniati in permanenta, ca poate usor usor ne mai si dam seama de consecinte
3 DAR: ca nu suntem in 4 D? eu sunt sigur ca suntem in 4D. iar a 4-a dimensiune nu e nici iubirea, nici altruismul, nici philia nici …paraphilia
2010-02-01 18:08:57 | Raporteaza
Liviu Antonesei@ #153
ce e post-cursorul? incercati va rog o definitie stil Magda Isanos
2010-02-01 18:10:28 | Raporteaza
daca nunu@
pupici, uracioasa mica!
2010-02-01 18:13:04 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
mai in gluma mai in serios, o sa incerc si io o definitie a post-cursorului, bazata-n cele doua poezii aici postate. daca nunu, te bagi?
2010-02-01 18:21:24 | Raporteaza
Urâcioasă???
N-auzişi că Virgil mi-a zis urâtă???
În şoaptă:
Ştii ce cred eu? Cred că e o provocare!!! Vrea să-i demonstrez că nu-i aşa şi mare lucru de nu-mi va cere să fiu parte din vreun lot experimental!!!
Că ştii cum e:
De frumoasă nu-i urâtă, da-i deşteaptă proasta dracu!!!
Să nu mă spuuui!!!
Pupici dulci-dulci şi de la mine!!!

2010-02-01 18:22:50 | Raporteaza
Prestissimo, in lunch break
@Liviu Antonesei #130. Nici nu am intseles ca atsi dat un raspuns, cum de-altfel, nici eu n-am intentsionat sa dau unul. Am reactsionat placut surprins la reintilnirea cu o mai veche mare bucurie, cam ratacita pe undeva prin rafturile tot mai delabrate ale memoriei. Chiar daca uneori nu ”cadreaza”, ma las mai degraba dus ludicului decit hermeneutizarii, care , entre nous soit dit, imi pare, nu chiar arare, nostalgia pentru zapezile venitorelui
2010-02-01 19:14:19 | Raporteaza
@ioana,#137b Sorry pentru dezagrement. To cut a short story long: din inadaptare/inadaptabilitate. Nu am diacritice si, in afara de ambiguitatea metodica, cea accidentala imi displace (e.g. in insemnarea dv.: “putin”) Personal, intr-un caz ca asta, mi-ar fi cit se poate de neplacut a convia, fie si fonetic, o slinoasa naluca fost-actual KGBista, dar, in plus, sint o multsime de dublete care intervin. Pe de alta parte, chiar tre’ sa fie “nostim”? Ca eu contam ca la un simplu baleiaj nu conteaza si, daca se intimpla sa fie ceva cu miez, de-asemenea nu conteaza. Da’ daca traba, atunci ii musai.
2010-02-01 19:16:08 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Habar nu am ce este post-cursorul, am facut doar un joc de cuvinte plecind de la pre-cursorul d-lui Hurduc. Dar, acum, daca ma gindesc bine, poate nu e o zona nedemna de explorat, fie si in maniera unui lirism puternic, precum cel al Magdei Isanos!
2010-02-01 19:19:23 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
Nici la mine nu era un repros – ludicul e molipsitor!
2010-02-01 19:20:56 | Raporteaza
daca nunu@
definitie n-am. ce mi-a iesit e un fel de fenomenologie a postcursorului in cele doua poezii, pe care tu macar le-ai cetit. de-aia zic, as putea sa-ndraznesc sa postez produsul? cu voia ta, doar
2010-02-01 19:22:46 | Raporteaza
@Daca_nu_nu nu ma compar cu tine la “licente poetice dar in acelasi timp mai poti spune
frumoasa mea urata
sau
urata mea frumoasa
Ideea era alta si anume ca daca bei suficient poti considera pe un “adonis” ca mine frumos ca Robert de Niro. Facem si noi barbatii la fel si vad ca merge
Mai ales ca voi aveti palinka un medicament foarte bun pentru astfel de imaginatii
2010-02-01 19:25:34 | Raporteaza
Virgi@ salutare virgi! sugerezi ca fata tre sa bea ca sa te vada pe tine robert de niro? am inteles bine?
2010-02-01 19:27:53 | Raporteaza
Oooff, pianele lui Zebedeu!!!
2010-02-01 19:35:23 | Raporteaza
Staaaaţi, oameni buni, că aci-i ca la balamuc!!!
Telefoanele sună, mailurile vin, messengerul a luat-o razna….
Ooof!!!
Mă făcu mama şcoler, măi!!!
2010-02-01 19:37:01 | Raporteaza
@ Nu da, că nu
Aaaoleo, pe mine mă-ntrebi dacă poţi posta ceva pe blogul lui Liviu???!!!
Maaamă, da ce-s io, administator site???
Postează, no, că şi-aşa zice lumea că mă răsfaţă LA pe blog, măcar să aibă şi lumea o confirmare…
Numa să fie şi Liviu de acord, că-i parohia lui!!!
Bunicule???
2010-02-01 19:40:37 | Raporteaza
@ Virgil
Fiuuuuuuuuuu!!!
M-am liniştit!!!
Maamă, ce m-am speriat!
Că nuş cum făcui şi scăpai on uochi peste stănoagă şi văzui ceva c-on studiu pe nuştiuunde, cu muieri deştepte şi muieri proaste…
Şi taaare m-am spăriet!!!
Dumnezo să-ţi dea sănătate!!!

2010-02-01 19:42:38 | Raporteaza
daca nunu@
mi se pare ca n-ai cum citi daca esti in plin balamuc. asa ca o las pe mai incolo
2010-02-01 19:46:41 | Raporteaza
@nu da, ca nu
100% corect
2010-02-01 19:48:19 | Raporteaza
Speram că ne-am înţeles în privinţa “jumătăţilor” – nu există. Ideea din mitul androginului este aspiraţia către perfecţiune, înţeleasă ca recuperare (Ideea aceea care bîntuie cerurile, şi se lasă-n jos doar sub forma unei minţi adormite, numai bune de moşit ori de lăsat în plata Domnului).
În Noduri şi semne, Nichita Stănescu poetiza distincţia 1 şi 0 – singura diferenţă adevărată, zicea el. Multiplu de 1 – neimportant.
Acum, datorită precizării prof. Hurduc (“sîntem polimeri”) e clar c-ar trebui să ne căutăm adevărul nostru de carbonaţi, pe la Democrit. Şi să renunţăm la ideea perfecţiunii, fiind noi rezultatul unor reacţii în lanţ.
Mă gîndesc la bietul Socrate – cît de nefericit ar fi băut cucuta dac-ar fi ştiut că maieutica lui polimeri căuta, iar nu Idei.
Dar mai milă mi-e de bieţii oameni ai mileniului următor – cum vor ridica ei nedumeriţi din umeri, la vederea prăpăstiilor care-i încîntau pe paleostrămoşii lor – Idei absolute dar necalculabile. Păi – şi-or spune ei – nimic neprins în formulă nu poate avea valoare de adevăr, neavînd valoare de întrebuinţare practică.
Atunci, poetice vor fi doar formulele încă nevalidate – dar vor fi poetice nu în măsura imposibilităţii validării lor, să vă fie foarte clar!
2010-02-01 19:48:28 | Raporteaza
@ Inimă-Rea
Am înţeles, să trăiţi!!!
2010-02-01 19:50:31 | Raporteaza
Aşe le-am zîs la tăţi şi, cu ajutorul bunului Dumnezeu, am prins ceva răgaz…
@ Nu da, că nu
Postează, dragă, din partea mea, că i-am liniştit!!!
2010-02-01 19:51:53 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu, Nu da, ca nu
Aveti nu doar acordul, as spune ca si binecuvintarea mea!
2010-02-01 19:53:52 | Raporteaza
Inima rea@
poezia salveaza polimerul. invers oare se poate?
2010-02-01 19:54:15 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Cu doar precizarea ca unele sint nevalidabile in genere, nu doar deocamdata! Si, in fond, in ele si sta cam toata libertatea noastra…
2010-02-01 19:57:17 | Raporteaza
Liviu Antonesei@ #178
nu de binecuvantari ma feresc io
2010-02-01 20:00:26 | Raporteaza
@ LA
Mulţumim, Bunicule drag!!!
Aparte:
He-he!!!
Multe-ar vrea să aibă şi ele un Bunic aşa cum am eu…
Au, au, au-aaau!!!…
2010-02-01 20:01:31 | Raporteaza
Musai, musai tre sa marg. Totusi:
“Un poète doit laisser des traces de son passage, non des preuves. Seules les traces font rêver . ”
“A chaque effondrement des preuves le poète répond par une salve d’avenir ».
2010-02-01 20:01:40 | Raporteaza
daca nunu #177 @
a zburat puiul cu atza
2010-02-01 20:03:14 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu, Nu da, ca nu
Bucurati-va, dara, de binecuvintare!
2010-02-01 20:07:01 | Raporteaza
@ Nu da, că nu
Ha??????????
???
Te previn că-s ardeleancă…
Deci nu prea stau bine cu priceperea…
Numa dacă nu cumva ăsta-i poemul!!!
Şi-atunci se cuvine să-l interpretăm…
2010-02-01 20:07:48 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
Merci encore! E placut sa-ti mai reamintesti, sa ti se reaminteasca si lucrurile frumoase…
2010-02-01 20:08:30 | Raporteaza
@) All
Si apropos de lucrurile frumoase, Vasile Ernu a postar cel de-al doilea film pe blogul sau, adica aici
ernu.ro/categor../
2010-02-01 20:09:30 | Raporteaza
Daniel StPaul@
“A chaque effondrement des preuves le poète répond par une salve d’avenir ». numa una?
2010-02-01 20:11:44 | Raporteaza
daca nun@
da cu ci tz-am gresit?
Liviu Antonesei?
aceeasi intrebare ca pentru daca nunu, numa pronumili tz s va citi “v”
2010-02-01 20:19:42 | Raporteaza
Mie???
2010-02-01 20:22:44 | Raporteaza
daca nunu@
balamuc hayf balamuc/ cias cu cuc/cias cu cuc
2010-02-01 20:27:44 | Raporteaza
daca nunu@
tz-o placut poiezia mia? am compus-o in cinstea momentulu
2010-02-01 20:29:52 | Raporteaza
Cher maître, scuză-mă că ţi-o spun pe şleau – nu gîndeşti ca un polimer.
2010-02-01 20:31:09 | Raporteaza
Inima rea #194 @
une salve d’avenir, vorba lu Daniel St Paul
2010-02-01 20:35:15 | Raporteaza
#195: Korrect! Venitorele va fi al polimerilor sau nu va fi deloc.
2010-02-01 20:47:29 | Raporteaza
@ Nu da, că nu # 192
GENIULEEEEEEEEEE!!!
Cu-cu!!!
Baaau!!!
Cu-cu!!!
Baaau!!!
No. Îi bine-aşe???
Amu doară n-oi trăbui să şi zbor deasupra cuibului…
Că, dacă_trăbă…
2010-02-01 20:47:47 | Raporteaza
se marita, cred, vecina de la etaj si mai e putin si-mi cade tencuiala pe tastatura. se aud expresii ininteligibile. se spun lucrurilor pe sleau. o impuscatura!!!sper sa fie dopul de la sampanie.cred ca acum se bea. se aud iar vorbe. din nou ininteligibile. iar se spun lucrurilor pe sleau. alta impuscatura. sper sa fie dopul de la a doua sticla de sampanie. in sfarsit cade si tencuiala din tavan. ce usurare.
2010-02-01 20:55:47 | Raporteaza
daca nunu@
tu crezi ca mie de ras imi arde acum?
2010-02-01 21:02:32 | Raporteaza
Aşa-ţi trebu’ dacă n-ai urcat destul pe scara … blocului.
Apropo, nu-i aşa că nici scară de incendiu n-aveţi?
PS: Eu nu-nţeleg de ce-ţi închipui tu că mirele are pistol cu doape. Mai bine, sună la 122.
2010-02-01 21:03:34 | Raporteaza
in timp ce ma uitam ce ai scris, mi-a disparut telefonul. un telefon din ala cu fir, alb, cu maner nu din ala ca un corn, mai degraba ca un donut. un adevarat telefon in 3D. nu pot suna la 122. nu mai vad aproape nimic din cauza prafului
2010-02-01 21:09:11 | Raporteaza
Nu-i bine-aşa???
Atunci să fiu sobră!
Oricum m-am întristat deja un pic, pentru că George, pe vremea când era un nick, iar eu nu ştiam cine-i, părea că mă iubeşte…
Acum pare că m-ar fi uitat…
Prin urmare, nici mie nu-mi mai arde de râs.
Dar de hayf-ul tău, tot îmi arde, fie el balamuc sau cias cu cuc, treaba lui ce-o fi, numa hayf să fie.
Te rog să apreciezi cum se cuvine.
2010-02-01 21:09:32 | Raporteaza
daca nunu@
nu pot aprecia nimic acum. vecina nu se mai termina de maritat. praful ma-nconjoara. ecranul laptopului e o pata alb-negru cu densitate foarte scazuta de pixeli. intre pixel si pixel poti baga degetul. simt ca intru in panica
2010-02-01 21:15:21 | Raporteaza
s-a spart tavanu!!!! au cazut in mijlocul camerei. sunt mai multi. continua
2010-02-01 21:20:10 | Raporteaza
s-a spart tavanu! au cazut in mijlocu camerei. cred ca sunt mai multi. continua
2010-02-01 21:21:22 | Raporteaza
ma trag si pe mine. unde ma duci bestieeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
2010-02-01 21:23:34 | Raporteaza
uf, a fost o confuzie. un etaj si mai jos aveau treaba. si-au cerut scuze si-au plecat. au luat-o si pe vecina cu ei.uf. ce ziceai daca nunu?
2010-02-01 21:26:57 | Raporteaza
Ziceam că-i rău să stai la bloc!!!
Aici dăm boxele la maxim, n-are treabă nici dracu…
Vinu fierbe-n cupe, spumegă pocalu…
Linişte şi pace!!!
Ninge ca_cristalu!!!
2010-02-01 21:54:45 | Raporteaza
daca nunu@
si voi cand va maritati cum procedati?
2010-02-01 21:57:30 | Raporteaza
Inimioară, ai uitat ultimul vers: Plînge iar cristalul (paharul).
2010-02-01 21:57:56 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Cred ca ai dreptate, maitre, dar nimeni nu-i perfect!
2010-02-01 22:00:25 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
Vai de mine, dar nu mi-ati gresitara cu nimic! Mi s-a cerut ingaduinta, iar eu am acordat de-a dreptul binecuvintare…
2010-02-01 22:03:46 | Raporteaza
Cam aşa:
youtube.com/wat../
2010-02-01 22:09:04 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Dincolo de cintecul ca atare, unele imagini sint extraordinare.
2010-02-01 22:13:48 | Raporteaza
daca nunu@
vai ci frumos! ci romantic! da di undi shtii tu di cantishi ashe di frumoasi?
2010-02-01 22:13:52 | Raporteaza
Ştiu.
2010-02-01 22:19:20 | Raporteaza
daca nunu@
aici avem o problema. nu vad pe nicaieri subiectul. vad un verb, un punct, atat. ca si cum ai zice :ninge.
2010-02-01 22:22:02 | Raporteaza
Liviu Antonesei@
va mentineti binecuvantarea?
2010-02-01 22:25:43 | Raporteaza
Subiectul este ”EU”.
Noapte bună, Băieţi!!!
2010-02-01 22:30:03 | Raporteaza
@) Nu da, ca nu
De buna seama! Am eu mutra de om care retrage ceva deja acordat?!
2010-02-01 22:33:52 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Nopate buna, nepoata!
2010-02-01 22:34:34 | Raporteaza
daca nunu@
no, da ci atata graba?
hai ca stiu ca te mai uiti
2010-02-01 22:35:37 | Raporteaza
all@ noapte buna. imi plashi canticu, daca nunu!
2010-02-01 22:38:35 | Raporteaza
Am găsit!!!
youtube.com/wat../
2010-02-01 22:47:02 | Raporteaza
@) Daca_nu_nu
Wow! Ce-mi aminteste melodia asta celebele “ceaiuri” ale vietii mele de licean!
2010-02-01 23:23:58 | Raporteaza
@nu da, ca nu,#189.
Effectivement, numa una, penca chaque effondrement est nombreux… (insider’s tip: poesia lucreaza calitativ, nu cantitativ).De-altminterea, pe ambalajul salvelor e tiparit clar avertismentul “A se ‘salva’ cu moderatsie; excesul de salve este daunator sanatatsii si venitorelui (plus on en ‘salve ‘, moins il en reste, (din venitoriu, sdeca)” Nu mai e de mult ca pe vremea cind, voind a se sinucide, Maiakovski isi saluta camaradereste ortacii: “Salve, tavarishi!” Cari n-au pregetat a fi cit se poa’ de obligeants.
2010-02-01 23:27:51 | Raporteaza
Nuditate-goliciune-erotism, désir (extrinsec si intrinsec). Scenariu de spot publicitar multi media:
Gros plan pe fatsa lui, vorbind la un telefon caruia nu i se vede marca.
El: “What do you wear?”
Ea: (gros plan pe buzele ei, apoi pe gitul , decolteul si ceafa ei, voce catifelat grava, arcuita felin): “Lipstick” (sau : “ ‘Extase’, by Givenchy”; ori “Lipstick and ‘Extase’, by Givenchy”
in care erotismul mesajului este , de fapt, un désir extrinsec, instrumental, iar cresterea vinzarilor produselor pomenite, désir intrinsec. Voilà, la classe est terminée, à la prochaine et bonne nuit .
2010-02-01 23:30:10 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
N-ar fi rau clipul! Sint insa curios cit ar impulsiona vinzarile! Bonne nuit!
2010-02-01 23:38:35 | Raporteaza
@Liviu Antonesei,#228
Stiu ca acolo cugetarea a trecut la faza “safe mode”, dar daca nu fac lamurirea, n-o sa pot dormi eu mai incolo. Deci: Nu voi mormint bogat, nici merite nemeritate. Spotul exista (a existat), l-am vazut eu, produsele in cauza nu mi le mai amintesc clar. Pentru renforcement, in cazul de fatsa: désir-ul de a-i reconstitui scenariul = désir extrinsec, instrumental, pentru implinerea désir-ului intrinsec, adeca lamurirea celor doua feluri de désir. Vous me suivez? Mai departe: désir-ul de a preciza cum sta treaba cu spotul publicitar= désir extrinsec, mijloc pt a implementa désir-ul intrinsec carele-i désir-ul de a putea dormi in pace. C’est clair, non? Bon, mainteneant ça suffit! (asta mi-o zic mie). Faut y aller. I’allah!, cum frumos ne indeamna fratsii nostril ismailiteni.
2010-02-02 00:48:14 | Raporteaza
@) Daniel StPaul
Acum, e foarte clar, deci chiar exista! Asta e, am inteles si ilustrarea celor doua feluri de desir!
2010-02-02 00:52:40 | Raporteaza
@Liviu Antonesei:
Mais enfin, faut être raisonnable, une journée dure vous attend demain -bof, aujourd’hui même, chez vous-, donc au dodo, svp. Je vais avoir la mauvaise conscience (si, si, j’en ai une!)
2010-02-02 01:21:23 | Raporteaza
@ Nu da, că nu
Ai scris mai sus, la # 147 aşa:
daca nunu@ ami@
,ami, ce ziceai.
io-s cu emily dickinson, cu flannery c’connor, cu emily bronte. de aceea ziceai bine
?????????????????
Acuma văd io neşte treburi!!!
Vezi că… dincolo nu vorbeşti cu mine!!!
2010-02-02 08:40:43 | Raporteaza
@Daca_nu_nu:
Iata o varianta mai apropiata de anotimp. Si mai are si sfera….
youtube.com/wat../
2010-02-02 08:42:36 | Raporteaza
@) All
Buna dimineata, all people!
2010-02-02 08:52:51 | Raporteaza
@) Nicolae Hurduc
Multumesc si pentru versiunea asta!
2010-02-02 08:53:52 | Raporteaza
Bună dimineaţa, domnule profesor!
Mulţumesc pentru melodie.
E foarte frumoasă şi varianta aceasta, doar că eu n-o ştiam.
Berbeacă, de!
2010-02-02 09:01:58 | Raporteaza
Servus, Bunicule drag!!!
2010-02-02 09:02:27 | Raporteaza
Vaaai, acuma văd că mi-a scris Inimioară!!!
Uuuu…
Da oare ce-o fi vrut să spună cu ”Plânge iar cristalu…”?
Plânge iar cristalu…
Plânge iar cristalu…
Plânge iar cristalu…
Aoleo!
I-a trecut viroza!!!
Bravo, Inimioară! Bravo!!!
Ai înfrânt!!!
Sunt mândră de tine!!!
2010-02-02 09:05:13 | Raporteaza
Am văzut şi filmuleţul postat de dl Ernu…
Brrr!!!
Ce… prostuţă???
Fata aia-i proastă cum se cade!!!
Vai de mine şi de mine!!! Că şi io m-am spăriet, apoi bietul copilaş!!!
De mi-a da dracu o noră ca aceie, apoi m-o văzut Dumnezo…
2010-02-02 09:07:28 | Raporteaza
@) All
Capitol nou postat aici
voxpublica.real../
2010-02-02 09:31:59 | Raporteaza
@Inima-Rea:
“Venitorele va fi al polimerilor sau nu va fi deloc.”
Nu trageti Dom’ Semaca ! Sunt eu, Alchimistu’ !
E adevarat ca ma obsedeaza ideea unor limite impuse atat la nivelul corpului, cat si la nivelul spiritului (ceea ce imi consolideaza convingerile creationiste). Limitele sistemului de gandire in 3 D, codul ADN al mortii celulelor (divizare celulara limitata)…..Povestea mea cu polimerii, tot la limite facea trimitere, mai exact la imperfectiunile din interiorul sferei. Putem corecta aceste imperfectiuni, sau exista doar varianta alchimica a transmutaiei structurii interne a sferei pentru a putea avea acea fuziune la nivel atomic – Hayf ?
Si atunci ne putem pune intrebarea daca este posibil sa atingem hayf-ul, sau este doar un vis 3,5 D, un precursor al hypersferei… ? Hayf-ul poate fi astfel cel care ne anunta existenta hypersferei, un fel de Ochii Beatricei… ? Sa nu uitam de calauza lui Dante spre Empireu.
youtube.com/wat../
Si iata si cum transformam lumina in intuneric
youtube.com/wat../
Si intunericul in lumina
youtube.com/wat../
2010-02-02 09:32:40 | Raporteaza
Mo’ning, People!
Maître, acum am văzut o-ngrijorare la episodul nr. 4. Rien de serieux – seulment un petit bras de fer. Asta-i masculinitatea – bat-o! – oricît de civilizată: provocatoare. De altfel, disputele de acest fel sînt mult mai promiţătoare – în ce priveşte focul de artificii consecutiv – decît armoniile, care devin plicticoase în timp. Ceea ce spune St Paul cu “puisqu’on s-entendent si bien a quoi bon se parler”. D’ccord, il vaut pas la peine.
Cu menţiunea că nu pentru c-am fi de acord ci pentru că n-ar avea sens să insistăm pe asta. Fiindcă entendre nu e doar “a-nţelege”, mai e şi “a auzi” (un fel de “a băga la cap”, – prin auzire şi reţinere – de-al nostru).
–
Prof. Hurduc: Dom Profesor, eu mai glumesc, sper să nu o luaţi telle quelle. Mai sper să ne putem permite cîte-o glumă, din cînd în cînd.
Apoi, să ştiţi că am tot respectul pentru polimeri, din care cu toţii ne tragem – iar nu de la Rîm, cum ştiu unele latiniste.
2010-02-02 11:10:48 | Raporteaza
Aaaaaaaaaaaaaaaaaaoleooooooooooooooooo!!!!!!!!!…
(Leşină.)
2010-02-02 11:30:59 | Raporteaza
@Inima-Rea:
“Prof. Hurduc: Dom Profesor, eu mai glumesc, sper să nu o luaţi telle quelle. Mai sper să ne putem permite cîte-o glumă, din cînd în cînd.
Apoi, să ştiţi că am tot respectul pentru polimeri, din care cu toţii ne tragem – iar nu de la Rîm, cum ştiu unele latiniste.”
Fiti fara grija ! Cred ca ati putut deja constata ca am un simt al umorului destul de dezvoltat. Insa scriind aceste interventii intre doua partide de completari ale cursurilor, sau “printre paragrafele” vreunei lucrari, imi dau seama dupa aceea ca mesajul meu ar putea sa nu fie destul de clar. Si mai vin cu cate o precizare-doua. Cateodata chiar imi cristalizez mai bine ( oare ? )cate o idee.
2010-02-02 11:32:01 | Raporteaza
youtube.com/wat../
2010-02-02 11:41:21 | Raporteaza
Mersi, Inimioară, mă melancolizaşi mintenaş. Neiertătoarea intuiţie feminină, mie-mi spuneţi? Cum de-ar fi ştiut, altfel, că tangoul e marea mea slăbiciune?
2010-02-02 12:08:10 | Raporteaza
Noroc-norocel, Inimioară, că mi-a venit Adişor cu nişte amici şi m-a rugat să le fac neşte cartofi prăjiţi. Altmintrelea, m-aş fi aruncat pe tine dincolo şi au-au-au-aaau!!!, ce ţi-aş fi făcut… (mmmm…)
2010-02-02 12:41:24 | Raporteaza
N-a fost, domnule, intuiţie!!!
A fost… cunoaştere…
Păi ai uitat domnia ta că eu te-am abordat întâiaşi dată pentru prima oară, la Coti???
Şi că am dansat o vară???
Păi, ce?, eu dansez aşaaa… cu fitecine??? Io dansez numa cu oameni de calibru, dragă!!! Uită-te şi tu!!!
Şi când stam eu şi meditam în mintea mea aceste, numa iacătă văz că Inimioara mă vâră la partitive: ”unele latiniste”… Aaaaoleo! De indignare, mi-a leşinat nick-ul, dragă!!!
Da, tot io de cătră pădure: staaai, domnule, că-i filolog de-ai mei! Tră să ştie de litotă!!!
Şi iaca:
PARS PRO TOTO ET TOTO PRO PARTIS!!!
No!
2010-02-02 12:46:26 | Raporteaza
No. Iaca nu mi s-o arătat!!!
Reiau:
PARS PRO TOTO ET TOTUM PRO PARTE!!!
2010-02-02 12:48:05 | Raporteaza
Variantă: Toţi pentru una şi una pentru toţi. Atunci, e Regina.
2010-02-02 14:13:49 | Raporteaza
@) Inima-Rea
Nici eu n-am crezut ca era ceva grav, dar nu vazusem decit dimineata si am simtit asa, nevoia unei acolade, ori cum sa-i spun!
Profesorul Hurduc are simtul umorului, poti fi linistit! De altfel, ii si convine sa ne tragem din polimeri, nu de la Rim!
2010-02-02 20:23:43 | Raporteaza
“„goliciuni” predestinate reuşesc să se întîlnească, să se regăsească.”
predestinate? in capitolul 10 parca, scriati de arbitrar…
pai… trebuie sa va hotarati. Pt ca destinul si arbitrarul se bat cap in cap. se anuleaza reciproc. Nu pot coexista.
2010-02-13 04:25:29 | Raporteaza
“comuniune totale.” comuniune totala
2010-02-13 04:33:54 | Raporteaza
Gherman Adrian@
hahaha, cum sa nu poata coexista “destinul si arbitrarul”? dovada? si tu citesti ce scrie pe aici
2010-02-13 06:27:39 | Raporteaza
@nu da, ca nu:
n-am inteles. adica, am libertatea liberului arbitru ca sa fiu aici, si… totusi destinul meu, este: sa fiu aici?
is in ceata
2010-02-13 12:53:54 | Raporteaza