Din nou, România Jună. Pe unde şi ce mai învaţă tinerii noştri

@autor (C.S,)
Scrieti va rog corect:
Stăniloae.
Parintele Dumitru Staniloae.

Distanta intre domnia sa si Plesu, Patapievici, Liiceanu,
, TRU, Mihaies & Co, este colosala.

Nu stiu daca ati citit traduceile scrierilor Sfantului Dionisie Areopagitul sau ale Sfantului Simeon Noul Teolog.
Probabil sunt cele mai bune dintre toate traducerile ( engleza, germana, franceza din secolele 19 si 20).

Cautati va rog referintele, citatele din cartile parintelui:
de la Meister Eckhart la Koepgen.

Cautati va rog Jürgen Moltmann despre parintele
Staniloae.
V-am spus 3 – 4 aspecte dintr-o mie…

Pe site-ul RJ este prezentata participarea la forumul pe care il promoveaza pe parte economia (disponibil la romania-juna.eu../
In mod ciudat, cu doua exceptii, nici unul dintre lectori nu a incercat sa vanda macar un covrig unui om infometat. Toti au doctorate, si mastere si diplome. Dar nici o legatura cu lumea reala. Spor la treaba… Cine o fi in spate oare? Suna putin a PCT, dar ma indoiesc ca sunt de capul lor.

@autor
Nu mai aduceti in discutie insi smecheri si lenesi
G.L -Plesu etc
Acestia nu ’s-au straduit’ intru nimic in ultimii 21-25 ani!
Poate doar straduinta pentru conturile, burtzile, cremele si auto (PKW) proprii. Si pentru mini gastile lor.

Si din nou despre ‘intunecatul??’ interbelic, oameni si studii (cu mentiunea ca in prezent in comparatie cu ‘interbelic’
gasim mai curand culturnici=politruci, cvasiimbecili)

Din:

Patrick W. Carey, Joseph T. Lienhard, “Biographical Dictionary of Christian Theologians” Greenwood Press
(first published in 2000)

STANILOAE, DUMITRU (16 December 1903, Vladeni, Transylvania-5 November 1993 Bucharest). Education: studied at the faculty of theology at
Cernauti, Bukovina, 1922-27; doctorate in theology, 1928; traveled and studied languages in Athens, Munich, Paris, and Belgrade, 1927-29. Career: professor
of dogmatics, sem. of Sibiu, 1929; ordained priest, 1929; at Sibiu began his intensive studies of Orthodox theology and spirituality, chiefly through his ed-
iting, translation, and monograph on the Triads of Gregory Palamas;* editor, Telegraphul Roman, 1934-44, to which he contributed nearly four hundred articles to the discussion of issues absorbing Romanian intellectual life of the period, particularly those touching on the national identity and its Orthodox inheritance; professor of Christian spirituality, faculty of theology at Bucharest, 1945-93; imprisoned, 1958-63.
Staniloae devoted the first twenty-five years of his academic life to his translation, editing, and commentary on the Greek Philokalia, a collection whose
original five volumes he expanded into twelve, together with other translations of patristic works, all of them thickly annotated. The last twenty years of his
life, under circumstances less constrained, saw him devoting his efforts to a labor of synthesis that resulted in the massive pair of trilogies on systematics
and ethics, Orthodox Dogmatic Theology (1978) and Orthodox Moral Theology (1981-86). The first has recently been translated into German (third volume in
1994), and volume one to date into English (The Experience of God, 1994).
Further works followed, including The Immortal Image of God (1987) and Jesus Christ, the Light of the World and Deification of Man (1993), among others.
The complete bibliography of Fr. Dumitru’s works-as compiled by G. Anghelescu for the Gedenkschrift, edited by I. I. lca, Jr., Persoana si Comuniune
(Sibiu, 1993)-lists eight hundred titles.
In volume alone, this enormous output is comparable to the works of K. Barth,* or of H. von Balthasar* and K. Rahner,* in the Protestant and Catholic West. Staniloae’s importance for twentieth- and twenty-first century theology in the Orthodox world, and for the ecumenical exchange, also promises comparison
with the Western giants. The title of his memorial volume, Person and Communion, is a kind of summary of his thought. It embraces the elements he understood as central in the ancient works he had devoted his earlier years to translating and commenting. Those elements, listed as four by K. T. Ware in the latter’s introduction to The Experience of God, include: love and personal communion, the Trinity as plenitude of that communion, the simultaneous transcendence and immanence of God, and cosmic transfiguration. This is, of course,
equally a summary of the ruling themes of the great Eastern fathers, from Gregory of Nyssa* through Cyril of Alexandria* to Maximus the Confessor,*Symeon the New Theologian,* and Gregory Palamas,* and it is no accident that these are the church fathers, together with Dionysius Areopagita,* who are cited most frequently in Staniloae’s works. He is most comparable among twentieth- century Orthodox theologians to Fr. Georges Florovsky.* His work embodies what Florovsky looked for in a “neopatristic synthesis,” but Staniloae arrived
at his vision independently of the Russian emigre theologian. They think along parallel lines . His own investigation of the ascetical and mystical tradition, particularly through that inheritance from Paisii Velichkovsky* which was still at work in Rumanian monasticism, began with his dissatisfaction with the school theology he had been obliged to absorb as a seminarian and then repeat as a seminary professor. His oeuvre, given particularly the recent translations into
Western languages (with more to come), will surely increase in importance in the coming years and decades.
Bibliography
A. Dieu est amour, trans. D. Nesser (Geneva, 1980); Theology and the Church, trans.
R. Barringer (Crestwood, N.Y., 1980); Priere de Jesus et experience de Saint Esprit
(Paris, 1981); Prayer and Holiness: lhe Icon (The Man Renewed in God (Oxford, 1982);
Ose comprendre que je t’aime (Paris, 1983); Orthodoxe Dogmatik, trans. II. Pitters
(Zurich-Einsiedeln-KOln, 1985, 1990, 1995); The Experience of God, trans. I. Ionita and
R. Barringer (Brookline, Mass., 1993); “The Orthodox Conception of Tradition and the Development of Doctrine,” Sohornost 5 (1969): 662-73; “The Foundation of Christian Responsibility in the World: The Dialogue of God and Man,” Studies Supplementary)’ to
Sohornost 2 (London, 1971): 53-73; “Jesus Christ, Incarnate Logos of God, Source of Freedom and Unity,” Ecumenical Review 26 (1974): 403-12; “The Role of the Holy Spirit in the Theology and Life of the Orthodox Church,” Diakonia 9 (1974): 343-66;
“Der dreieinige Gott und die Einheit der Menschheit,” Evangelische Theologie 41
(1981): 439-50; “Le Saint Esprit dans la theologie byzantine et dans la reflexion orthodoxe contemporaine,” in Credo Spiritum Sanctum (Vatican, 1983),661-79.
B. HDOC 311; A. Plamadeala, “Some Lines on Professor Staniloae’s Theology,”

Am citit si articolul anterior pe care l-ati scris pe aceasta tema si apreciez o slefuire a discursului jurnalistic. Cu toate acestea, am observat ca nu se face distinctia cuvenita, nici in cuprinsul articolelor si nici in comentarii, intre Forumul RJ, pelerinajul de la Putna si LSRS.
Tot ce trebuie facut este sa ne uitam pe site, sa vedem ce presupune forumul si cine sunt oamenii care participa. Veti vedea acolo ca fiecare grup de lucru, pe domenii, este format din tineri care nu au in comun faptul ca sunt membri LSRS, sau ca au studii in strainatate, sau ca sunt ortodocsi, extremisti sau mai stiu eu ce. Aportul in cadrul fiecarui grup apartine celor care apar la categoria “experti” (este o titulatura pe care nu mi-o asum, insa face distinctia intre participanti si moderatori). Eu particip la grupul pe democratie si justitie, nu am studii in strainatate, nu sufar de ortodoxism delirant si nici nu am facut sau fac parte din LSRS. Munca va fi deci a noastra si rezultatele la care vom ajunge asemenea.
Cu privire la pelerinaj si la tipul de discurs cu care evenimentul este promovat,as putea doar sa spun ca nu am vazut vreo diferenta intre patosul acestuia si cel pe care l-ati utilizat in precedentul articol. Diferenta e doar de continut, din pacate nu si de stil. Cel mai bine e sa nu folosim cuvinte mari decat atunci cand avem si ce sa imbracam in ele.
Iar cu privire la LSRS… haideti sa nu intrerupem o sarcina doar pentru ca avem dubii cu privire la reputatia mamei!

@ DespreInsiRai

am operat modificarea, dar va rog nu mai introduceti texte kilometrice off/topic

@ Aneta

am facut disctinctia necesara cind am spus ca LSRS organizeaza Romania Juna. nu am vorbit despre proiectul in sine si despre detaliile lui pentru ca nu ma interesa, fiind deocamdata o simpla intentie nematerializata, ma interesa discursul si ideologia RJ
nu sint deloc de acord cu patosul egal, nici cu argumentul deplorabil ca a critica inseamna a distruge, deci sa suspendam critica

@Aneta: Unde vor ajunge ideile propuse in grupurile de lucru? Le va lua cine in seama?

Ziceti dvs ceva acolo, si le-ati zice si mai bine daca ati plasa subiectul in perspectiva corecta.
Elitismul expatilor cu scoala nu e decat o reactie la anomia cultivata de politicnicii care s-au cocotat la putere dupa ‘89. Aduceti-va aminte ca TOTI, in TOATE campaniile electorale predicau despre noi modele de guvernare, in care sa primeze criteriile calitate si viziune aduse de – ati ghicit! – specialisti/tehnocrati, pentru ca, in chiar primele zile dupa castigarea alegerilor sa vorbeasca despre asumarea guvernarii de catre politicieni ca o datorie sfanta fata de patrie! Un fel de “hai mai nene, ma lesi!?” otarat, izvorat din dispretul celui care nu se impiedica in reguli  fata de cel care a crescut si s-a format urmand reguli. Iliescu, Constantinescu, (in buna masura si) Basescu (pe cand un non -escu presedinte!?), Nastase, Mitrea, Berceanu, Videanu, Marko, Tariceanu (si lista-i lunga!), toti au practicat acest dublu limbaj si au apelat la specialisti doar in ultima instanta si cu spectrul sanctiunilor (CE, FMI, electorale, etc) in fata.  Chiar si atunci, selectia s-a facut dupa binecunoscutul “nu stii pe unul care se pricepe la …”, adica exact asa cum procedeaza tot romanul cand i se strica un robinet: intreaba “un cunoscut” daca nu stie de-un Dorel priceput si ieftin (si din pacate, de multe ori cam la atat se rezuma evaluarea).
Ori tocmai aceasta zbatere mioapa, bicisnica (si atat de paguboasa!) repugna celor formati si modelati in sisteme in care opereaza reguli clare ce permit evaluari si predictii precise. Un astfel de individ nu poate resimti decat (in cel mai bun caz) mila fata de obtuzul care ranjeste satisfacut ca face bani din rumegusul rezultat din taierea cracii pe care s-a cocotat! De aici pana la elitism (din pacate impanat de nationalism, dar asta-i trendul in toata lumea asta isterizata de o globalizare pe care nu o poate intelege si nu o poate opri) nu e decat un pas! Dar puneti-va in pielea lor, a celor care au cunoscut modestia brilianta a laureatilor Nobel, ajunsi in situatia dialogului cu personajele unidimensional gonflate ale unei mult prea conjuncturale elite politice, economice sau academice care, de facto ii respinge!! Ne plangem de murdarirea imaginii Romaniei de catre bandele de cersetori si hoti din Paris, Berlin sau Londra dar nimeni nu sufla o vorba despre impresia catastrofala pe care o lasa hoardele de academics fara opera in continua cautare de colaborari cu care sa-si legitimeze “cariera” (ii recunosti rapid, sunt tacutii umili ai marilor congrese, care isi “regasesc” anvergura, morga academica si mai ales locvacitatea odata trecuti la est de Nadlac). Prea putini si prea “tacuti” (ce sa-i faci, daca nu dau bine pe sticla sau in poza de ziar) sunt “bastinasii” cu adevarat valorosi ca sa poata impune noi criterii de valoare…
Well, in aceste conditii nu va mirati ca acesti tineri diasporeni se organizeaza si gandesc astfel! Ingaduit fie-le (in anumite limite) si nationalismul ortodox cu care si-au ornat manifestul; faptul ca au reactionat pe site la comentariile dvs si ale cititorilor dvs il vad ca un semn ca si-au luat seama (si denota un anumit grad de maturitate critica)  si nu neaparat ca o inconsistenta juvenila. Dar sunt tineri, cu idealuri (inca) nobile si mai ales bine educati; haideti sa nu-i tratam ca pe organizatia de tineret a PSD (sau PNL, PDL, UDMR, etc), haideti sa veghem impreuna ca entuziasmul lor sa nu fie confiscat politic si (mai ales) sa le oferim feedback-ul de care au nevoie pentru a se transforma in ceea ce viseaza sa ajunga: forta care va schimba fata acestei tari!

@ Gicu Maracine

ma tem ca ei insisi si-au confiscat politic entuziasmul

@Domnul Siulea – stimabile te-ai compromis total cu primul articol, acuma incerci sa o dregi cu explicatii inutile! Rade o intreaga redactie de tine!

Problema Romaniei este Staniloaie si Cleopa, Liiceanu si Plesu, Mungiu Pipidi! Situatia din Romania se datoreaza lor – ei au fost stalpii mentalitatii de azi! aaa sa nu uit ortodoxismul de pestera – foarte foarte nociv!
L-ai uitat pe Adi Minune, sau de el nu ai citit nimic?!

Imi place sa vad ca te consideri unul dintre cei mai aproape de “spiritualitatea neamului” si inchei pe un ton “modest” – “Cel puţin pentru ăştia foarte mulţi care nu sîntem nici specialişti nici elite…”.
Care astia? pana acum singurul frustrat esti tu!

Un news flash pentru dumneata – elitele vor exista intotdeauna, oameni cu capacitati deosebite si talente pe masura, care vor conduce tari, multinationale, destinele omenirii!

“Din păcate, în România de azi e nevoie să explicăm de ce elitismul acesta e o ideologie nocivă, extremă şi nedemocratică….Aici vorbim de ideea că o anumită categorie de oameni e superioară celorlalţi oameni, că membrii acelei categorii sînt, toţi, superiori celorlalţi în virtutea apartenenţei formale la acea categorie.” – spune-i asta la un tanar de 30 de ani care stie 5 limbi straine, are diplome facute la cel mai inalt nivel, experienta internationala, care mai citeste Cleopa/ Staniloaie, este prieten cu Mungiu Pipidi si lucreaza pe domenii multidisciplinare sa se coboare la nivelul tau!

Traiesti un Vis autorule!

sa mori de ras: !”cînd de fapt singura soluţie posibilă pentru o schimbare profundă a societăţii nu poate fi decît politică şi la nivelul global al societăţii, specialiştii mai buni fiind doar un ingredient al acestei soluţii.”

Siulea gandeste si propune solutii la nivelul global al societatii!

Doamne cata prostie!

Felicitari pentru articol; ma regasesc intrucatva in tonul sau. Sper ca tii la tavaleala dle Siulea, fiindca vei fi atacat din toate partile.

Chestia asta se leagă tare bine și aproape dialectic (pardon de expresie!) de episoadele bac in black și titularizare cu concentrația de 30 %. Adică ar fi o eroare să credem că tinerii care… – cum se zice? Ah, da! – studiază pe la școli dinafara României sunt mai puțin tembeli, dezorientați, dependenți de internet, formatați. Eminescu a descris foarte bine situația în această poezie: click.
Tinerii din toată Europa sunt „varză“. Aș spune că România are marele avantaj că știe exact cum stă; Europa doar simte că ceva nu-i în regulă, dar nu știe exact ce anume. Încă. (Sau decât. Cum preferați!)

Excelenta serie !

Juni sau nu, baietii par incapabili sa-si exprime propriile idei, captivi in mimetism si disperati sa se legitimeze cumva imprumuta fara noima zicerile altora, unele regretate mai apoi.

Daca au girul lui Puric atunci sunt OK . Doar acest nume este o garantie uriasa ca acei tineri fac ceea ce trebuie pentru tara si pentru romani . Mult succes !

Gicu Maracine: haideti sa veghem impreuna ca entuziasmul lor sa nu fie confiscat politic

Aparent l-au amanetat deja, daca si-l imbraca cu nationalism si bull shit ortodox; oare in Occidentul ala lustruit, in care lucrurile nu se fac dupa ureche (as!…), n-au invatat sa evite si ipocrizia de a adopta discursul (si mentalitatea vremii si locului?

Gicu Maracine: si (mai ales) sa le oferim feedback-ul de care au nevoie pentru a se transforma in ceea ce viseaza sa ajunga

In mod hilar, Siulea exact asta s-a straduit sa faca, dar multi l-au cotonogit incat e de mirare c-a mai indraznit sa persiste in critica oportunistilor. Caci am impresia ca Siulea are o data in plus dreptate aici, cand percepe un soi de oportunism ieftin, aflat intr-o cantitate cel putin egala imbecilitatii extremiste si obscurantiste. Astea sa fie “sperantele natiunii”? Mi-e teama ca-s mai mult sperantele taticilor si mamicilor lor… atat! Sa incetam sa ne mai mintim: peste tot cine intra cel mai frecvent sau vrea sa intre, in politia, e tipul de om care tinde sa-si sastisfaca cu asta propriile nevoi (materiale, psihologice), nu sa mantuie turma.

@ Maria

V-am sters comentariul pentru ca scrieti o diatriba enorma impotriva altor critici ai LSRS si RJ. Chiar nu vad de ce trebuie sa apara aici acest articol, publicati-l pe blogul dvs.

Sigur, cand cineva va expune lipsa de argumente, ii stergeti comentariile. Asta nu e blogul dumitale, e platforma realitatea. Ma voi adresa trustului si voi continua sa postez opinia mea pana se va accepta. Lipsa de caracter nu ma mira.

1 ortodoxia se refera strict la invatatura de credinta conformata de sapte sinoade ecumenice din primul mileniu dupa Hristos. surpriza- n-ai sa gasesti nici o referire la identitatea nationala a ortodocsilor, NICI LA ELITE in invatatura de credinta ortodoxa, pentru ca pur si simplu nu exista asa ceva in ea

2 deci d-acord cu critica elitismelor si a identificarii fortate roman= ortodox.

dar se vede, din expresiile lu matale, si o ura vecina cu patologicul fata de ortodoxie si ortodocsi. esti ateu, nea siulea? sa fii sanatos. pentru mine ateismul e spalarea creierului cea mai completa. ateilor, chiar daca par oameni normali, le lipseste o doaga, si acea doaga e credinta in Dumnezeu. de unde si discursul urii fata de orice fel de credinta, sublinierea oricarei greseli facute de un credincios- ati vazut unde duce credinta? credinta e cauza tuturor relelor.

3 insasi ura fata de credinta ii impiedica pe atei intai sa se informeze corect si dupa aia sa critice. dar asta, cu vorbitul intai si ganditul dupa e o caracteristica UNIVERSAL umana, din pacate, adica toti o avem.

@ Maria

este infantil ce faceti. va explic inca o data, aici sint comentarii, iar ce faceti dvs e sa publicati un articol de sine statator care nu are ce cauta aici. nu ma deranjeaza criticile, publicati orice critici doriti la adresa mea (daca se poate, totusi, fara jigniri etc.), dar nu la adresa altora, nu are nici un sens

@ tx2

greşiţi cînd presupuneţi că orice ateu urăşte visceral credinţa. există specii de atei destul de diferite, mie de exemplu îmi displac profund cei care îi privesc cu condescendenţă pe credincioşi.
deci nu, nu am nici un fel de ură faţă de credinţă sau credincioşi. nu prea îmi place BOR, e adevărat, dar nu pentru că ar reprezenta credinţa, ci tocmai pentru ocupaţiile ei prea lumeşti…

@ Ciprian Siulea

Apreciez foarte mult articolul dumneavoastra. Ortodoxoizi retardati si nesimtiti. Perfect de acord. Panal la un punct. Ala in care intrati cu bocancii in Liiceanu si Plesu. Ca si cum ei ar fi vinovati pentru asta.

Cateva amendamente:

1. “cuplu filozofic Liiceanu-Pleşu”

Inteleg ideea de cuplu Liiceanu-Plesu, indiferent de ce conotatii pozitive sau negative dati acestui termen. Cuplu intelectual, cultural, etc. Dar filozofic?! Aici strigati pur si simplu in gura mare: sunt un ignorant. Se vede ca nu ati citit mai nimic din opera celor doi. In primul rand, dintre cei doi, singurul cu preocupari filozofice este Liiceanu. Plesu nu are nicio treaba, a scris despre orice, dar scrieri filozofice nu. Asa ca Liiceanu-Plesu e orice fel de cuplu vreti dumneavoastra, dar nu filozofic.

2. Atat Liiceanu, cat si Plesu sunt oameni credinciosi. Dar nu i-am auzit niciodata cantandu-le in struna unor indivizi precum Dan Puric sau altor ortodoxoizi. Singurele aluzii teologice pe care le fac cei doi nu au rolul de a-i scoate pe ei in evidenta, ci de a explica un fapt, de a face o analogie etc. Nu inteleg cum de un om sanatos la cap si inteligent poate fi religios, dar citindu-i si ascultandu-i e lesne de observat ca nu fac parada cu asta si ca nu le influenteaza gandirea decat, cel mult, tangential.

3. Nu vad in ce fel Liiceanu sau Plesu apreciaza sau incurajeaza idiele de extrema dreapta. e o afirmatie aberanta. De unde masa ati scos asa ceva? Un argument cat de mic, se poate?

In ce masura Liiceanu si Plesu produc “lozinci” anticomuniste, iar nu idei pur si simplu? Si de ce ideile lor cu privire la subiec sunt decerebraste. Va recomand eseul “Despre minciuna” al lui Liiceanu. Ce vi se pare acolo simpla lozinca si ce anume decerebrat. In ceea ce-l priveste pe Plesu, chiar nu prea l-am auzit vorbind foarte mult despre comunism. Acuzatia dumneavoastra e de-a dreptul tembela.

In alta ordine de idei, de ce credeti ca un intelectual sau un om de cultura trebuie neaparata sa spuna ceva despre societatea romaneasca de astazi? Scuzati-ma, dar nu asta te califica drept om de cultura. Un om de cultura poate face si astfel de observatii, dar asta e cu totul altceva. Din ceea ce ati spus inteleg ca, pentru dumneavoasta, atat timp cat cultura nu da seama de realitatea societatii, fie nu mai e cultura, fie este inutila. Nu credeti ca exagerati?

Daca un grup de oameni au dat “mainstream-ul” culturii actuale, mi se pare de-a dreptul stupid sa fie acuzati de ceva. Nu l-au impus cu forta si nu va trimit la canal, domnule Sulea, daca nu va inscrieti in “mainstream-ul” lor. Fiecare societate are un mainstream cultural, se intampla ca acum sa fie acest grup Liiceanu-Plesu. Care nu fac altceva decat sa produca anumite idei, mai mult sau mai putin utile, mai mult sau mai putin intelectuale, nu stam acum sa judecam. Problema este ca dvs vorbiti ca si cum media si editurile interzic oricarui alt autor sa se exprime. Sau ca si cum nimeni nu citeste un autor fara acordul lui Liiceanu. Nu vi se pare ca sunteti cam paranoic?

Pe de alta parte, la ce dracu’ de cultura sa te raportezi, daca nu la aia interbelica? Doar nu la realismul socialist sau la perioada medievala. Chiar nu am inteles revolta dvs fata de interbelic. Ca doar nu puneti semn de egalitate intre cultura interbelica si extrema dreapta, ati fi mult prea “simplistoid” si ignorant.

“Subiecte irelevante”???!!!! Hai lasati-o dracului de treaba. Hai sa prindem orice intelectual si sa-l impuscam in cap daca vorbeste despre antichitatea greaca. Nu s-a autointitulat nimeni intelectual public. Treaba asta e ca si cu vedetustele de carton: priza la mase. E pur si simplu stupid sa-i dai in cap unui intelectual pentru ca e popular. Bravo lui. Daca intelectualul popular e prost inseamna ca poporul e prost. Vezi priza pe care o are Dan Puric, nu ca ar fi intelectual, dar asa il percepe poporul.

Sa va mai zic o chestie: daca le-ati fi urmarit discursul ati fi observat ca Liiceanu si Plesu au facut destul de multe apeluri pentru normalitate in diverse ipostaze si domenii, dar nu i-a ascultat nici dracu’. Poate au spus si prostii, dar din fericire, efectul a fost acelasi. Pentru ca poporul asta e oricum prea analfabet ca sa se uite in gura intelectualilor. Tocmai de aia, orice intelectual devine la un moment dat popular, e lipsit de orice putere. Pentru ca intelectual popular inseamna ca e urmarit de cateva procente din populatie, nu de 70-80%. Sa presupunem ca, la un moment dat, dumneavoastra ajungeti mai popular ca Plesu si Liiceanu la un loc. Si stiti exact care sunt problemele tarii si cunoasteti si solutiile. Cine p–l–m (scuzati-mi franceza) va baga in seama?

Chestia cu ograda personala este ca oricine are dreptul sa si-o faca. Eu nu cred ca ea exista, dar chiar daca ar exista, care e problema?

In concluzie, dumneavoastra in acest articol ati tratat pur si simplu doua subiecte fara nicio legatura. Primul subiect a fost tratat briliant si ar fi trebuit sa va laud cel putin pe acelasi spatiu folosit ca sa va critic la cel de-al doilea pe care l-ati tratat lamentabil.

Cu alte cuvinte ati sesizat o problema grava pe care ati descris-o excelent si v-ati varsat nervii cu totul si cu totul aiure.

Cand, de fapt, de vina pentru megaortodoxismul asta cretinoid, sunt de vina toti ortodocsii ipocriti care sustin spalare asta de creiere de cand esti copil. Nu Liiceanu si Plesu.

@ adrenalitera

in post e un link la un articol al meu din 2005 care trateaza exact aceasta legatura care spuneti ca nu exista

apelurile la normalitate tip GDS sint, pentur mine, culmea ridicolului

nu am spus ca oamenii de cultura trebuie neaparat sa vorbeasca despre actualitate, ci intelectualii publici. la ei e obligatoriu

spuneti-mi o idee interesanta din “Despre minciuna” sau alta carte a lui Liiceanu nu spun ca nu exista, as fi doar curios sa aflu

@tx2: #17
Și eu care aveam impresia că, dimpotrivă, credința în divinitate survine ca urmare a unei alterări neuronale!

Felicitari pentru articol,domnule Siulea.Incet, incet va singularizati in grupul CA, unde fraze de genul asta nu pica bine moderatorilor/administratorilor…Curand, dar poate ma voi insela, veti publica doar aici.

@ ciprian sulea

Repet, domnule Sulea, gasiti vinovatii total aiurea. Am citit articolul dumneavoastra din 2005. Si acolo, ca si aici pe alocuri, bateti campii cu gratie. Nu faceti decat sa introduceti cu forta in niste sabloane idei si oameni, doar ca sa va argumentati punctul de vedere, exact ca in bancul ala cu politistii care se chinuiau sa introduca corpuri sferice in orificii patrate si invers. Va asigur ca Plesu sau Liceanu nu sunt mai elitisti decat mine sau dumneavoastra. Cine stie ce dobitoc ratat a scos perla asta cu elitismul si vad ca e preluata in bloc de toata lumea care are ceva cu Liiceanu sau Plesu. Sunteti penibili, zau. N-aveti decat sa nu-i frecventati si sa alegeti ce elite doriti, de la Nicolae Guta pana la Vadim Tudor. Acuma serios: dati exemple de elite intelectuale roamensti care sa-i bata la fund pe Liiceanu si Plesu si scoateti in evidenta vreo doua idei de-ale lor. Sunt curios al dracului. Nu spun ca nu se fac vinovati de diverse pacate lumesti, dar, dupa parerea dumneavoastra, cine ar trebui sa reprezinte in Romania mainstream-ul intelectual?

Nu ma refeream la apelurile la normalitate tip GDS, poate m-am exprimat gresit, ma refeream strict la discursul lor obisnuit, argumentat si la obiect. Poate ca gresesc uneori, mi s-a intamplat de multe ori sa nu fiu de acord cu ei, in schimb gasesc foarte rezonabil discursul lor si maniera de a-l purta.

In alta ordine de idei, cine defineste un intelectual public? Nu e ca si cum ai spune eu vreau sa fiu un intelectual public si imi asum drepturile si obligatiile acestui fapt. Din punctul meu de vedere un intelectual public este individul care reuseste sa transmita niste idei pe piata cu privire la orice subiect. Nu este obligatoriiu ca acele idei sa se refere la ceva anume, nu-i obliga nimeni sa fie relevant dupa criteriile dumneavoastra, nu e ca si cum ar fi platit pentru ele si, vezi doamne, stau cu mana in san si nu produc. Pretentiile dumneavoastra sunt ridicole. Desi, pe de alta parte, ar fi evident un lucru bun faptul daca intelectualii de marca si-ar da mana pentru a crea un “forum” de discutii care sa echilibrez si sa nuanteze excesele de tot soiul si sa ofere in acelasi timp niste modele. Dar nu puteti avea pretentia asta si apoi sa acuzati doar intelectualii care nu va convin dumneavoastra. Deci, hai s-o luam altfel: ce intelectual preferat al dumneavoastra a iesit in public sa se declare impotriva hiperortodoxismului sau a Catedralei Mantuirii Neamului Prost si sa duca o campanie sustinuta impotriva lor. Nici unul(!), decat daca noi doi ne consideram mari intelectuali, evident dumneavoastra un pic mai mult.

Ii acuzati pe Liiceanu si Plesu ca apreciaza autori cu pornitri legionare. Pai pe cine dracu’ altcineva sa apreciezi? Ca astia: Cioran, Eliade, Ionescu, Noica sunt monstrii sacri pe care ii avem, n-avem altii. Nu putem decat sa ne delimitam de ideilele lor legionare sau extremiste si sa ridicam in slavi restul gandirii lor. Care chiar merita aceasta ridicare. Ati fi fost mai potolit daca alde Liiceanu si Plesu l-ar fi ridicat in slavi pe Eminescu? sau pe Mihail Sadoveanu? Pe cuvant ca nu va inteleg.

Iar afirmatia de la final chiar ca nu o inteleg.

“spuneti-mi o idee interesanta din “Despre minciuna” sau alta carte a lui Liiceanu nu spun ca nu exista, as fi doar curios sa aflu”

Evident ca, avand acest tip de atitudine, o sa aruncati in derizoriu orice idee v-as propune, dar haideti s-o luam altfel: daca oamenii astia, Liiceanu sau Plesu, n-ar avea nicaieri nicio idee interesanta, inseamna ca ar fi un pic mai jos decat un profesotr suplinitor de la tara. Chiar asta credeti? Chiar nu vi se pare ca exagerati?

Repet provocarea: va rog sa-mi spuneti ce intelectuali “anti-mainstream” cunoasteti dumneavoastra si ce idei interesante au. Va asigur ca nu o sa le resping doar asa, ca sa castig eu disputa, ci le voi acorda cea mai mare atentie.

A nu se intelege ca sunt impotriva a ceea ce scrieti in general, am mai spus asta. chiar va apreciez articolele. Dar in problema asta cu paltinisienii va lasati dus de val si de prejudecati. Si nu inteleg de ce.

Pe de o parte,recunoasteti ca modelele tinerilor juni sunt descreierati precum Dan Puric (un artist exceptional, ce-i drept) si generalul nu stiu care cu getodacii, pe de alta parte vedeti vinovati in Liiceanu si plesu, ca si cum ar exista vreo legatura intre aceste categorii. Lasati-o dracu’ de treaba. Daca v-a suflat Liiceanu vreo gagica, luati-va de el in alt articol si pe alta tema, altfel aruncati in derizoriu o problema pe care o avem, pe care ati observat-o si pe care ati descris-o foarte bine.

@adrenalitera: Îmi cer scuze că vorbesc neîntrebat, dar mă intrigă unele aspecte ale comentariului nr 24. Spre exemplu, mă întreb ce rost au argumentele de bun-simț, construcțiile elegante și – culmea! – folosirea pluralului politeții, din moment ce-ți faci intrarea cu dinamita-n dinți: stâlcirea numelui autorului. Dacă a vrut să fie o ironie sau o glumă, mie mi se pare că vine din partea unui puștan de clasa a IV-a, și ăla repetent.

Cum naiba să fie numai Cioran, Eliade, Ionesco și Noica monștrii sacri (sună ca dracu’, de parcă am vorbi despre niște vedete de muzică rock sau jazz) pe care-i avem? Dar Ilarie Voronca?! Dar Tristan Tzara?! Asta dacă ținem morțiș să ne raportăm la valorile culturii/literaturii/filosofiei universale sau măcar europene. Adevărul este că atașamentul celor 4 menționați de tine la ideologia legionară (apropo, l-ai uitat pe Nicolae Steinhardt) le condimentează biografiile, îi face controversați și convenabili evocării drept repere valorice. Adică, pe de o parte, sunt mai lesne vandabili, iar pe de altă parte, un sol fertil al dezbaterilor sterile. Păi nu?! Ce rost ar fi avut Céline pe lumea asta dacă n-ar fi simpatizat cu naziștii?! Cum să vorbești despre Proust fără să evoci homosexualitatea?! Ce farmec ar fi avut Houellebecq dacă n-ar fi trecut pe la spitalul de boli nervoase?! Să vorbești despre literatura fiecăruia?! De ce, ca să murim cu toții de plictiseală?!

Liiceanu. Eu am o problemă cu domnul acesta. Am mai spus-o pe-aici, dar o repet.
- Londra. Eight Marshall Street W1. Pe o clădire modernă stă scris cu litere de-o șchioapă că într-o casă care s-a aflat în acel perimetru s-a născut William Blake.
- Paris. Boulevard de Montparnasse nr 79. Pe o placă de marmură stă scris că în acea casă a locuit poetul Raymond de la Tailhede. Ai auzit de el? Bun! Nici eu.
Încă de la începutul anilor ‘90 domnul Liiceanu s-a erijat în curator al operelor și biografiilor unor Cioran, Ionesco sau Monica Lovinescu. A trântit în librării jdemii de ediții ale operelor lor complete, printr-o editură anume. De-aici, desigur, au rezultat bani; și anume mulți bani. Putea să pună pe Rue de l’Odeon sau pe Boulevard de Montparnasse (pe strada François Pinton n-am fost) o placă, un garffiti, un post-it pe care să scrie că în acele clădiri (care există) au locuit Cioran, Ionesco (Monica Lovinescu și Virgil Ierunca)? Ar fi costat mult? Ar fi fost complicat? Bine că a avut grijă să scrie despre Siegfried și parfumurile cu care-și îmbălsămează conștiința de intelectual rasat!
Of, fi-mi-ar greață!

@ Marius V @ Ciprian Siulea

1. Imi cer mii de scuze pentru stalcirea numelui, va asigur ca nu a fost intentionat.

2. Probabil ca nu doar cei 4 sunt monstri sacri, e adevarat, dar cum poti sa te raportezi la Tzara sau Voronca? Ce idei sustrageti dvs din gandirea lor cu care rezonati profund si care au valoare astazi. Chiar sunt curios.

3. Eu unul, cel putin, in niciun caz nu-i apreciez pe cei patru pentru simpatiile legionare. Dar chestiunea asta chiar reprezinta mult prea putin in rapori cu restul operei lor. Pe de alta parte nu cred ca Proust si-a facut reclama prin orientarea sexuala. Eu unul abia acum am aflata ca a avut astfel de inclinatii si probabil ca pana maine o sa uit. Chiar nu ma intereseaza. Cu Celine s-ar putea sa aveti dreptate, iar Houellebecq mi se pare plictisitor iar faptul ca a fos la nebuni nu ma va determina sa-l recitesc.

4. La chestia cu placutele comemorative sunteti de-un ridicol monstru. Bravo lui ca a profitat facand cultura. Chiar cred ca autorii respectivi si-ar fi dorit de o mie de ori sa li se publice cartile, indiferent de cine castiga din asta, decat o amarata de placuta. Poate nici nu s-a gandit la asta. I-ati propus cumva si a refuzat?

Inca o data, imi cer mii de scuze pentru gafa cu numele.

“Din păcate, în România de azi e nevoie să explicăm de ce elitismul acesta e o ideologie nocivă, extremă şi nedemocratică”
“Şi pentru asta trebuie să mulţumim celebrului cuplu filozofic Liiceanu-Pleşu şi tuturor celorlalţi “neointerbelici” care s-au străduit din răsputeri să ne arunce înapoi în orizontul ideatic idiot al culturii române interbelice asociate cu extrema dreapta”
“Ce n-am prevăzut şi ce îmi pare rău să constat acum e faptul că o serie de intelectuali liberali tineri destul de diferiţi de “neointerbelici”…, cum ar fi Alina Mungiu-Pippidi, practică şi ei un mesianism al specialiştilor, mai ales al celor formaţi afară. Aceştia sînt văzuţi din nou ca o soluţie magică pentru crearea unei “Românii curate”, cînd de fapt singura soluţie posibilă pentru o schimbare profundă a societăţii nu poate fi decît politică şi la nivelul global al societăţii, specialiştii mai buni fiind doar un ingredient al acestei soluţii. Din păcate, aceşti intelectuali liberali mai tineri reiau ocazional şi viziunea lui Liiceanu conform căreia cultura şi spaţiul public sînt un fel de ogradă personală în care nou-veniţii nu pot intra decît dacă zic săru’mîna”.

Avem in cele 3 citate o mostra a modului de gindire, si la momentul oportun de actiune, a stangii radical-revolutionare (marxiste sau post-marxiste, ecologiste sau radical-anarhiste). Se declara ceva ca fiind profund nociv, esenta raului,diavolul in persoana – fara nici un fel de contextualizare istorica, fara nici un fel de analiza a situatiilor istorice complet diferite, fara cea mai mica incercare de a intelege conexiunile diferitelor evenimente istorice (rationalitatea lor – in sensul lui Ernst Nolte – un nume pus la index de acest tip de gandire). Aici este vorba de extrema dreapta, amestecata cu nationalismul si cu un anumit tip de gindire religioas-mistica – cu trimitere directa la anii’30. Apoi se declara din nou ca si conservatorii (sau gindirea conservatoare), deoarece are anumite legaturi cu gandirea stigamtizata, este responsabila pentru aceasta si ar fii mai bine sa dispara. Apoi se decreteaza ca si liberalismul are undele tendinte conservatoare si mai ales nu este suficient de progresist. Si atunci este absolut necesar ca si liberalismul sa dispara. In final stinga liberala, toleranta si reformatoare trebuie sa fie distrusa si ea pentru ca se opune progresismului fundamentalist si intolerant. Tot ce exprima dl. Siulea este un deja vue: eliminam din cultura romana pe Eliade, Cioran, Noica, Vulcanescu si grupul de la Criterion (mi-e teama ca daca ii excludem pe ei o sa urmeze de indata Iorga, Hasdeu, Eminescu) – ei reprezinta extrema dreapta. Apoi cuplul diabolic Plesu-Liiceanu (apropo cum de l-ati uitat pe Patapievici ?) simbolizeaza gandirea conservatoare, care la o adica (numai de stanga progresista stiuta) pot deveni de extrema dreapta si anti-democratici si atunci si ei trebuie sa dispara (simbolic cel putin, dar istoria secolului XX ne-a invatat cit de repede interdictiile simbolice devin infiorator de reale). Alina Mungiu urmeaza la rind: e liberal elitista si atunci imediat declarata “nociv-antidemocratica) – va urma aceiasi soarta. O singura lipsa are articolul de fata: nu vad reprezentantul stangii liberal-tolerante – adevarat e cam greu de gasit in Romania.
Astfel vedem cum spatiul intelectual romanesc devine profund sanatos si democratic: numai gandirea stangii radicale si revolutionare are dreptul la exprimare, pentru ca este singura autentic democratica. Intotdeauna m-am intrebat care este legatura sintagmei democratie folosita in diverse forme de stanga radical-revolutionara cu idea de pluralitate a opiniilor si de toleranta. Daca o dezbatere nu poate avea loc decat declarandu-i pe toti ceilalti “idioti”, “nocivi”, “profund nedemocratici” atunci ea devine un simplu mijloc de linsaj,reflectind numai resentiment si ura impotriva prezentului asa cum este – in final expresia propriei ratari. Acest lucru se poate vedea de la Marx incoace in tot ce a scris stanga radical-revolutionara, indiferent de amplitudinea intelectuala a diversilor autori. Este uimitor cat resentiment si ura de sine au adunat toti acesti profeti radicali ai escatologiei/soteriologiei egalitare (in limbajul de azi numita democratie autentica, in limbajul de ieri se numea democratie populara). Cam atat – si apropo cat de idiot poti fii sa declari cultura romana de dreapta din anii ‘30 “orizont ideatic idiot”? Poti fii de acord ce ea sau nu, dar cum ar arata francezii astazi fara “idiotul” Celine? sau germanii fara “idiotul” Heidegger sau “idiotul” Junger? Chiar cit de idioti ne poate face orbirea ideologica?

@adrenalitera: I rest my case, ca să zic așa. De ce mi-a fost mai teamă-n viață, n-am scăpat: de ridicol. Sigur, ce relevanță pot avea niște plăcuțe pe niște clădiri? Proust gândea în termeni de reclamă (cine știe, poate că se gândea și la target, market share, rating, managementul creației etc) iar Cioran și Ionescu au fost freelanceri prestatori de servicii; cum alții produc pizza sau înghețată, ei făceau eseuri filosofice și respectiv piese de teatru (și ăla absurd) care să se vândă cât mai bine. Apropo, au cunoscut succesul și aprecierea în timpul vieții lor așa încât publicarea cărților pe care le-au scris era un fapt, nu un deziderat.
Cam atât.

@adrenalitera: Ca să nu rămân ridicol de dator sau să par că am vorbit doar ca să mă aflu ridicol în treabă. Cerința dumneavoastră mi-a amintit de scena aceea din Cel mai iubit dintre pământeni:
- Zi-mi și mie o idee filozofică!
- Cuget, deci exist.
- Ce-i asta?
- O idee filosofică.
- E a ta sau a altuia.
- Nu, nu-i a mea.
- A cui e?
- A unui mare gânditor francez.
- Și ce-nseamnă asta?
- Că este foarte sigur că exist, din moment ce gândesc.
- Mare brânză!

Așadar:

EXTEMPORAL LA ILARIE VORONCA

Iată două idei cu care rezonez profund și care au valoare azi și mâine.

… atunci când un obiect pare a se prezenta în fața ochilor dumitale – de fapt te duci să cauți în afară imaginea lui din tine. Îți faci o idee preconcepută despre cutare ori cutare formă (fie linie sau punct) și degetele, privirea, urechile dumitale nu fac decât să confirme ceea ce dumneata ai imaginat. În felul acesta, nici o surpriză nu mai e cu putință. Totul se află la locul și în ordinea pe care ți le-ai prescris. Și îți închipui că atingi, auzi sau că vezi ceea ce putea să nu fie decât o speculație a minții dumitale. Dar crezi în această speculație. Ai încredere.

Nu ați văzut în burta spintecată a unei păsări acele mici sfere galbene ca un șirag de mărgăritare mari, ori ca un șirag de chihlimbar, ce nu sunt decât ouăle incomplet formate și neouate încă? Tot astfel, în câte unii dintre noi rămân, atunci cînd se săvârșesc din viață, câteva speranțe neîmplinite. Mai există și unii sterili care au consumat toate speranțele și mor sceptici, dacã nu chiar disperați.

În ceea ce-l privește pe Houellebecq, mi-a plăcut tare mult o idee: … tinerii ar trebui să fie obligați să se prostitueze. Tema articolului acreditează tocmai ideea că nu-i nevoie să-i oblige cineva. O fac de bunăvoie sau, mai mult, de parcă s-ar simți datori s-o facă.

@ Marius V

Mda. Nu prea am inteles din comentariile dvs daca imi dati dreptate sau nu relativ la ce am afirmat la # 26. Mie mi se pare ca imi dati. In rest, ce sa zic, va urez ca urmasii sa va pregateasca inca de pe acum o placuta frumoasa si aurita pe care sa o lipeasca de viitoarea fosta dumneavoastra locuinta.

@adrenalitera: Deci NU.

@ adrenalitera

eu nu mai ştiu ce să vă răspund

@ victor giosan

vă certaţi cu un autor şi text imaginare. este complet absurd să deduci din textul meu că am cerut ca liberalismul sau stînga liberală să dispară (??????). cam la fel şi cu celelalte

Am participat la Forum – un real succes. N-am mai fost la un eveniment cu atatia oameni extrem de destepti la un loc. Sunt onorat.

Articolul dv. ataca forma si nu fondul. Desi e acceptabila critica, va sugerez sa FACETI ceva, nu doar sa PARLAMENTATI.

Numai bine!