RSS Feed

Ecologiştii anti-progresişti şi economia. Cine sunt primitivii, demagogii şi populiştii în bătălia pentru Roşia Montană şi gazele de şist

vezi toate articolele de
24 Oct 2013 la 12:47 38 comentarii 1755 vizualizari.

O nouă direcţie de luptă pentru „combaterea” opozanţilor proiectului de la Roşia Montană şi a fracturării hidraulice este asocierea lor cu ecologismul şi, mai departe, cu un anumit primitivism şi anacronism perdant economic. Mă rog, aceste gen de atac nu este nou (e chiar un loc comun extrem de periculos), noutatea constând mai degrabă în preluarea lui agresivă la nivelul discursului politic oficial. După eşecul lamentabil al catalogărilor protestatarilor ca fiind „extremişti”, „neofascişti”, „legionari” etc., Victor Ponta a mai redus din turaţie, miercuri seara, la TVR 1, introducând în discuţie „demagogia” şi „populismul”.

„Mă deranjează foarte mult demagogia şi populismul din ultima perioadă, pornită de la nişte preocupări reale şi corecte pentru protecţia mediului a unor oameni de bune-intenţii. Imediat s-au pliat populiştii şi demagogii, şi din politică, şi din presă, să ţipe “România, să facem noi, să nu ne ia cineva gazul!”. Nu pleacă nimeni cu gazul din România, îl ia în spate şi fuge cu el.

Aurul? Aurul, conform legii, primul care are dreptul să-l cumpere este Banca Naţională a României, dar trebuie să cumpere, nu ţi se dă pe degeaba. S-a dezvoltat în ultima perioadă, pe un fond politico-mediatic, un tip de populism şi de demagogie care cred că face rău României, dar de fapt e ultima bătălie înainte de a trece de la postcomunism la o societate europeană şi eu sunt foarte hotărât să dau bătălia aceasta. E ultima bătălie din această tranziţie”. (Victor Ponta, la TVR)

Cum ar veni, protestatarii ar fi „oameni cu bune-intenţii” (cu excepţia unor persoane din politică şi presă care s-ar folosi de asta pentru a ataca Guvernul), dar în spatele acestor bune-intenţii s-ar afla o doză mare de ignoranţă care împiedică România să ajungă la nivelul societăţii europene.  Dar, totuşi, cine sunt ignoranţii şi anti-progresiştii?

În primul rând trebuie menţionat faptul că cei din stradă sunt doar în parte ecologişti. Tema (şi tenta) ecologică a protestelor este însă una cât se poate de reală. Doar că nu este nici anti-economică şi nici anti-progresistă. Dimpotrivă: cei aflaţi în stradă împotriva cianurilor şi a fracturării hidraulice sunt cei care oferă cu adevărat o şansă României de a fi sincronă cu societatea europeană dezvoltată!

Să analizăm discursul susţinătorilor celor două tipuri de exploatări (care au multe puncte comune, dar şi diferenţe). „Cianura se foloseşte în minerit de peste 100 de ani”, respectiv „fracturarea hidraulică este utilizată de câteva decenii”, afirmă susţinătorii proiectelor. Este adevărat, însă în ultimii ani avem tot mai multe date despre efectele reale ale acestor tipuri de exploatări, la nivelurile distrugerii mediului, sănătăţii, economic, social şi, în cazul specific al Roşiei Montane, a patrimoniului cultural excepţional.

Împărţirea produsului

„Boala olandeză” şi „blestemul resurselor” sunt analizate şi prezentate pe larg în ultimul deceniu de economişti de prestigiu la la nivel mondial, în frunte cu Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, fost vicepreşedinte şi economist-şef al Băncii Mondiale. În esenţă, ceea ce arată aceste studii şi analize e faptul că aşa-zisa dezvoltare bazată pe exploatarea resurselor minerale produce mari dezechilibre la nivel macro-economic, fie că e vorba de state avansate, fie (cu atât mai mult) în cazul ţărilor în curs de dezvoltare (inclusiv al României). Economiile bazate pe exploatarea mineralelor cunosc fluctuaţii majore şi, de cele mai multe ori, beneficiile şi profitul nu se regăsesc la nivelul comunităţilor, ci doar în contul unui grup restrâns de persoane.

De un anacronism major suferă şi discuţia legată de procentul redevenţelor ori al participaţiei statului în astfel de proiecte de exploatare. Experienţa arată că există o tendinţă clară şi, de cele mai multe ori, încununată de succes, a companiilor de a-şi apropia cea mai mare parte a beneficiilor şi profiturilor, lăsând extrem de puţin statelor şi cetăţenilor proprietari de drept ai resurselor minerale. Noile direcţii (aplicate deja şi în unele state africane) prevăd o împărţire mult mai echitabilă a beneficiilor. Conform unei astfel de direcţii (susţinută public şi de către reprezentanţii Academiei Române) mul mai corectă este împărţirea produsului.

Afirmaţiile lui Victor Ponta sunt de un primitivism (şi cinism) extrem: „nimeni nu fuge cu aurul sau cu gazul din România, pentru că România are prioritate să le cumpere de la companiile în discuţie”. Cum ar veni, ce mare avantaj am obţinut din faptul că România are dreptul să cumpere ceva ce îi aparţine! Împărţirea produsului îi asigură statului dreptul de a-şi primi direct cota parte (nu să o cumpere) şi e treaba companiei (dacă tot invocăm piaţa liberă şi concurenţa) să-şi dezvolte în aşa fel afacerea încât să obţină profit din partea care îi revine. Dacă nu reuşeşte să facă profit astfel, să stea pe fundul ei şi să nu se bage: statul NU are nicio obligaţie să asigure profitul unei companii. Principalul avantaj al împărţirii produsului constă în faptul că se elimină toate ingineriile economice şi avocăţeşti prin care marile companii fac dispărut profitul în acte sau în paradisuri fiscale. În cazul împărţirii produsului, companiile sunt obligate să-şi diminueze costurile inutile, de lux şi cele legate de cumpărarea, sub diferite forme, a sprijinului politic (salarii şi venituri de zeci şi sute de milioane de euro sau dolari pentru managementul de top, publicitate, lobby şi PR, jocuri bursiere cu zăcămintele, susţinerea campaniilor electorale, contracte cu dedicaţie pentru firme aparţinând grupurilor politice de care depind eliberarea diferitelor avize de care au nevoie şi, deloc neglijabil, bugetul alocat direct coruperii şi mituirii funcţionarilor publici).

Afacerea Roşia Montană este extrem de ilustrativă în acest sens. Cea mai mare parte a „investiţiei” făcute până acum de către RMGC (500 de milioane de dolari, conform declaraţiilor companiei) nu are nici cea mai mică legătură cu dezvoltarea proiectului minier. În ultimii ani, cele mai mari cheltuieli au vizat comunicarea externă (publicitatea) şi cheltuielile legale (avocaţii). Toate cheltuielile făcute până acum de către RMGC ridică uriaşe semne de întrebare din punctul de vedere al necesităţii efectuării lor, al cuantumului lor şi al firmelor cărora li s-au încredinţat contractele (multe dintre societăţi aparţin unor politicieni, apropiaţi ai acestora sau altor categorii de funcţionari cu atribuţii decizionale pentru proiectul minier). Toate aceste cheltuieli mai mult decât discutabile nu fac decât să reducă subsanţial eventualul profit sau teoreticile beneficii ale statului român dacă proiectul s-ar face. În cazul unui acord de împărţire a produsului, în care profitul companiei şi al acţionarilor acesteia ar depinde exclusiv de valorificarea părţii care îi revine, am mari dubii că s-ar mai aventura în astfel de cheltuieli. Pentru că ar reduce propriul profit, nu pe cel al statului!

Laureat Nobel pentru economie: „Guvernele sunt înşelate!”

În aceeaşi, linie, ba chiar şi mai radicală, este teoria lui Stiglitz, care consideră că marile companii au dreptul la valorificarea unei părţi a resurselor exploatate pentru a-şi acoperi investiţia şi costurile de producţie şi de capital şi la recompensarea serviciilor de exploatare şi marketing, iar restul (indiferent cât de mare ar fi acest rest) îi aparţine statului proprietar al resursei. Stiglitz invocă „renta” resursei naturale, care e reprezentată de valoarea resursei naturale care depăşeşte costul exploatării. Conform laureatului Nobel pentru economie, companiile au dreptul să fie remunerate pentru serviciile lor de exploatare şi marketing şi nimic mai mult, întreaga „rentă” aparţinând statului proprietar. De asemenea, veniturile excepţionale (rezultate din creşterea, la un moment dat, a preţului zăcămintelor pe piaţă) revin statului.Ceea ce Ponta (dar şi Traian Băsescu) afirmă că ar fi un avantaj (dreptul statului de a cumpăra cu prioritate aurul sau gazul), este considerat de către Stiglitz o înşelăciune! „În multe cazuri care implică gazele naturale, companiile solicită contracte de tipul „take-or-pay”, care au rolul de a transfera riscul comercial obişnuit al afacerii – dimensiunea cererii de gaze – asupra guvernului. Guvernul ţărilor în curs de dezvoltare este obligat să plătească o cantitate fixă de gaze, indiferent dacă există sau nu clienţi pentru aceasta” (Joseph E. Stiglitiz, „Cum scăpăm de blestemul resurselor”, în „Mecanismele globalizării”, Ed. Polirom, 2008, pag. 126-127). Concluzia lui Stiglitz este cât se poate de clară: „Ori de câte ori guvernul obţine mai puţin decât valoarea reală a resurselor, ţara este înşelată; are loc un simplu transfer al bogăţiei de la cetăţeni ca întreg către oricine obţine resursele „la reduceri”. Uneori, averea statului ajunge la persoane din interiorul ţării, mai degrabă decât la o corporaţie multinaţională; totuşi, se pierd sume care ar fi trebuit să aparţină naţiunii ca întreg” (sursa citată, pag. 127).

Aşadar, revin cu întrebarea: cine sunt anacronicii, primitivii, anti-progresiştii etc.? Cei care susţin astfel de modele de valorificare a resurselor minerale sau adepţii modelelor care s-au dovedit, cu vârf şi îndesat în ultimele decenii, ca fiind inechitabile, care generază mari dezechilibre macro-economice, fiind, în acelaşi timp, o sursă importantă de corupţie?

Ecologia şi anti-economia

Ideea că ecologia ar fi o ideologie anti-economică, anti-progresistă, primitivă etc. este, la rândul ei, o mare minciună. Pentru că ecologia nu face decât să evidenţieze enormele costuri ale unor proiecte miniere sau industriale care sunt socializate. Multe dintre proiectele miniere (iar cel de la Roşia Montană este un astfel de exemplu) nu sunt sustenabile şi profitabile chiar dacă beneficiile ar reveni în integralitatea lor statului! Pentru că astfel de proiecte vin la pachet cu mari costuri. Distrugerea, scoaterea din circuit şi afectarea, pe zeci şi sute de ani, a sute şi mii de hectare de pădure sau pajişti, consumul unor importante cantităţi de apă, duc la dispariţia a mii de locuri de muncă şi surse de venit rezultate din exploatarea lor sustenabilă. Faptul că în Roşia Montană numărul vacilor a scăzut din 2007, de la peste 2.000 la 600 (într-o perioadă în care în zona Apusenilor efectivele de vaci au crescut cu 20%) este un efect deja vizibil chiar înainte ca proiectul minier să înceapă. Am mai arătat, cu alte ocazii, că simpla temere legată de efectele poluante ale proiectului minier e suficientă ca fabricile de mobilă din Câmpeni (de care depind aproximativ 1.000 de angajaţi) să-şi piardă clienţii de la export (şi e vorba de o valorificare a lemnului raţională, limitată şi cu plus-valoare); crescătorii de vaci (în Apuseni au fost introduse rasele de carne) şi-ar pierde cumpărătorii vieţilor (sunt 15.000 de familii care depind în zonă de această activitate); cele peste 600 de pensiuni şi unităţi de cazare (cu peste 4.700 de persoane dependente de aceste venituri) vor ajunge să fie ocolite de turişti (peste 40.000 de turişti în 2013, până la mijlocul lunii septembrie).

Faptul că poluarea nu e doar „o temere”  (oricum suficientă pentru a genera mari pierderi economice), ci o realitate, e dovedit de exploatări similare din întreaga lume (chiar şi în cele deschise după 2000, „la cele mai înalte standarde cunoscute sau disponibile”). Din Guatemala în Peru şi până la Furtei, în Italia (la o exploatare însutit mai mică decât cea preconizată la Roşia Montană), s-a probat că asigurările şi garanţiile promise de companii sunt vorbe în vânt. Costurile cauzate de bolile adiacente (cancerul provocat de acumularea metalelor grele în sânge e o „specificitate” a zonelor afectate de asemenea exploatări „sigure”) grevează bugetul de sănătate. Cei care susţin că ecologia ar fi anti-economică ar trebui să consulte statisticile legate de incidenţa canceruluişi a altor boli profesionale în zonele unor foste exploatări miniere (Baia de Arieş, Zlatna, Ştei etc.). Când vor constata o incidenţă dublă faţă de media naţională vor putea face şi un calcul legat de costurile care ar trebui suportate din bugetul de sănătate.

Dispariţia a sute şi mii de locuri de muncă şi surse de venit în alte domenii (creşterea vacilor, turism, fabricile de mobilă) afectează bugetul naţional de două ori! Într-o primă fază prin dispariţia taxelor şi impozitelor colectate de pe urma acestor activităţi, iar în a doua fază prin creşterea cheltuielilor legate de asistenţa socială a persoanelor şi familiilor care rămân fără loc de muncă sau surse de venit. În fapt, proiecte miniere precum cel de la Roşia Montană sunt profitabile doar în condiţiile în care toate aceste costuri socializate sunt ascunse. Luarea lor în considerare  demonstrează că şi dacă toate beneficiile proiectului minier ar fi încasate de către stat, acestea ar fi mult mai mici decât costurile care rezultă. Desigur, pentru o companie privată, care nu e obligată să suporte asemenea costuri (lăsându-le în grija bugetului public), proiectul poate fi profitabil! Iar dacă domnul Victor Ponta invocă mentalităţile comuniste şi post-comuniste, ar trebui să ştie că ignorarea distrugerilor de mediu (cu efectele şi costurile prezentate mai sus) a fost o constantă a dezvoltărilor proiectelor miniere şi industriale din perioada comunistă!

Roşia Montană – şansa de a deveni un model de dezvoltare pentru UE


În cazul specific al Roşiei Montana vorbim de un patrimoniul cultural excepţional de valoare universală (raportul profesorilor de la Oxford şi Leicester, ascuns timp de trei ani de Ministerul Culturii şi devenit public recent, scoate în evidenţă acest lucru dincolo de orice dubiu). La nivel european, valorificarea patrimoniului cultural reprezintă una dintre cele mai actuale tendinţe de dezvoltare durabilă a unor zone. Situl de la Roşia Montană a fost selectat şi inclus într-un astfel de proiect-pilot, „7 Most Endangered”, iniţiat de Europa Nostra (cea mai importantă federaţie europeană a fundaţiilor care luptă pentru salvarea şi valorificarea economică a patrimoniului cultural), în colaborare cu Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Roşia Montană are astfel şansa de a fi un model pentru dezvoltarea durabilă bazată pe valorificarea patrimoniului la nivelul Uniunii Europene! Şi din nou întreb: cine sunt demagogii, populiştii, anti-economicii, primitivii, respectiv cine sunt cei care, în realitate, sunt racordaţi la cele mai inovative şi de viitor tendinţe de dezvoltare sustenabilă la nivel european?

Independenţa energetică şi modelul german

Să trecem şi la gazele de şist şi mult clamata independenţă energetică. Din nou, avanpostul îl regăsim în Germania (mai multe detalii aici), unde, în anumite zone, s-a trecut total la energia obţinută din surse regenerabile (şi se preconizează renunţarea definitivă la energia atomică până în anul 2050). Pentru a reuşi acest lucru s-a înţeles însă un lucru: o mare parte a consumului de energie este nejustificat (mai ales când ne raportăm la costurile de producţie a energiei). Astfel, trecerea la energia din surse regenerabile a fost dublată şi de o amplă campanie de informare şi de reducere a consumului de energie în exces. Şi pentru că şi transalatarea către surse de energie regenerabile necesită costuri importante  (marile companii energetice neavând niciun interes să intre într-o astfel de afacere care presupune reducerea consumului energetic şi profituri mici), s-a trecut la preluarea de către comunităţi a reţelelor de distribuţie a energiei. În acest fel, eventualele subvenţii şi, ulterior, după dezvoltarea reţelelor, profitul, le revin tot comunităţilor. Nu e nimic comunist în asta – e o tendinţă manifestată în cel mai capitalist şi industrializat stat vest-european: Germania! În timp ce o astfel de direcţie câştigă tot mai mulţi adepţi şi îşi dovedeşte eficienţa în Germania, în România se accentuează şi se accelerează transferul sectorului energetic (de la exploatare, la producţie şi distribuţie) către mari companii şi prea mulţi „băieţi deştepţi”!

O şansă pentru România să iasă din primitivism

În fapt, cei care au ieşit şi ies în aceste săptămâni în stradă reprezintă şansa extraordinară pentru România de a-i imprima o direcţie de dezvoltare sincronă cu cele mai actuale tendinţe europene de dezvoltare sustenabilă. Cei care invocă primitivismul sau anacronimsul acestor tendinţe – fie că o fac cu bună credinţă, fie cu rea-credinţă (în cazul politicienilor) – sunt chiar ei tributarii unor mentalităţi primitive şi anacronice. Atât, la nivelul cedării şi valorificării resurselor (modul de împărţire al beneficiilor), cât şi la nivelul tehnologiilor propuse pentru extracţie  (cianurare, respectiv fracturare hidraulică), proiectele în discuţie sunt de un primitivism dovedit în ultimele decenii cu vârf şi îndesat. Schizoidismul discursului promotorilor acestui gen de proiecte (sau „investiţii strategice”) e maxim: pe de o parte aduc argumentul tehnologiilor „la cele mai înalte standarde disponibile”, pe de altă parte invocă vechimea istorică a utilizării lor (peste 100 de ani în cazul cianurilor, respectiv câteva decenii în cazul fracturării hidraulice)! În condiţiile în care tocmai această istorie este cea care oferă posibilitatea analizării şi cuantificării efectelor negative care se produc în timp. O analiză care relevă nocivitatea lor pentru mediu, costurile sociale uriaşe pe care le implică în timp, disfuncţionalităţile macro-economice pe care le generează şi care blochează dezvoltări alternative sustenabile, precum şi inechitatea lor socială fundamentală.

Să avem pardon: primitivă, anacronică, anti-economică, demagogică, populistă ş.a.m.d. este tocmai susţinerea unor modele şi proiecte de aşa-zisă dezvoltare care au fost invalidate peste tot în lume, respectiv ignorarea direcţiilor şi tendinţelor care oferă corecţii şi soluţii pe termen lung. Nu primitivii şi anacronicii sunt în stradă, ci cei care pot oferi României un viitor spre care care se îndreaptă şi societatea europeană dezvoltată.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

38 comments
  • 1

    Multumim

  • 2

    @Gotiu

    Un Neadevar foarte important de semnalat,
    ca acest tip de cianurare a intregii mase minerale
    ar mai fi fost la noi si/sau in EU.
    Neadevarat. Total neadevarat.

    Spunea si colegul de platforma VOX, Daniel Oanta foarte sigur pe el:
    “Pe scurt, deşi în lumea asta mare, şi chiar şi în România, s-au practicat sau se practică exploatarea aceloraşi resurse fix prin metodele blamate, când vine vorba de RMGC …”
    Ca si cum ‘bietul rmgc’ ar fi ‘persecutat’

    Niciodata, niciodata in Romania sau in EU nu s-a cianurat sau nu s-a intentionat cianurarea unei mase minerala de proportiile celor dorite de rmgc.
    s-au cianurat cantitati de sute/mii de ori mai mici.
    V-o spun si inginerii onesti care au lucrat la RM pana in 2006.

    Si inainte de RMGC s-a folosit cat de cat cianurarea
    Dar la ce scara, ce cantitati??
    Si in ce fluxuri tehnologice, cu ce performante reale de neutralizare si cu neutralizari mult mai simplu de facut?

    RMGC intentioneaza sa cianureaza 1000000 t /luna , de 1000 de ori mai mult decat in RO anilor 1996-2006 !!!
    rmgc ar vrea sa utlizeze de sute de ori mai multe cianuri pe luna, sau pe an, decat la cea mai mare Mina/Uzina de obtinerea a aurului din Europa, cea de la Kittilla.

    Sa o citim pe ing demn si onest Adriana Golgot, care a lucrat la mina Rosia M. timp de 10 ani, pana in 2006 cand au inchis mina:

    ” Alta minciuna [a celor de la rmgc] care mi-a atras atentia este ca vechea metoda de preparare , flotatia, prin care numai 3% din masa miniera ajunge la cianuratie, avea un randament de 50 %. Fals! De unde au valoarare aceasta? Eu am lucrat la exploatarae de la Rosia Montana, perioada 1996-2006, si stiu foarte bine ca randamentul stabilit prin studii, era de 75% si erau propuneri de crestere a randamentului de extractie la 78%. In timpul exploatarii, erau randamente apropiate de 70%, numai ca de la venirea RMGC in zona nu s-a mai investit nimic in uzina, aceasta nu mai functiona de mult la parametrii normali, incat nu e corect sa spui ca randamentul ultimilor ani este randamentul real al metodei. Statul roman ar trebui sa faca propriile investigatii in privinta metodei de preparare, deaorece RMGC a avut tot interesul sa faca cercetari , incat sa propuna metoda cea mai avantajoasa din punctul lor de vedere. Metoda cu flotatia in prealabil si apoi cianurare era foarte buna pentru ca reducea masa miniera care ajungea la cianuratie la doar 3%.
    La Rosia MOntana nu exista iazuri cu cianuri,
    concentratul aurifer rezultat in urma flotatiei era transporat la Baia de Aries sau Baia Mare, singurele
    locuri unde exista cianuratie la noi in tara. Acolo se facea cianurarea. Sunt multe tari care folosesc cianuratia pe concentratul aurifer, nu pe intreaga masa miniera care in cazul Rosiei Montane ar fi toata rezerva de 200 milioane de tone.
    Munti intregi ar ajunge in cianuri! Nu va dati seama ce dezastru ar insemna in zona? Chiar nu intelegeti? Cu vechea exploatare se exploata 30 000 t de minereu /luna, din care rezulta un concentrat aurifer de 1000 de
    tone, care ajungea la cianuratie. RMGC cianureaza 1000000 t /luna , de 1000 de ori mai mult.

    Inginerii diverse
    2013-10-24 13:38:02 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 3

    Un exemplu foarte concludent la care ai fost de fata: cand la Cluj a luat cuvantul un individ putin cunocut care s-a apucat sa declare in numele tuturor ca “noi nu vrem autostrazi in Muntii Apuseni” a fost huiduit

    protestatar Cluj
    2013-10-24 14:01:00 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 4

    Toate aceste miscari de strada sunt bune, dar nu sunt destul de eficiente. Protestele de pana acum au miscat ceva ceva pe la parlament sau guvern, dar nu garanteaza ca “proiectul” de cianurare “nu va demara”.
    Mult mai eficiente au fost loviturile acolo unde ii doare mai rau pe RMGC-isti, in (i)legatatea escrocherii lor.
    Ani de zile ONG-uri precum Alburnus Maior au reusit sa-i tina in sah si sa le blocheze cianurile dandu-i in judecata. Acum escrocul de Ponta-PSD-USL vor sa forteze legea sa cuprinda in cadrul legal si (i)legalitatile pe care le vrea RMGC( Chevron, Tender etc lista de escroci e lunga).
    “Presiune” inseamna de la 50-100.000 de persoane sa ceara live ministrilor sa nu mai ascunda dovezile care permit includerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO si sa oblige guvernul sa renunte la a mai propaga minciunile RMGC si sa tina cont de parerile Academiei si dovezile Institutului Geologic despre cat de (ne)sigur e barajul lui Peste.

    Si in ultima instanta ancheta a DNA-ului detaliata a fiecarui personaj implicat de la Ponta, Sova pana la parlamentari. Evindent la presiunea publica ca altfel nu s-ar mai misca.

  • 5

    Corect

    jos mafia politica
    2013-10-24 14:42:45 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 6

    In cocluzie inainte de a veni vorba de “Ecologiştii” si “anti-progresişti” cheia problemei(adica buba) ramane tot marea coruptie, acum cu ascensiunea PSD-ului manifestata pe direct pe fatza fara vreo jena.

  • 7

    Ecologia nu poate fi “anti-economică” deoarece produse din zone certificate ecologic( atat zonele de prouctie cat si produsele) ajung la export. Mai mult toate “productia” ecologica da de lucru si altor industrii care prelucreaza materiile prime (ecologice) in loc sa le exporte. Cianurile, poluarea lovesc direct si simultan in multe obiective economice din ramnuri diferte. Inclsiv turism. Turismul si cianurile e evindent ca nu se vor “pupa” nicioadata, din moment ce turistii vor fugi de poluare, cu unele exceptii de turism tip Cernobil (ceea ce e complet de evitat).

  • 8

    @Mihai Gotiu
    Cred ca cel mai bine este sa le prezinti direct punctul de vedere al celor implicati in productie care produc si aduc bani bugetului si care in mod evindent nu sunt nici primitivi, nici anti-progres ca tot vor cel putin drumuri de calitate si utilaje moderne. Si tot evident vor dezvoltare economica ca de asta se ocupa. Dar cel ami probabil vor o zona curata fara cianuri si alti poluanti. Adica vor fi grav afectati de megalacul de cianuri.

    Faptul că în Roşia Montană numărul vacilor a scăzut din 2007, de la peste 2.000 la 600 (într-o perioadă în care în zona Apusenilor efectivele de vaci au crescut cu 20%) este un efect deja vizibil chiar înainte ca proiectul minier să înceapă. Am mai arătat, cu alte ocazii, că simpla temere legată de efectele poluante ale proiectului minier e suficientă ca fabricile de mobilă din Câmpeni (de care depind aproximativ 1.000 de angajaţi) să-şi piardă clienţii de la export (şi e vorba de o valorificare a lemnului raţională, limitată şi cu plus-valoare); crescătorii de vaci (în Apuseni au fost introduse rasele de carne) şi-ar pierde cumpărătorii vieţilor (sunt 15.000 de familii care depind în zonă de această activitate); cele peste 600 de pensiuni şi unităţi de cazare (cu peste 4.700 de persoane dependente de aceste venituri) vor ajunge să fie ocolite de turişti (peste 40.000 de turişti în 2013, până la mijlocul lunii septembrie).

  • 9

    RMGC-istii sunt primitivi, demagogi şi populiştii si mincinosi în bătălie cu toata lumea mai putin cu aia pe care i-au mituit bine.
    Progresul implica dezvoltarea durabila adica un mediu lasat intact (sau aproape) pentru generatiile viitoare inclusiv ceva resurse.
    Imperiile din antichitate si pana acum vreo 100 de ani nu cred ca si-au propus sa extraga tot ce se putea extrage de la Rosia. Si-au luat cat le-a trebuit, dupa nevoi si a ramas o gramada.

  • 10

    Si eu zic ca sa ramana aurul in pamant, acolo unde este. Iar cele 600 de vaci sa pasca fericite, si voi cu ele. Atentie insa la gaze, este dovedit faptul ca rumegarea produce gaze care contribuie la efectul de sera.

    P.S. Sunteti ecologisti progresisti, nu anti-progresisti, Gotiule, verifica-ti dictionarul.

    vacile si aurul
    2013-10-24 15:44:39 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 11

    Dle Gotiu

    Uneori argumentele d-voastra “economice” ma lasa perplex. Nici nu-mi imaginam ca exista o legatura directa intre vaci si proiectul minier de la RM! Eu m-as fi gandit la depopularea satelor, imbatrinirea populatiei, faptul ca unii aleg munci mai productive decit sa care balegarul! Va multumesc ca deschideti noi oportunitati de cercetare economica!

    Trecind la lucruri mai serioase, propunerea d-voastra de a imparti productia poate fi o solutie. Problema insa nu este neaparat tipul de contract, ci PREDICTIBILITATEA lui. Adica ok, daca stiu de la inceput ca trebuie sa-ti dau 30-40% din productie, imi fac planul de business asa si poate decid sa nu investesc. Ceea ce eu nu as vrea ar fi sa ma pui sa investesc pe un plan (redevente) si apoi, dupa ce am investit semnificativ, sa imi spui ca te-ai mai gandit si ca vrei altfel. In cazul ala imi angajez 4 firme de avocati si te dau in judecata daca planul meu initial e dat peste cap.

    Ce nu intelegeti d-voastra sau colegii de blog este ca:

    1. vorbim despre explorare de resurse, ceea ce inseamna ca aceste resurse nu sunt CERTE: pot exista sau nu, pot fi semnificative economic sau nu

    2. cineva care exploreaza si apoi exploateaza, ca si in orice alt sector care implica investitii semnificative, isi asuma niste RISCURI. Risc de tara, de piata, de reglementare etc. Cu cit mai mare e riscul, cu atat mai mare este return-ul pe care il asteapta un investitor. Ideea ca cineva (probabil perceput drept fraier de d-voastra si de ecologistii ca d-voastra) isi ia riscul de a investi ca apoi sa imparta profitul dupa cum vreti d-voastra este cel putin o naivitate economica.

    Chianti
    2013-10-24 16:23:56 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 12

    @Chianti
    “vorbim despre explorare de resurse, ceea ce inseamna ca aceste resurse nu sunt CERTE”

    Nu sunt certe,
    cert e ca ‘avem’ cu acest ‘proiect’ rmgc un proiect oribil, primitiv,
    ca nicaieri in Eu, UE (si Ro), cu un abuz incredibil de cianuri.
    O monstruozitate gigantica, vezi si @2.

    Restul sunt abureli pseudo-economice.

    Acest’proiect’ vrea sa inlocuiasaca asta de azi:

    awsassets.panda../

    cu ceva in viitor, peste numai 10-14 ani si anume :

    ” producerea unei cantităţi uriaşe de şlam cianurat: între 214.905.000 şi 256 926 000 tone. Un iaz (bazin) de decantare cu o suprafaţă de 363 de hectare, din care 45 de hectare sub apă, va prelua toată această cantitate de şlam, care va fi reţinută de un baraj cu înălţime de 188 metri şi lungime de circa 600 de metri, construit pe cursul Văii Corna. ”
    pentru ca:

    “Proiectul îşi propune procesarea a toată masa mineralizată (214,9 milioane de tone!) prin sfărâmare, aducere în pulbere, tratare cu cianuri
    prin metoda absorbţiei în cărbune activ (carbon-in-leach = CIL) într-un circuit, apoi recuperarea Au şi Ag absorbite în cărbunele activ prin electroliză ignee şi topire. Consecinţa acestui procedeu va fi unei cantităţi uriaşe de şlam cianurat: între 214.905.000 şi 256 926 000 tone.

    Alte 64 de zăcăminte aurifere au fost puse în evidenţă în „Cadrilaterul Aurifer” din Munţii Apuseni (vezi harta din Figura 1), şi numai 14 dintre acestea sunt de tip “porphyry copper and gold”, care face inoperantă cianurarea integrală, datorită pierderii cuprului. Dacă gândim în termenii simetriei, pentru celelalte 50 de depozite, utilizarea aceleiaşi tehnologii de preparare ar duce la generarea a nu mai puţin de 2900 de hectare cu deşeuri de cianurare! ”
    (S. Marincea)

    Inginerii diverse
    2013-10-24 16:37:24 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 13

    Sunt atatea marci de lapte la cutie, iaurturi, branzeturi cele mai multe fabricate in Romania. De unde o proveni tot acest lapte, daca nu din Romania. Una chiar din judetul Alba, Albalact.
    Pe langa vacutele elevetiene, mai exista si alte vacute de munte. Cineva le-a pus gand rau.

    @Chianti
    2013-10-24 16:41:32 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 14

    @Chianti
    “vorbim despre explorare de resurse, ceea ce inseamna ca aceste resurse nu sunt CERTE
    … cineva care exploreaza si apoi exploateaza, ca si in orice alt sector care implica investitii semnificative, isi asuma niste RISCURI.”

    Resursele nu sunt ‘certe’,
    dar probabilitatea sa avem acele concentratii importante
    de Aur si Argint e foarte mare,
    e aproape o certitudine la RM
    (cel putin 1.5g/tona Aur si 7-12g/tona Argint,
    cum foarta probabila e si existenta si posibilitatea de extragere a unor metale si materiale foarte importante: K, Ga, V, Ge, Te, Rb, Ti, As, S, In, Bi, Sb, Ta, Se, Tl, Zn, W, Cd, Cu, Pb .

    (sunt informatii pe multe decenii despre toate acestea, zeci de ani + explotari succesive contemporane, din anii 1955 pana in 2006 plus
    analizele si rapoartele mai recente rmgc. )

    Ce riscuri ar fi?

    Hai sa vedem cum a fost si este cu Kittilla in Finlanda, in Laponia, la 150km nord de Cercul Polar de Nord.

    Precizare din start:
    Nu se poate compara Rosia Montana cu acea zona inghetata laponiana,
    deci orice investitie la RM ar trebui sa fie mult mai curata decat cea de la Kittilla, si fara consecinte de mediu, relief, natura, localitati, patrimoniu,
    ceea ce e imposibil practic azi.

    Canadienii de la Agnico Eagle
    au investit circa 65 milioane Eur (circa 85-90 milioane USD)
    in mina si uzina finlandeza de la Kittilla,
    in instalatii de suprafata si subteran (*).

    In 2012 Kittilla a produs o cantitate de Aur,
    Aur 175878 uncii (troy ounce), circa 5.47 tone Aur

    Valoarea aurului este 290 milioane USD la valoarea medie a unciei de aur in 2012 si este de 240 milioane USD la valoare medie a unciei de aur in 2013.

    Costurile de productie totale au fost de 565 USD/uncie
    Costurile de productie totale au fost 99.4 milioane USD

    Impozitul pe profit e de 28%.
    Redeventa 2%

    Profitul net al operatorilor Kittilla este deci
    de circa 100 milioane USD in 2012,
    mai mult decat toata investitia!!

    De remarcat ca circa 30 milioane USD
    revin in 2012 prin impozitare Finlandei si Suediei.(drepturile de minerit sunt ale unei companii suedeze chiar, daca mina/uzina e pe teritoriu finlandez).

    (*)
    Iar la Kittilla au echipamente si instalatii complexe pentru floatatie , concentratoare, autoclave POX, instalatiile cdd decantare in contracurent,
    o investitie serioasa pentru alt tip de flux tehnologic, mult mai evoluat si complex decat cel din nefericitul/inadmisibilul proiect rmgc.

    In ce-or fi investit goldistii ‘nostri’
    (ei zic ca ar fi vorba de 500milioane USD)?
    Ca la Kittillla/Finlanda sunt instalatii de minerit de suprafata si adancime
    si mai ale o intreaga uzina chimica/hidrometalurgica, la
    o investitie totala de circa 85=90 milione USD !!

    Cei de la Kittilla, canadienii de la Agnico Eagle par oameni seriosi, cu infornmatii clare.
    Au investit intr-o tehnologie serioasa, cu costuri ptr energie si salarii ca-n Finlanda, pe ani multi de operare si tot au un profit bunicel!
    Au 413 angajati pentru productie/administrativ, cam cum vor sa aiba si cei de la rmgc, dar pe un numar mult mai mare de ani in Finlanda si pe tehnologii mult mai complexe in uzina (flotatii, POX, dcc) si minerit mai evoluat de nivel secol 21 in subteran).

    Pentru Rosia Montana, pentru a avea productia aceasta de circa 5 tone aur/an ,
    ar trebui investit probabil dublu fata de Kittilla, dar nu mai mult de 190 milioane USD
    pentru ca concentratia de aur e mai mare, e peste dublu la Kittilla fata de RM. (4.5g/t fata de maximum 2g/t la RM).
    Investitia s-ar amortiza in cel mult 2 ani de exploatare.
    Iar exploatarea la Rosia Montana ar dura 40 ani minimum.
    cu circa 1200-1500 angajati pentru 40 ani.
    S-ar recupera insa si: K, Ga, V, Ge, Te, Rb, Ti, As, S, In, Bi, Sb, Ta, Se, Tl, Zn, W, Cd, Cu, Pb ,
    mult mai valoroase impreuna aceste elemente decat Aur si Argint.

    Si nici vorba sa se genereze iazuri de cianuri de sute de hectare si alte demolari cu dinamita si alte mizerii la suprafata.
    Prelucrarea concentratului de flotatie, mai putin de 200tone/zi s-ar putea face in afara zonei RM, in alta uzina chimica cum e/era Remin Baia Mare si in alte uzine
    pentru diferite elemente/metale.
    Exploatarea de la RM ar fi:
    cu minerit in subteran, fara distugerea muntilor, localitatilor, cimitirelor, bisericilor, galeriilor vechi.

    Inginerii diverse
    2013-10-24 17:18:21 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 15

    Saptamana trecuta Basescu zicea tot intr-o emisiune TV ca statul roman trebuie sa cumpere aurul!!!! Saptamana aceasta vad ca Ponta zice ca Banca Nationala a Romaniei,trebuie sa cumpere aurul din Romania. Sa inteleg din declaratiile celor mai puternici doi oameni in stat, ca aurul din Romania, nu apartine statului roman?!!!!
    De la cine trebuie sa cumpere statul roman aurul care se gaseste in subsolul statului roman?!!!!!

    marius
    2013-10-24 17:32:05 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 16

    Apropo de Independenta energetica si modelul german, citez ce scria unul, @goth, pe aici mai demult: “Toate monopolurile/oligopolurile furnizorilor de utilitati si combustibil se transforma in S.A.-uri nationale, sau locale, dupa caz, unde fiecare consumator, persoana fizica sau juridica detine un nr de actiuni proportional cu consumul lui anual mediu anterior, si nu le poate instraina. Toate platile ce depasesc cheltuielile de functionare, revin inapoi consumatorului actionar la sfarsitul anului fiscal, reportandu-se eventual ca plata in avans pe anul urmator, ceea ce ar asigura formarea pretului in functie de costuri, nu dupa bunul plac al “baietilor destepti”. Asta nu exclude cresterea preturilor, insa asigura ca asta se intampla doar acolo unde chiar e cazul, adica daca cheltuielile de functionare si dezvoltare depasesc incasarile. Nu exista nici monopol si “taxa de ciumeg”, dar nici subventii platite de cei ce nu beneficiaza de acele utilitati sau beneficiaza prea putin raportat la cat platesc”
    Dupa mine e cel mai bun model imaginabil in domeniu.

    Daniel
    2013-10-24 18:26:35 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 17

    @marius

    Costurile totale ale obtinerii unei uncii de aur ar fi de mai putin de 400 dolari/uncie pentru rmgc
    (care goldisti au un proiect simplu, barbar si primitiv cu consecinte oribile)

    si de circa 560 dolari/uncie pentru o uzina serioasa cum e cea de la Kittilla Finlanda.

    Redeventa e foarte mica 2 pana la 6%

    Pretul mediu al unciei a fost 1650 dolari in 2012 si 1350 dolari in 2013.

    In anii trecuti, diferenta intre pret uncie si
    cost ar fi fost ptr o uncie (31.1 grame)
    la Finlanda/Kittilla de 800 USD in 2013 si 1100 USD in 2012
    si daca ar fi produs
    la rmgc Rosia M de 1000 USD in 2013 si 1300 USD in 2012

    Tot ce spun mai departe despre Rosia Montana este cu urmatoarea conditie:

    Nu se poate compara Rosia Montana cu alte locuri europene unde sunt mine/uzine, de exemplu cu acea zona inghetata laponiana Kittilla Finlanda, la

    150km Nord de Cercul Polar care are cea mai reprezentativa mina/uzina de produs aur.
    Orice investitie la Rosia M ar trebui sa fie mult mai curata decat cea de la Kittilla, si fara consecinte de mediu, relief, natura, localitati, patrimoniu,
    ceea ce e azi aproape imposibil !

    Mai ramane investitia
    La Kittilla/Finlanda a fost mica, de circa 90 milioane USD.
    Tara asta avea candva de toate din punct de vedere industrial: concasoare, mori, mori cu bile, rezervoare, echipamente de flotatie, de concentrare,
    instalatii pentru electroliza, pompe, motoare si generatoare si altele care constitue o astfel de uzina chimica/ hidrometalurgica .

    O uzina ca cea de la Kittilla ar fi perfect posibila in RO cu echipament romanesc + ceva importuri de ecbipament.
    Chiar daca ar fi import complet cu parteneriat,
    investitia nu ar fi mai mare de 200 milione dolari pentru ceva mina/uzina hidrometalurgica/chimica ca cea de la Kittilla dar cu productie dubla,

    Consumul de energie nu ar fi asa de mare ca cel urias preconizat de rmgc in priectul sau adica 60 MW/h.
    Ar fi mult mai mic.

    Despre consumul de cianuri, ar fi vorba intr-un proiect ca cel de la Kittilla, de un consum de sute de ori mai mic decat cel preconizat de rmgc, cu efecte benefice.

    Si s-ar recupera si alte metale si materiale foarte importante:
    K, Ga, V, Ge, Te, Rb, Ti, As, S, In, Bi, Sb, Ta, Se, Tl, Zn, W, Cd, Cu, Pb .

    Inginerii diverse
    2013-10-24 18:29:21 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 18

    Se putea baga cianura in Franta?
    Se putea baga cianura in Elvetia?
    Se putea baga cianura in Cehia, in Ungaria?

    SE PERMITE EXPLORAREA GAZELOR DE SIST IN FRANTA SAU CEHIA?
    Este total interzis in Franta? Ei nu sunt primitivi si demagogi, nu au nevoie de gaze?

    GAZETA
    2013-10-24 19:02:59 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 19

    Ian R Crane-”fracktured future”.Omul stie bine ce spune si ce face cind se opune cu atita vehementa fracturarii hidraulice laolalta cu ‘j de mii de specialisti normali la cap din intreaga lume +all nations.Cu 20 de ani de experienta in spate in industria petrolului si gazelor, ex oil executive pt. o mare companie ,Ian R Crane ( o fi si asta legionar sau kgb ist?) a fost alaturi de protestatarii din Balcombe si nu numai impotriva acestui flagel.United front guys!!

    catcher in the rye
    2013-10-24 19:12:11 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 20

    Plictisitor!Se vede dupa numarul de comentarii.Sorry!

    nepotu lu tamara
    2013-10-24 20:07:52 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 21

    @Chianti: va recomand totusi, sa stati cu ochii pe butelie:

    am vazut amaratzi cu aragazu’ in spate, ar putea sa fuga cu el! Sa dea Victor o Ordonanta,ceva preventiv pe chestia asta,nu-i frumos sa vaduvim chiar noi neste intreprinzatori ce risca asa de mult de nescai gaz din asta!

    mitzu baston
    2013-10-24 21:02:37 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 22

    /Laureat Nobel pentru economie: „Guvernele sunt înşelate!”/ Guvernul României nu e înșelat! E cumpărat! O clică de jigodii și escroci trădători de neam și țară. Era previzibil încă de la tămbălăul demențial din 89 (rinvoluție) că se va ajunge aici.

  • 23

    @marius: Fraierii cumpără întotdeauna de la șmecheri.

  • 24

    Va rog sa nu ma mai plictisiti cu comentarii adresate mie despre proiectul RM. Pur si simplu nu ma intereseaza si nici nu ma pricep la avize de mediu si am prostul obicei, spre deosebire de multi altii in tara asta, sa nu vorbesc despre ceva ce nu stiu. Explorare sau exploatare sunt activitati care nu se limiteaza la proiectul RM.

    Ma irita in schimb nationalismul economic si romanescul “mie ce-mi iese?” Un herpes. Faptul ca voua nu va iese nimic personal, afara ca aveti cu ce va face cafeaua sau ceaiul dimineata, nu este un motiv ca ceva sa nu se faca. Detest de asemenea ca niste birocrati sa stabileasca ei ce se face si ce nu in tara asta. Cita vreme cineva respecta legile in tara asta, atunci e liber sa faca ce proiect doreste si stie sa faca.

    Ma astept ca peste o vreme sa veniti cu ideea ca guvernul sa-ti permita cu cine sa te cuplezi.

    Chianti
    2013-10-24 23:45:08 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 25

    @Chianti

    mai bine era sa nu intri pe-aici, nu te-ai mai fi ‘plictisit’
    si oricum nu te intereseaza nimic despre RM si ‘proiectul’ rmgc

    Inginerii diverse
    2013-10-25 00:25:59 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 26

    @Chianti: “mie ce-mi iese” ma enerveaza si pe mine si inca rau de tot.
    Problema e ca aici se dinamiteaza 70 km de galerii romane. Oamenii aia locuiau aici si vorbeau latina, eu locuiesc aici si vorbesc oun derivat al limbii latine (sa vezi coincidenta) si chestiile alea cam vorbesc despre trecutul altora ca mine in locul asta. Si deci problema nu se pune in “mie ce-mi iese ?” ci in “da’ eu ce-am facut sa mi le distrugi?”.
    In plus proiectul ala de lege ii da dreptul unui subiect de drept sa devina administrator de drept si tot de la romanii aia exista un principiu juridic: “Nemo judex in re suaNemo judex in re sua” (“nimeni nu este judecator in propria cauza”)
    Dar probabil ca tu esti dacoman, ca doar n-o sa accepti ca ai ceva in comun cu orasul unde se afla “Episcopul Romei”

    opozant al proiectului
    2013-10-25 00:37:17 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 27

    @chianti

    Te mai plictisim goldistule o singura data
    si nu e vorba de ‘aviz de mediu’ la care zici ca ‘nu te pricepi’

    Pentru rmgc
    costurile totale pentru obtinerea unei uncii de aur ar fi de mai putin de 400 dolari/uncie cu redeventa cu tot !
    (care goldisti au un proiect simplu, barbar si primitiv cu consecinte oribile)

    Pretul mediu al unciei a fost 1650 dolari in 2012 si 1350 dolari in 2013.

    pentru rmgc diferenta intre pret uncie si cost total de productie ar fi fost:
    1000 USD in 2013 si 1300 USD in 2012 (rmgc)

    Investitia totala rmgc ar fi 1.4 miliarde USD, dupa rapoartele lor.
    (Sa avem incredrere?)

    rmgc ar vrea sa produca prin proiectul lor oribil, gigantic si nociv
    rmgc intentioneaza o productie aur 15 tone/an timp de 13-14 ani
    RMGC vrea o productie 480000 uncii aur/an

    la pret aur din 2012 ar fi o diferenta rmgc
    valoare productie – costuri totale = 620 milioane dolari

    la pret aur din 2013 ar fi o diferenta rmgc
    valoare productie – costuri totale = 480 milioane dolari

    Investitia se amortizeaza in 3 ani

    In urmatorii 11 ani
    rmgc ar putea avea un Profit de 5 miliarde dolari
    la un pret al aurului din 2013 si cel previzionat de Goldman Sachs pentru 2014 (1150-1300 USD Uncia)

    Daca pretul unciei va creste iar spre 1800-1900USD/uncia,
    atunci profitul ar putea crste la 7.5 miliarde USD

    la RM va fi si o productie de argint, de circa 6 – 8 ori mai mare cantitativ decat productia de aur, argintul total obtinut are o valoare totala de circa o zecime din valoare totala aurului
    (pretul argintului este de 50 – 60 ori mai mic decat cel al aurului ).
    Valoarea totala a argintului obtinut – circa 1500 tone – ar fi de circa 1 miliard dolari.

    Consecintele pentru ‘noi’ Ro ar fi:

    ” producerea unei cantităţi uriaşe de şlam cianurat: între 214.905.000 şi 256 926 000 tone. Un iaz (bazin) de decantare cu o suprafaţă de 363 de hectare, din care 45 de hectare sub apă, va prelua toată această cantitate de şlam, care va fi reţinută de un baraj cu înălţime de 188 metri şi lungime de circa 600 de metri, construit pe cursul Văii Corna. ”
    pentru ca:

    “Proiectul îşi propune procesarea a toată masa mineralizată (214,9 milioane de tone!) prin sfărâmare, aducere în pulbere, tratare cu cianuri
    prin metoda absorbţiei în cărbune activ (carbon-in-leach = CIL) într-un circuit, apoi recuperarea Au şi Ag absorbite în cărbunele activ prin electroliză ignee şi topire. Consecinţa acestui procedeu va fi unei cantităţi uriaşe de şlam cianurat: între 214.905.000 şi 256 926 000 tone.”

    Inginerii diverse
    2013-10-25 00:45:21 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 28

    Foarte bun articolul! felicitari!
    Un parvenit infractor si sub-mediocre precum ponta NU ARE CUM SA-L INTELEAGA!; si aici NU o spun cu rautate, ci sint convins ca asa este!

    Va rog domnule Gotiu sa atasati mereu acest link / adresa web, care arata dezastrul produs de Chevron in Ecuador si faptul ca aceasta “cinstita” companie Americana se sustrage in a plati macar partial costurile dezastrului iremediabil produs in Ecuador; iata adresa:

    youtube.com/wat../

    Dan Pavel
    2013-10-25 01:41:05 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 29

    Un articol superb, unul din cele mai bune din ultimii ani. Felicitari, Mihai !

    O observatie: e adevarat, dupa cum amintesc companiile ca fracturarea hidraulică este utilizată de câteva decenii, dar cu totul alta Marie e fracking-ul in contextul extragerii gazului din sisturi – si tocmai asta face toata diferenta (asemanator, mutatis mutandis, cu povestea cu exploatarea cu cianuri – printre nenumaratele jumatati si sferturi de adevar cu care intoxica lumea, celor de la RMGC le place sa aminteasca mereu ca e practicata mai peste tot, dar nu sufla o vorba de ordinele de marime: l’enfer est, comme toujours, dans les details).
    Btw, cea mai buna si onesta prezentare a procedurilor, a avantajelor si a riscurilor exploatarii gazelor de sist prin fracking e cea facuta de Dr. Anthony Ingraffea, de la Cornell University’s School of Civil Engineering. Vezi youtube.com/wat../.

    Mircea
    2013-10-25 04:55:23 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 30

    @Inginerii diverse

    te-as ruga sa nu fii nesimtit punandu-mi mie etichete cu care va “gratulati” reciproc. Tocmai ti-am spus mai sus ca nu ma intereseaza proiectul RM; ca il face cineva sau nu-l face, mi-e tot una cita vreme se respecta legea in tara asta.

    probabil in tara asta trebuie sa fim cu totii un cor de bocitoare de nu mai are nimeni voie sa fie pro sau sa nu-l intereseze ca sar o groaza de indivizi cu ocupatii incerte ca sa-l catalogheze drept “goldist”. Asta e semn de proasta crestere si de retardare intelectuala.

    spre deosebire de tine, pe mine nu ma intereseaza cit este profitul unei companii. Cita vreme acel profit nu provine din piete cu competitie distorsionata, pot face oricit profit pot. Nu-mi place aurul, nici argintul, nu-l port, deci nu dau ban pe el. Profitul ala sa fie taxat corect, TVA-ul sa fie platit, agentiile de mediu sa-si faca datoria pt care le platesc in fiecare luna, atunci totul e ok. Ce ma intereseaza pe mine cit face profit RMGC? Nu inteleg insa de ce nu putea face profit si compania de stat asociata, dar na, romanul e fudul doar in teorie, cu munca si creativitatea e mai greu.

    Chianti
    2013-10-25 10:04:24 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 31

    Pai asta e buba legea e mai lege pentru unii si mai putin pentru altii. Adica nu toti sunt egali in fata legii.
    La nevoie politicienii romani se vand usor pe usor si modifica legile dupa cum vor cei care ii platesc.
    Guvernul Ponta a incetat sa mai apere interesele romanilor, a devenit un guvern privat care imparte Romania in colonii unde o firma s-au alta face legea.

    Agentiile de mediu nu isi vor putea face treaba pentru ca ce e ilegal pentru unii e legal pentru altii. Oricum nici asa, sub actuala legislatie tot nu isi fac treaba.

    Proiectul asta e deschizator de drumuri pentru abuzuri grave si nu e numai pentru RMGC e pentru o gramada de clienti printre care si frackisti sa nu mai poata fi trasi la raspundere.

    Nationalismul economic a.k.a sanatatea oamenilor, viata si poluarea nu sunt negociabile sub nicio formta. Nici macar contra profitului unei firme clienta a politicului.

    Mihai Gotiu are printre cele mai multe vizualizari pe voxpublica nu duce lipsa de cititori. La cat publicari pe bl0g a avut ar putea sa scoata o carte de succes despre abuzurile RGMC-ului (si nu numai) ca asasin economic.

    Nu iti convine nu citi.

    @30 Chianti
    2013-10-25 11:29:38 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 32

    @Chianti -30

    “Nu inteleg insa de ce nu putea face profit si compania de stat asociata, dar na, romanul e fudul doar in teorie, cu munca si creativitatea e mai greu.”

    Compania de stat care exploata mina a fost falimentata/distrusa programatic, sa faca loc Goldistilor. Nu s-a mai investit nimic, a fost nimicita.
    In acei ani 2000-2006, uncia de aur avea un pret mult mai mic decat astazi sau decat in 2012.

    Iata cum vorbeste un om onest, necumparabil, care a lucrat 10 ani la RM, inginer Adriana Golgot :

    “- In 2006, s-a dat vrabia din mana pe cioara de pe gard. Statul a inchis exploatarea care producea 300 de kilograme de aur pe an, cea mai mare exploatare de aur a tarii, ca sa faca loc RMGC, sa vina compania cu maretul ei proiect. A fost o presiune extraordinara din partea “Goldului”, ceea ce a dus la depopularea zonei si la o dezamagire generala in randul populatiei. Manipularea a fost declansata pe la inceputul anului, cand au lansat zvonul ca cianuratia Baia Mare, unde era dus concentratul aurifer, are o defectiune si noi nu mai avem unde sa ne livram produsul. Ziceau sefii nostri, trecuti pe ascuns in solda companiei canadiene, ca o sa fim nevoiti sa ducem concentratul pe undeva, prin America de Sud. Imi venea sa rad: chiar asa, sa ajunga concentratul nostru prin America de Sud, cu vaporul!? Am crezut ca e o gluma, dar concentratul se tot aduna in curtea uzinei. La sfarsitul lunii mai, am aflat ca gata, se inchide exploatarea, pentru ca nu avem unde sa mai livram concentratul si nu se mai pot plati salariile. Minciuna diabolica, orchestrata de Gold Corporation. Toti oamenii si-au depus actele pentru a-si lua “ordonanta” – era destul de tentant sa ai o suma de 200 de milioane de lei in mana. Putini au protestat. Apoi, surpriza! Dupa cateva luni, a disparut concentratul din curte! Deci, n-au avut probleme asa de mari, incat sa inchida firma statului, dar interesele straine trebuiau servite de demnitarii nostri cei patrioti. Imediat dupa inchidere, au demontat toate instalatiile, ca sa le care la fier vechi, sa fie siguri ca nu o sa mai incerce nimeni sa le mai foloseasca! Ca o culme a cinismului, in motivarea inchiderii, trimisa la minister, se pare ca sefii nostri de la Deva au scris “lipsa de personal”, desi 420 de muncitori calificati tocmai fusesera pusi pe liber. Iata cum s-a distrus vechea exploatare, pentru a transforma dreptul la munca intr-un mijloc de manipulare. Numai ca vechea exploatare oferea locuri de munca pentru cateva zeci de generatii, pe cand exploatarea ‘moderna’, propusa de Gold Corporation, nu ofera locuri de munca nici macar pentru o generatie.”

    Si in plus:

    “Metoda cu flotatia in prealabil si apoi cianurare era foarte buna pentru ca reducea masa miniera care ajungea la cianuratie la doar 3%.
    La Rosia MOntana nu exista iazuri cu cianuri, concentratul aurifer rezultat in urma flotatiei era transporat la Baia de Aries sau Baia Mare, singurele
    locuri unde exista cianuratie la noi in tara. Acolo se facea cianurarea. Sunt multe tari care folosesc cianuratia pe concentratul aurifer, nu pe intreaga masa miniera care in cazul Rosiei Montane ar fi toata rezerva de 200 milioane de tone.
    Munti intregi ar ajunge in cianuri! Nu va dati seama ce dezastru ar insemna in zona? Chiar nu intelegeti? Cu vechea exploatare se exploata 30 000 t de minereu /luna, din care rezulta un concentrat aurifer de 1000 de
    tone, care ajungea la cianuratie. RMGC cianureaza 1000000 t /luna , de 1000 de ori mai mult.”

    ” Alta minciuna [a celor de la rmgc] care mi-a atras atentia este ca vechea metoda de preparare , flotatia, prin care numai 3% din masa miniera ajunge la cianuratie, avea un randament de 50 %. Fals! De unde au valoarare aceasta? Eu am lucrat la exploatarae de la Rosia Montana, perioada 1996-2006, si stiu foarte bine ca randamentul stabilit prin studii, era de 75% si erau propuneri de crestere a randamentului de extractie la 78%”

    Inginerii diverse
    2013-10-25 12:10:49 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 33

    Domnilor,

    Revin la un comentariu mai devreme: NU MA INTERESEAZA PROIECTUL RMGC. Sa se faca proiectul daca e legal 100%, sa nu se faca daca e nelegal 1%. Deci nu vad ce dezbatem atata despre profituri si alte chestii. In legalitatea aia ma refer si la impactul asupra mediului.

    Reactia mea la articolul dlui Gotiu se referea in principal la predictibilitatea contractelor cerute de stat. Ca e “production shared agreement”, ca e redeventa, ca e alta taxa pe productie etc, nu este foarte important pt un investitor. Ce este important este ca regulile sa fie stabilite de la inceput si sa nu fie schimbate in timpul contractului. Adica sa nu vii la inceput cu un sistem de redevente, de exemplu, si apoi sa ceri si productie sau viceversa.

    Asemenea detalii sunt f importante nu pentru o corporatie, ci pentru orice companie. Nu vrem sa intelegem ca asemenea flick-flackuri legislative duc catre cresterea riscurilor si implicit catre costuri de finantare viitoare mai mare, treaba d-voastra.

    Ceea ce pot insa sa observ este ca foarte putini stiu despre ce vorbesc cind se refera la cum merg lucrurile in lumea economica. Asta, sa ma scuzati, denota neseriozitate intelectuala.

    In rest va doresc mult succes in dezbateri.

    Chianti
    2013-10-25 15:40:36 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 34

    DA DA ~ SISTEMULcccahe’TE ,,, PE ddraacu ca toti din”MEDIA”,SANTAJUL si ETAJUL ce alcatuies la unison cancerulROMANIEI si care aservitiSECU. sunteTi STALINISTI REESAPATI si platiti din malaiul furat tarii ca vuvuzelele”puscariabililor”ca sa cenzurati toate comentariile critice si corecte eliminand de pe pagini in contra legilor stat de drept LIBERA OPINIE,> asa ca este pierdere de timp sa postati comentari ca le suprima ca de exemplu la :antena3;mediaf’ realitatea;gandul etc….

    nai'VUL
    2013-10-25 17:27:57 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 35

    Legalitatea in Romania are geometrie variabila in functie de spagi.
    Lumea economica functioneaza si ea intr-un cadru legislativ. Daca legile se modifca dupa cum da mai bine spaga sau alta, asta nu se mai poate numi lume economica.
    Cineva fenteaza grav, pe restul.

    Flick Flack
    2013-10-25 17:28:58 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 36

    Raport: Roşia Montană are cel mai important complex de mine aurifere din perioada romană din lume

    gandul.info/fin../

    Raport: Roşia Montană are cel mai important complex de mine aurifere din perioada romană din lume
    2013-10-25 17:29:40 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 37

    Din cate am vazut nu dispar comentarii aici, cel putin recent.

    Am impresia ca e acelasi sistem de “cenzura” ca pe realitatea. In rest cineva a decis in mod ciudat cuvinte ca bl0g nu sunt ok. voxpublica e autonoma. More or less.
    In fine.

    @nai'VUL
    2013-10-25 17:34:25 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 38

    [...] Ecologiştii anti-progresişti şi economia. Cine sunt primitivii, demagogii şi populiştii în bă… [...]

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alegeri alex mazilu Andrei Plesu antonescu basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu DNA educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet Istodor Johannis justitie kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presa presedinte protest proteste psd Remus Cernea riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj sri steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!