RSS Feed

Evoluţie spre nicăieri….

vezi toate articolele de
24 Feb 2010 la 15:24 36 comentarii 1140 vizualizari.

Experţii şi oamenii de ştiinţă ai zilelor noastre încearcă în mod tot mai disperat, să găsească răspunsurile lumii: din ce s-a format specia umană, spre ce vom evolua şi mai ales ce fel de concept reprezentăm? Răspunsurile vin bineînţeles de la aceiaşi inşi, care reuşesc astfel să ridice confuzia umanităţii la limite. De fiecare dată când desluşesc un răspuns plauzibil, care să ne explice enigmele existenţei noastre, aceiaşi experţi dau iarăşi totul peste cap şi născocesc o nouă sumedenie de întrebări fără răspuns şi alte teorii de neînţeles.

Cu toate că adesea dăm crezare acestor teorii excentrice şi ne imaginăm cum de este posibil să fi fost formaţi din lut sau să provenim din cimpanzei, iată că totuşi trăim o viaţă reală – sau poate nu – în care ne lăsăm ghidaţi de „minunăţiile“ create tot de noi, simpli muritori.
Ultima tendinţă în ceea ce priveşte evoluţia omului sau chiar soarta lui este „teoria anului 2012“, care ne explică rar şi cu litere de o şchioapă că peste vreo doi ani de zile ne vom transforma, cu tot cu lumea în care trăim în altceva….Întrebarea este: în ce ne-am mai putea transforma? De nenumărate milenii suntem la fel, cu excepţia faptului că omul şi-a mai schimbat coafura, a învăţat ce e igiena, a inventat câte ceva (spre exemplu cum să distrugă natura şi cum să îşi folosească tot mai puţin forţa fizică pentru a supravieţui), şi-a mai mobilizat creierul şi a inventat chestii revoluţionare, iar acum iată că tot minunatul om spune că în anul 2012 îşi va schimba AND-ul şi numaidecât lumea.

La fel ca şi acum sute de mii de ani, necesităţile noastre sunt aceleaşi – avem nevoie de aer, hrană, adăpost, reproducere şi uneori de afecţiune. Diferenţa este că acum avem nevoie şi de ce nu avem nevoie: foarte multă bogăţie materială, care bineînţeles nu se va transforma cu noi cînd vom muri, în nimic.

Bineînţeles, este de luat în considerare că de-a lungul mileniilor omul şi-a chinuit creierul spre a ajunge la mai mult şi chiar a reuşit, dar există o oarecare enigmă la mijloc. Dacă am evoluat atât de mult, dacă viaţa omului a devenit atât de modernă ca în prezent, atunci de ce spiritul omului, aş spune, a devenit atât de superficial? Ne hrănim spiritul cu tot felul de concepte negative, care sunt adevăratele distrugătoare sau schimbătoare ale omenirii. Omul a descoperit tehnologia, arta, sportul sau studiile din dorinţa de a crea moduri de încântare a spiritului, dar nu a inventat prostituţia, terorismul sau bolile din aceeaşi dorinţă.

Natura umană reprezintă îmbinare de bine şi mai puţin bine, dar oare partea de 80% a creierului nostru, care nu este folosită, ce ascunde? Lucruri negative sau pozitive? Răspunsul acestei întrebări se află probabil tot la experţii în ale omenirii, care mai mult ca sigur ar spune că partea accea misterioasă a creierului uman va face lumea în care trăim, un Rai pe Pământ. Părerea mea este alta – se pare, după cum se prezintă oamenii din jurul nostru, că partea aceea nu ne va aduce fericirea mult căutată, sau mai bine zis, nu pe cea spirituală. Inventarea de noi tehnologii va fi un adevărat fleac – maşini, avioane, super aparaturi cu care vom colinda prin infinitul Cosmos vor fi floare la ureche. Concomitent cu acestea va creşte şi superficialitatea şi prostia omului. Criminalitatea şi violenţa vor atinge cote tot mai mari iar competiţia interumană va fi una de-a dreptul materială, lipsită de valori reale.

Se poate sesiza cu ochiul liber că omul nu mai dă doi bani pe competenţele şi valorile semenilor lui, ba chiar îşi canalizează existenţa pe lucruri lipsite de sens şi valoare, dar pline de egoism, în condiţiile în care inteligenţa noastră este în evoluţie. Dar oare, nu puţina spiritualitate trează a „omului modern“ crează haosul de astăzi? Majoritatea oamenilor sunt la fel, trăiesc aproximativ în aceeaşi lume, dar speranţa omenirii creşte în momentul în care unii semeni de-ai noştri crează „revoluţii“ şi noutăţi. Trăind într-o lume care nu ne satisface în profunzimea naturii noastre, inventăm şi descoperim refugii care mai de care mai excentrice, spre exemplu, drogurile, alcoolul sau arta modernă în diversele ei forme.

În afară de acestea, căutând disperat printre exponatele fără de sensibilitate din jurul său, omul a început de curînd aă îşi mai preţuiască semenii, fapt destul de rar totuşi. Nevoia de a fi mai bun decât toţi ceilalţi nu a pălit, însă defularea spiritelor noastre se mai întâmplă din când în când – unii îşi mai iubesc apropiaţii, foarte puţini mai se gândesc şi la semenii suferinzi, dar toţi – absolut toţi privesc la tragediile prezentate de mass-media, cu o oarecare mulţumire în priviri. Îi condamnăm pe cei care greşesc dar nu ne condamnăm pe noi, care prin simplul fapt că urmărim pasiv aceste evenimente negative, le alimentăm continuitatea.

Câteva suflete rătăcite îşi permit, din când în când să iasă din comun şi trezesc celorlalţi sentimente de milă sau rareori admiraţie, în fond falsă. Vorbele exprimă trăiri pozitive dar oare gândurile exprimă aceleaşi tipuri de trăiri? Pictori de geniu, muzicieni valoroşi, scriitori inovativi, sportivi de performanţă sau pur şi simplu oameni de bine există şi astăzi, dar prea puţin ne interesează de ei pentru că mai mult îndrăgim violenţa şi necazul altora.
De câte ori nu vedem programe în care scandalurile şi ura sunt la ordinea zilei? De câte ori vedem campanii pozitive, dedicate semenilor noştri sau programe dedicate celor deosebiţi? În fiecare clipă a vieţii noastre…dar asupra cărora ne oprim? Asupra primelor desigur, pentru că avem nevoie să îi judecăm pe alţii, pe când faptele noastre lasă de dorit.

Acţiunile noastre care nu dau satisfacţie spirituală nici nouă înşine, nici celor din jur, nu vor duce la o adevărată evoluţie, dar mai există speranţe. Se pare că, de curând oamenii puternici ai lumii au dat „lege“ scrisă şi nescrisă că trebuie să luptăm din greu pentru salvarea lumii noastre dragi, după ce am reuşit să o distrugem. Mii de manifestanţi de prin toată lumea s-au adunat grămadă la Copenhaga să strige cât pot ei de tare că trebuie să salvăm lumea. Da, trebuie salvată dar va fi foarte greu pentru că reconstruirea unui lucru distrus este o mare dificultate. Din prostia-i caracteristică, omul „a dat foc“ la tot petrolul, cărbunele, gazul şi lemnul din lume, iar cu „fumul şi cenuşa“ lor nu a făcut altceva decât să distrugă întreaga natură şi pe el însuşi.

Soluţia este să ne luăm toţi de mână, să ne folosim minţile şi să refacem planeta, înainte să rămânem cu maşinării ultra moderne şi fără aer de respirat. Câţi dintre oameni vor face acest lucru este destul de greu de apreciat, însă cert este că rezultatul acţiunilor noastre necugetate se răsfrâng grav asupra noastră şi majoritatea specimenelor umane nu prea realizează aceste lucruri, ba chiar dau vina pe altceva, cel mai adesea Dumnezeu, spunând „asta este voia lui Dumnezeu“, fiind uşor de-a dreptul să nu îţi asumi propriile acte.
Alarmant este faptul că nu ne dă nimeni certitudinea că vom reuşi să refacem ceea ce am distrus, nici măcar marii experţi, care se declară sceptici cu privire la noile idei.

Totuşi, primii paşi ai evoluţiei noastre, după simpla-mi părere ar fi să încetăm a fi inutili comunităţii în care trăim. Inutili nu înseamnă că nu muncim, sau că nu creăm ceva, ci pasivitatea care o manifestăm faţă de realităţile fiinţei umane. Decât să privim intens captaţi de nimic, la falsele valori ce apar pe la televizor, mai bine ne-am deschide ochii, minţile şi sufletele la suferinţele şi necesităţile oamenilor de lângă noi. În cazul în care pragmatismul şi altruismul lipsesc cu desăvârşire în identitatea noastră, atunci mai bine ne canalizăm existenţa pe lucruri care să nu dăuneze nici oamenilor, nici lumii.
Materialul este indispensabil dar totuşi nu atât de important – poate fi îmbinat cu spiritualitatea şi astfel omul poate evolua armonios. Măsurarea propriilor acţiuni este cheia omenirii, dar care deocamdată nu este posedată de foarte mulţi dintre noi.
Unele negativităţi ar trebui să dispară definitiv din habitatul nostru însă fără de ele nu am putea cântări corect lucrurile, aşa că sunt necesare într-o oarecare măsură. Important este ca omul acestor vremuri să realizeze limitele pe care singur şi natura i le impune, astfel încât să poată transforma negativ în pozitiv, lucru aproape imposibil momentan.

În simpla noastră ţărişoară, cu oameni la fel de simpli în gândire se petrec lucruri destul de stranii – tinerii au învăţat ce este emanciparea şi creativitatea, o atmosferă cu iz de evoluţie. Oameni care fac umbră pământului există la fiecare pas, dar printre ei există (şi mă bucură nespus acest lucru), români valoroşi, care pun bază pe esenţa reală a lucrurilor lumeşti, dar pe aceştia nu îi vom vedea prea des la televizor, pentru că nu au loc de mulţimea de bogătani hoţi lipsiţi de onestitate şi de prostimea tinerească bolnavă de vedetism.

De apreciat este că există aceşti oameni, în contextul în care societatea încă mai încurajează evoluţia falsă spre cocalari şi pitzipoance. Oamenii aceştia – „ciudaţii“ societăţii realizează minusurile sau plusurile fiinţei umane şi mai scriu o carte (adevărată), crează o muzică „hrănitoare“ de mesaje, pictează o sumbră trăire, întâmplare sau dau o mână de hrană unui copil orfan sau unui bătrân fără puteri.
Evoluţia omului nu va consta în tehnologii nemaivăzute, ci în puterea unora dintre noi de a ne uni cu cei diferiţi de noi. Nu toţi oamenii au puterea sau conştiinţa de a fi raţionali şi deschişi la „durerile“ lumii, dar ceilalţi care au aceste puteri au obligaţia morală de a reconstrui umanitatea, deci omenirea. Faptul că nu putem deţine controlul total asupra evenimentelor este un lucru evident, dar minţile noastre şi mai ales spiritul pot munci laolaltă pentru a îndrepta măcar câteva din multele deficite cu care ne confruntăm în fiecare clipă a existenţei noastre.

Spre ce ne îndreptăm nu putem ştii pentru că întreaga omenire decide, dar individualitatea poate controla oarecum acest proces. Viaţa unui om este mult prea limitată pentru a întoarce lumea cu susul în jos, dar munca fiecăruia dintre noi va determina schimbarea viitoarelor generaţii, poate spre bine. Refuzând superficialitatea, încurajăm evoluţia omului în sine, astfel că dintr-o evoluţie spre nicăieri, vom putea trasa liniile pentru o evoluţie spre ceva.

via (foto)

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Etichete: ,


36 comments
  • 1

    “teoria anului 2012″ nu este produsul “expertilor” si “oamenilor”, oamenii nu se trag din cimpanzei, in nici un dictionar din lume termenul de “evolutie” nu este sinonim cu cel de “progres”, si multe altele puse impreuna ca intr-un ghiveci ….si uite asa a iesit un articol “ne-teleonomic” ca orice tip de evolutie, dar care imi da senzatia ca singurul scop pentru care a fost scris nu e altul decat de a da dureri de cap!

  • 2

    CORECTIE

    “teoria anului 2012″ nu este produsul “expertilor” si “oamenilor de STIINTA”

  • 3

    Foarte interesant si lung articolul. Felicitari.
    Yorga nu te mai baga in seama ca la toate articolele de pe site!

    Andrei
    2010-02-24 15:41:29 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 4

    en.wikipedia.or../.

  • 5

    “Exista o controversă între creaţionism şi teoria evoluţiei în aceeaşi măsură în care există o controversă între teoria berzei si biologia reproductivă

  • 6

    Orice lucru, fiinţă, popor, neam are propria origine care a evoluat( din ce?,de unde?când?) sau a fost creat printr-un miracol, de o putere supranaturală. Biologia desigur trebuie să discute originea vieţii şi a diferitelor tipuri de organisme. Un curs politic ar trebui să includă o discuţie despre originea naţiunii respective şi structurii ei juridice, a legilor,etc. Şi aşa mai departe…

    Corenel
    2010-02-24 16:01:02 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 7

    @ fanta
    tare de tot, fanta, commentul :) )

    costel
    2010-02-24 16:01:03 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 8

    Foarte bine punctat, dar stii ca schimbarea comportamentului omului este relativa (timpul e prea scurt – ne-am trezit cam tarziu la realitate) in timp ce viitorul este iminent.

    Imi place mult articolul, nota 10+ :)

  • 9

    Evolutia omului – In ordovinician (acum 510-440 mil. ani) oceanele erau dominate de moluste (sepii-nautil). Coralii si algele au format primele recifuri. Mai tarziu, in silurian (acum 440-410 mil. ani) vor aparea chiar pesti fara falci, cu schelet cartilaginos (ostracodermii) si scorpioni-de-mare in oceane. Pe pamant cresc primele plante. In rauri evolueaza placodermii, pesti acoperiti cu placi osoase rigide. Pentru prima data, pestii aveau maxilar inferior. Prin dezvoltarea dintilor si muschilor maxilari, unele vertebrate devin pradatori.

    Devonianul (acum 410-355 mil. ani) a fost era primilor rechini. La inceput au aparut pestii ososi in lagune. Plantele verzi se inmulteau, asigurand oxigenul necesar unui numar tot mai mare de animale. Acum se formeaza stratul de ozon. Apar animalele cu respiratie pulmonara. Crosopterigianul evolueaza spre stegocefal, astfel aparand tetrapodele (amfibienii) in locuri mlastinoase.

  • 10

    Foarte bine punctat, desi, cu parere de rau, schimbarea comportamentului omenesc este relativa (ne-am trezit cam tarziu la realitate – timpul este prea scurt), in timp ce deznodamantul faptelor noastre este iminent!
    Ne-am scris deja viitorul. ..

    Totusi, articolul ma bucura si-mi insufla o unda de optimism, uite pe cineva care inca mai crede in minuni:)

    Interesanta abordare!

  • 11

    @Ratuscavesela: Of si cate mai erau de zis! :)

  • 12

    Nota 10 si din partea mea pentru arcticol.

    E un paradox, ca odata cu revolutia industriala si explozia progresului tehnic lumea (dupa teoria din carti) ar fi trebuit sa iasa definitiv din foame si sa faca pasul spre un tip modern de societate cu nevoi elevate, superioare. Din pacate nu e asa… in prezent omenirea e tot la nivelul primelor lupte de subzistenta si acaparare de noi teritorii.

    In acelasi timp, cultura de corporatie a facut oamenii mai individualisti ca niciodata si le-a servit concomitent false tinte materiale si false motivatii astfel incat, constiinta, ideea de evolutie, s-au estompat rau de tot, oamenii fiind si in prezent parti componente ale unei turme de creiere spalate.

  • 13

    Majoritatea dinozaurilor aveau pielea colorata si faceau sunete ciudate pentru imperechere; aveau structuri foarte complexe, creier mare, vedere buna (cu ochii asezati in fata, nu in lateral), semn ca au ajuns la un punct evolutinar mort. La sfarsitul cretacicului, dinozaurii au disparut misterios.

  • 14

    Interesant articol, un esee reusit… dar, pentru ca introducerea simuleaza un articol despre stiinte, trebuie sa intervin in doua aspecte:
    Folosesti o exprimare echivoca -anume, termenul “evolutie”, care inseamna lucruri diferite in contexte diferite.
    Un alt atac -miselesc de data asta -, la adresa mea, este aducerea la numitor comun a unor teorii stiintifice cu niste baliverne – ma refer la “teoria anului 2012″ care nu are niciun substrat stiintific!

    StiintaPlange
    2010-02-24 16:57:37 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 15

    @StiintaPlange:

    who cares? varza e oricum la putere! :)

  • 16

    De ce toate lamentarile pesimist-ecologice decurg la persoana I plural? A devenit o moda. Am devenit asa dezorientati dpdv moral incat cautam valoarea umana in copaci?(ironie, pentru cine nu se prinde, stiu ca sunt).
    In alta ordine de idei, textul este asemanator celor de pe blogurile fetelor de 16 ani, pe care le citesc in timpul liber. Acelasi lamentari fara sens, aceleasi concluzii pseudo filosofice, pe jumate’coapte.. Am devenit asa de.. distrugem planeta.. bla bla.

    Iar dupa ce generalizati cu “(noi) am”, veniti cu “Spre ce ne îndreptăm nu putem ştii pentru că întreaga omenire decide, dar individualitatea poate controla oarecum acest proces.”
    Pai ori ai incredere in oameni sa ia propriile decizii, ori zici ca e mai bine sa le iei tu in locul lor. Ori una, ori alta.

    @Floryn – parca i-a lovit un meteorit…

    Adrian
    2010-02-24 17:44:59 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 17

    Bravo!!! Intersant articol. De la inceput il tot evitam sa-l citesc, despre evoutie o mai fi scriind si asta, dar cind am inceput a citi, nu ma puteam rupe de la el.Ma bucur ,ca avem si oameni destepti la realitete.

  • 18

    Sunt cateva lucruri cu care sunt absolut de acord in eseul tau, Daniel. Superficialitate, egoism, prostie, toate sunt din plin prezente in societatea contemporana. Cu toate astea, din punctul meu de vedere, fenomenul nu e ceva propriu numai epocii noastre. Si nici nu e doar vina progresului pentru toate astea, decat indirect poate.
    E normal ca progresul sa aiba si minusuri. E drept ca bogatia materiala duce (la anumiti oameni, nu la toti) la un anumit fel de indolenta si egoism. Dar sincer nu vad cu ce era mai buna societatea acum o mie de ani, de exemplu. Cred ca aceleasi minusuri erau si atunci, in ciuda lipsei dezvoltarii tehnologice pe care tu o vezi drept cauza principala a decaderii noastre spirituale. Depinde acum ce alegi: un om din prezent, indolent si foarte putin preocupat de spiritualism pentru ca e prea ocupat sa se uite la meci la televizor sau un om cu un orizont extraordinar de limitat, care isi recunoaste limitele si care nu se preocupa niciodata cu intrebari de natura spirituala pentru ca pur si simplu nu are timp de asta (oricat de fascinanta ar fi la inceput discutia ipotetica cu un stramos (de origine sanatoasa pura cum ar zice comunistii) de-al nostru de acum o mie de ani, cred ca discutia ar merge in putin timp spre banal si s-ar axa pe muncile campului). La final, intre cele doua exemple singura diferenta ar fi cea de epoca istorica. La fel comparatia intre doi oameni de stiinta, chiar si la distanta de o mie de ani vei vedea aceeasi curiozitate si aceeasi dorinta sa gaseasca raspunsuri la intrebarile lor. De aceea eu nu vad progresul ca pe ceva rau. Ca vom ajunge la decadere candva e din nou ceva normal in evolutia lucrurilor si nu are legatura cu spiritualitatea sau cu lipsa ei. Unii oameni sunt predispusi spre spiritualitate, altii nu. Majoritatea, cred eu. Poate in trecut persoanele erau mai credincioase, mai legate de fenomenul religios, dar asta nu e dovada de spiritualitate, ci mai ales de incertitudine, de frica si de rezolvarea ei prin aderarea la o anumita religie. Oamenii astia isi puneau (si inca isi pun) cateva intrebari, de obicei rudimentare, si gaseau (si inca gasesc) destul de usor raspunsurile in religie, fara a sti sau intelege de fapt mare lucru.

  • 19

    atata emo+bs la un loc …

  • 20

    @Andrei: “Foarte interesant si lung articolul. Felicitari.
    Yorga nu te mai baga in seama ca la toate articolele de pe site!”
    Ba sa se bage in seama ca are dreptate! Articolul e o mare varza, cu tot respectul pentru efortul autorului.

    Mariuka
    2010-02-24 21:02:30 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 21

    Articolul contine multe idei gresite despre evolutionism, in ton cu balbele autoritatilor legate de predarea in scoli a acestei teorii:
    - NU exista controversa in randul oamenilor de stiinta legata de validitatea evolutionismului
    - NU ne tragem din cimpanzei. De fapt nu ne “tragem” din nicio maimuta contemporana. De fapt, avem un stramos comun cu cimpanzeii care a trait cu aprox. 6 milioane de ani in urma.
    - evolutia NU este un proces care implica vointa, animalele nu se “chinuie” sa devina mai bune, mai rapide, mai puternice

    De fapt, Daniel Mitre se foloseste de evolutionism pentru a emite niste consideratii legate de modificarile din societate. Acestea din urma nu au nicio legatura cu biologia, cu evolutia Darwiniana, care este mult mai lenta si are ca suport genomul uman.

    Pentru nostalgicii zapezilor de altadata merita sa mentionam faptul ca traim vremurile cele mai putin violente din istorie iar speranta de viata este mai mare ca oricand. (sursa: conferinta Pinker la TED)
    ted.com/talks/s../

    Oti - ASUR
    2010-02-24 21:22:34 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 22

    @Yorga: cu varza la putere :) ))

    +1

    Cred ca daca as incerca un dicteu automat, suprarealist, pastrind doar intentia de a combina doua sau trei cimpuri de interes in minte, mi-ar iesi ceva cam ca postarea domnului de mai sus.

    Tallis
    2010-02-24 22:45:32 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 23

    @Yorga: se pare că a și reușit :D

  • 24

    am avut si eu o revelatie de genu – totu-i un rahatel. Dar pt un tip care abordeaza anumite tematici, are anumite convingeri – sa vorbesti despre spiritualitate… e putin cam mult.
    Oricum… se practica distorsiunea realitatii. Oricum, realitatea este distorsionata… asa ca: ce conteaza inca una in plus?

  • 25

    @Fanta: thumb up!

    Marian
    2010-02-25 02:34:34 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 26

    NU-mi vine sa cred cat de rai puteti fi?!!!
    Oare ce v-ar multumi pe voi?
    E fuarte simplu sa fii critic si sa vezi gunoiul din ochii celuilalt, dar chiar asa?
    Ce anume vreti voi sa auziti?
    Stau si ma intreb: ce le-ar multumi pe “domniile voastre”?

    Mie mi-a placut articolul, fiecare are dreptul la propria viziune.
    Nu-mi vine sa cred ce comentarii de cacao ati postat!
    Railor!!

    Jupanita
    2010-02-25 09:26:20 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 27

    @Gherman Adrian: Ti-am citit si eu “rahatelul” de blog pe care il ai si, sincer, nu-mi inspira nimic!
    Trist, nu?

    Dar uite cine umple articolele cu comentarii!
    Mister “stie tot”

    Jupanita
    2010-02-25 09:28:35 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 28

    @Jupanita: Lasa-i. Sunt persoanele care comenteaza negativ la orice articol de pe Vox :)

  • 29

    @Daniel Mitre:

    deci persoanele care iti comenteaza dumitale negativ articolul nu pot fi decat cele care comenteaza negativ orice articol de pe voxpublica? A verificat cineva asta?

    pai atunci se intampla urmatorul lucru: autorul unui articol de blog ignora comentariile negative, fiind convins ca acestea nu pot fi decat cu intentia de a fi rautacioase, si uite asa acel autor in loc sa tina cont de un feedback (fiel el si devastatator)…continua sa publive mai departe dupa acelasi calapod;

    Rezultatul: lipsa unui principiu de selectie obiectiv, iar autorul se maguleste cu ideea ca este un “geniu neinteles” si scrie mai departe articlole care oricum nu pot fi pricepute de “prostii” aia.

    In consecinta avem toate sansele sa auzim pe mai departe ca “oamenii de stiinta” sunt niste “disperati” care inventeaza “intrebari” de fiecare data cand gasesc un raspuns la o problema, ca suntem descendenti din cimpanzei, si ne dam filozofi cand in realitate facem confuzii intre teorii stiintifice (care prin defintie sunt descriptive) cu dogme si ideologii normative!

  • 30

    @Oti – ASUR:
    ASUR vine de la asur.ro/../ ?

    StiintaPlange
    2010-02-25 15:28:35 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 31

    @StiintaPlange: Da

    Oti-ASUR
    2010-02-25 16:02:14 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 32

    @Jupanita:
    esti nefufu?

  • 33

    dani, te rog io, decat sa incerci sa faci pe condescendentul cu oamenii care tiau facut niste observatii, mai bine raspunde punctual si inchide gura “rauvoitorilor” cu inteligenta.
    si te rog nu te schimba, ma amuzat atat de tare textul tau incat vreau sa vad cum o sa evoluezi.
    Yorga,nu mai fii si tu atat de creationist cu mugurel. :)

    Guta Yodda
    2010-02-25 17:22:26 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 34

    “minunatul om spune că în anul 2012 îşi va schimba AND-ul”

    “Acidul dezoxiribonucleic” poate fi abreviat “ADN” in limba romana sau “DNA” in limba engleza. AND-ul aduce cel mai mult a poarta logica.

    Adenina
    2010-02-26 11:45:12 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 35

    @Gherman Adrian:

    “@Jupanita:
    esti nefufu?”

    Te f*fe grija? sau doar atat te duce capul sa dai replica unei femei?!
    Spala-ti gura cu sapun!

  • 36

    @Jupanita:
    te astept sa abordezi problema in dezbatere.

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala urmareste-i pagina de Twitter urmareste-i pagina de Facebook
jurnalist, blogger
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

alex mazilu Andrei Plesu antonescu aur Becali blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti calatorie candidatura catalin voicu cercetare cianura cluj concert crin criza CTP Curtea Constitutionala demisie Dinu Patriciu EBA economie Elena Basescu experiment Facebook FMI fotbal humanitas Iliescu instantanee intelectuali internet Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu manipulare Media Mihai Goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza ortodoxie parlament Parlamentul European pd-l PE Plesu Polirom presedintie protest radu duda Realitatea TV reforma riscograma romani romania rosia Roşia Montana salarii securitate Senat sindicate sondaj sorin oprescu steaua SUA Tariceanu tiff TRU TVR UBB uichendist.ro Vanghelie Vasile Blaga

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!