RSS Feed

Două dialoguri despre Vântu. O concluzie. Și un film de văzut

vezi toate articolele de
11 Sep 2010 la 12:08 126 comentarii 2606 vizualizari.

Să scrii despre arestarea lui Sorin Ovidiu Vântu pe o platformă de comentarii și analiză care e promovată de Realitatea.net e un fel de ”lose-lose situations”. Și, totuși, am scris. La fel cum au scris și alții, asumându-și același risc. Pentru că dincolo de căruța de înjurături care s-a vărsat instantaneu, au fost și cititori care au mers dincolo de ”slugile lui SOV” vs. ”pupinbăsești”. Și, astfel, au apărut câteva întrebări, despre justiție, presă și politică în România, asupra cărora merită meditat mai mult. Subiectul e încă fierbinte și, cel mai probabil, primele răspunsuri vor fi emoționale. Dar la ”răcire” nu știu câți vor mai fi interesați.

Dialogul I

Z.D.: Mihai, daca vrem sa fim normali, trebuie sa acceptam ca in fata legii se cuvine sa fim egali. Mediatizarea arestarii lui SOV e o chestiune de rating, nu de justitie. “Importanta” cazului consta in numarul de spectatori care vor sa-l vada la tv si nu are nici o alta relevanta. Pentru mine, dosarul acesta e un dosar ca oricare altul. E la fel de lipsit de importanta ca arestarea lui D. Diaconescu, G. Becali, D. Patriciu etc. Ca doar n-o sa impartim tara in amarasteni ca tine sau ca mine, care pot fi arestati oricand, si in supraoameni, pe care daca-i deranjeaza politia sau procuratura trebuie sa stea toata natiunea cu sufletul la gura?

Mareata arestare e un vax pe langa problemele noastre reale. Punct.

M.G.: Pai asta e paradoxul: si in cazul SOV, si in cazul DD, si in alte cazuri intens mediatizate, instanta a justificat masura arestarii preventive, printre altele, prin ”emotia produsa in randul populatiei”; dar fara arestare preventiva (adica fara zanganit de catuse in fata camerelor de luat vederi), mediatizarea si ”emotiile in randul populatiei” ar scadea considerabil.

Si atunci, intrebarea vine de la sine: in toate aceste cazuri, masura arestarii preventive se ia pentru bunul mers al justitiei, ori doar pentru a obtine un raspuns conditionat: adica mediatizarea intensa si distragerea atentiei opiniei publice de la alte probleme?

Dupa care vine dilema jurnalistica: iti pui aceasta intrebare, te roade cautarea raspunsului, scrii sau nu scrii despre ea? Folosirea in scop manipulativ a masurii arestarii preventive reprezinta sau nu o problema de interes public?

Z.D.: Eu cred ca da. Mi-i amintesc pe Patriciu, Becali, etc., si acum Vantu, cu tot show-ul arestarilor lor. In mod normal, daca presa ar fi fost presa, ar fi dat cate o stire de 30 de secunde. Si atunci intrebarea ta ar fi primit un raspuns pe placul meu.

Dialogul II

Cristi: Domnule Gotiu, faceti o greseala fundamentala cred cand sustineti ca trebuie dovedit ca banii primiti au fost folositi pentru ingreunarea anchetei etc. Pentru justitie da, pentru noi oamenii de rand e clar: Vantu i-a dat bani unui infractor, cel mai probabil pentru a-l ajuta pe vechiul prieten de la FNI… Si e vorba de zeci/sute de mii de dolari… Asta in ochii oricarui om il dovedeste vinovat pentru FNI, indiferent de ce poate dovedi justitia… Cu alte cuvinte, Vantu e un profitor iar dumneavoastra ca autor ar trebui sa va asezati deasupra gandirii vremii (justitia trebuie sa demostreze etc…) si sa remarcati ca incidentul dovedeste ca Vantu cel mai probabil (eu as zice sigur) a FURAT bani cu FNI-ul… Daca nici pe aici nu gasim oameni care sa ne prezinte evenimentele dincolo de istorie si timp, atunci unde? Din punctul de vedere al justitiei, ramane sa il convinga pe infractorul deja inchis sa dea cu subsemnatul contra lui Vantu…. Pererea mea…

M.G.: Problema mea e ca am terminat o facultate de drept si chiar daca nu am profesat in domeniu, am urmarit fenomenul si cazuri celebre; implicit, sunt influentat de acest lucru.

Cautati referinte despre un caz celebru in America, ”Scottsboro” (este si un film f. bun pe aceasta tema), ca sa intelegeti ce se poate intampla cand justitia se confunda cu ceea ce cred oamenii.

”Baietii Scottsboro” e un caz extrem, e drept, si similitudinile se opresc la idee, dar merita studiat un pic, apoi veti intelege de ce procedurile penale au fost gandite nu pentru a-i scapa pe criminali, ci pentru a-i apara pe nevinovati.

Mai exact de ce e necesar ca procurorii sa dovedeasca vinovatia, nu aparatorii nevinovatia; indiferent de ceea ce stie ori crede ca stie opinia publica.

Cristi: Am sa vad filmul, cred ca va fi util… Daca sunteti putin “biased” de studiile in drept, va inteleg (partial), toti suntem oameni. Asta ma duce cu gandul la o problema morala fundamentala pe care inca nu am rezolvat-o: intr-o lume ateista (ca cea de azi) justitia nu mi se pare decat pumnul majoritatii, prin definitie! Nu are cum sa fie altfel, oare cine altcineva decat majoritatea ar decide ce e bun si ce e rau? Daca e insa asa, la ce mai e nevoie de judecatori, nu e mai bine sa votam pe butonul rosu de la televizor daca Mardare trebuie sa mearga la puscarie sau nu? Nu facem asta numai pentru ca oamenii din spatele telecomandei se pot insela? Numai pentru ca sa nu iasa un circ? Numai sa ne aparam de raul din noi?

M.G.: Nu exista sistem juridic perfect, asta si pentru ca fiecare sistem juridic reflecta morala unei societati la un anumit moment istoric dat. Cum morala fiecarei societati e in continua schimbare, apare un decalaj, intre momentul in care s-a produs schimbarea in morala societatii si cel in care aceasta schimbare e reflectata prin norme juridice.

Ca exemplu, pentru ca are legatura si cu FNI, in dreptul atenian, in timpul celebrei democratii a lui Pericle, inselatoria (escrocheria) nu era o infractiune; dimpotriva, era considerata o calitate (!) a negustorilor care isi inselau clientii;

Exemplul e extrem, dar din cauza acestei relativitati temporale se explica stufosenia normelor de procedura care incearca sa limiteze efectele ei.

Si aici apare problema morala: aceste norme nu-i apara doar pe nevinovati, ci si pe infractori; si atunci trebuie sa alegi intre un sistem in care aparandu-i pe nevinovati, implicit o sa-i faci scapati si pe o parte din infractori, ori un sistem foarte drastic in care ii infuzi pe toti infractorii, dar cu riscul de a condamna si nevinovati.

O concluzie (deschisă)

Legat de acest din urmă dialog și pentru că tot a apărut în discuție morala democrației ateniene din timpul lui Pericle, referitoare la negustori…

După încă o noapte, am realizat că valorizarea escrocheriei nu s-a schimbat prea mult. Nici în domeniul economic, nici în cel politic. Sunt sau nu jocul la bursă și sistemele financiar-bancare altceva decât niște escrocherii la scară planetară? Aparent, marii jucători din aceste domenii se înfruntă între ei. Și, totuși, exceptând exploziile și căderile periodice (la intervale mari însă de timp), mai toți ”jucătorii” câștigă. Și asta într-un domeniu în care, practic, nu se produce nimic. Ceea ce înseamnă că pierderile se acumulează în altă parte.

E vreo diferență între alchimia acestui sistem și FNI? Da, însă e vorba de o diferență de formă, nu de conținut: FNI a înșelat o masă foarte mare de oameni (raportată la spațiul geografic) de sume mari de bani (raportate la veniturile celor înșelați) într-o perioadă foarte scurtă de timp. Ceea ce a produs indignare, populația ”s-a prins” și a reacționat. Sistemul financiar-bancar internațional e ceva mai ”finuț”, și-a ”dozat” mai bine acțiunile: se acumulează sume mai mici, în intervale mai mari de timp, dar de la mult mai multe persoane – sute de milioane sau chiar miliarde. De aceea, în ciuda crizei, cu câteva excepții, marii jucători din domeniu sunt văzuți tot ca mari specialiști, mari oameni de afaceri.

Dacă trecem în domeniul politic, cădem în trivial. Cele mai recente exemple. Cazuri autohtone. ”Vom mări salariile profesorilor cu 50%” sau ”România nu este în criză” vă spune ceva? Urmate, după câștigarea alegerilor, de ”scuze, m-am înșelat”. A existat vreo sancțiune pentru asta? Nu. Premianții și-au văzut mai departe de treabă.

Și atunci, vine întrebarea: e chiar așa revoltătoare ideea valorizării ”competenței” negustorilor greci de a-și înșela clienții în timpul democrației lui Pericle? Răspunsul e, evident, da. Însă mai revoltător e faptul că refuzăm să învățăm ceva din istorie și repetăm aceleași greșeli. Iar revolta vine, de fiecare dată, post-factum.

***

Cum spuneam, din punct de vedere emoțional, e prea devreme pentru a întoarce cazul SOV ”la rece”, pe toate părțile, dincolo ”păgubiții FMI” vs. ”răzbunarea lui Băsescu”. Mai târziu ar fi însă prea târziu.

***

Recomandarea – ”Heavens Fall” (cazul Scottsboro):

“Heavens Fall” Trailer from Paul Sanchez on Vimeo.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Etichete: , , ,


Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali google guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste riscograma romani rosia roșia montană Rusia securitate Senat sindicate sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!