Lăzăroiu: S-a simţit, după dezbaterea TV Geoană-Băsescu, cum s-au reorientat finanţatorii

Dezbatere la think-tankul PDL, Institutul de Studii Populare (ISP), despre institutele de sondare. O discuţie  între oameni care se pricep cu adevărat la sondaje, metode sociologice de abordare etc.: Cătălin Stoica (director CURS), Sebastian Lăzăroiu (fost director CURS, consilier prezidential), profesorul  Lazăr Vlăsceanu. Moderator a fost Valeriu Stoica, cel care a pus pe masă teza că institutele de sondare au manipulat.

Înainte de relatare, un anunţ: Sebastian Lăzăroiu vine mîine la 17.00 la realitatea.net live şi Realitatea FM. Voi fi alături de Tudor Muşat şi-i pot transmite întrebări de la voi. Prima va fi, evident, ce-a vrut să zică cu fraza pe care am scos-o şi în titlu. Iată că l-am avertizat:).

Cătălin Stoica a făcut observaţii simple pentru demontarea conspiraţionismului şi a acuzaţiilor de manipulare prin sondaje.

• sînt contestate doar sondajele pentru evaluarea preferinţelor politice – iar asta e o mică parte din mulţimea sondajelor care se fac tot timpul pentru diverse industrii, pe diverse zone. Stoica a constatat că la noi e exacerbat gustul pentru cele politice
• se confundă “influenţă” cu “manipulare”. manipularea e un mit. Influenţa e minimă, alegătorii sînt sofisticaţi, nu pot fi manipulaţi atît de uşor.
• 2% sînt cei care ţin cont de sondaje (s-a constatat într-un sondaj pentru CNA acum doi ani)
• o observaţie mişto apropo de victimizarea lui traian Băsescu: într-un sondaj pentru EVZ din timpul campaniei au fost întrebaţi cine va cîştiga conform sondajelor pe care le-au văzut (Băsescu era primul cu 47%, Crin avea 5%) – spune multe despre amestecul de percepţii ale “manipulărilor”.
• influenţa sondajelor e mare în rîndul militanţilor şi, atenţie, al finanţatorilor!
• a recomandat codul ESOMAR pentru presă – ca să învăţăm şi noi să citim cum trebuie să citim sondajele
• de ce l-a dat CURS cîştigător pe Geoană la exitpollul pentru ora 19.00?: era o ghiceală, nu puteau fi estimate voturile din afara graniţelor.
• trusturile de presă au şi institute de sondaje în alte ţări. La noi e o problemă cu încrederea. (şi a institutelor între ele, şi a publicului în presă). au fost centre de sondaj care au dat rezultate abracdabrante – a pomenit un institut care-l dădea pe Crin în turul 2. E o problemă şi cu clienţii, politicienii manipulatori, care vor sondaje intenţionat false pentru alte motive: obţineri de finanţare, mobilizare etc.
• la sfîrşit a făcut şi o propunere interesantă: de alegeri, în Franţa, rezultatul se dă cu mare acurateţe de-a lungul zilei prin stabilirea unui esantion din sectii de votare – şi se numără propriu zis voturile, nu se face exit poll. de ce n-am face şi noi aşa: acurateţea este maximă. Asta ca să evităm manipulările cu sondaje din ziua alegerilor.

Sebastian Lăzăroiu a insistat asupra puterii sondajelor, dar mai întîi a recunoscut că a greşit:

• “trebuie să îmi pun cenuşă în cap, am greşit la primul tur, atunci cînd am intepretat sondajele. Am interpretat greşit – o greşeală strict tehnică. estimam 5-6% între Băsescu şi Geoană. A fost o greşeală care a afectat tactici de campanie.” Dar ” noi ne-a înşelat în primul tur, adversarii au greşit în al doilea tur”.
• m-am bazat că TB putea să atragă electorat de la alte partide. Forţa nu era aceeaşi după un mandat, candidatul “era erodat”
• unde au greşit ei: au dedus din primul tur că TB nu poate ajunge la 50%, că-şi depăşeşte cu greu scorul partidului. “S-au relaxat, erau foarte siguri”
• sondajele influenţează puţin electoratul, dar foarte mult activiştii. Contează însă ce electorat ai – activiştii lui TB nu s-au demobilizat la scoruri care dădeau diferenţe de 4-6% între Geoană şi Băsescu. Întrebarea cheie pe care şi-a pus-o SL: dacă rezultatele sondajelor nu i-ar fi fost defavorabile, deci dacă activiştii nu s-ar fi mobilizat ar mai fi cîştigat Băsescu?
• influenţă mare asupra finanţatorilor. După ultima dezbatere televizată, finanţatorii s-au reorientat rapid. mai exact: “Să nu neglijăm influenţa asupra finanţatorilor. Campaniile se fac cu bani. S-a simţit când finanţatorii credeau că o să câştige Geoană, dar şi după dezbaterea când şi-au spus că ar putea câştiga Traian Băsescu”
• abuzul de marja de eroare – nelegitim şi neştiinţific
• nu se putea da altceva decît 50-50. Au greşit şi CURS cînd au dat 50,5 pentru Geoană, şi CSOP cu 50,5 pentru Traian Băsescu

Lazăr Vlăsceanu:

• sondajele nu sînt instrumente de manipulare, nimeni nu are atîta forţă manipulatorie
• trei elemente esenţiale în interpretarea sondajelor (de unde şi imprecizia): statistică, lingvistică, imaginaţie
• avem trei zone tehnico-economic, politic şi subpolitic (zonă intermediară în care influneţezi politic dar nu dai socoteală ca un politician). Unde se află sondajele?, se întreabă retoric Vlăsceanu
• relaţie incestuoasă între media-politică-institut
• lipsa reacţiei profesionale în interiorul breslei; spirala tăcerii: cînd opiniile individuale nu se potrivesc cu contextul intrăm în tăcere. Vlăsceanu dă un exemplu mişto: dacă zic că fără Iliescu românia se prăbuşea în anii 90? mă uit la dvs. şi-mi dau seama că nu pot s-o spun. (erau prezenţi şi tot felul de activişti PDL, pe lîngă cei cîţiva sociologi şi ziarişti)

Notă: citatele sînt exacte doar acolo unde sînt ghilimele. Celelalte notiţe sînt reluarea pe scurt a unor idei pe care sper că le-am înţeles corect. Mulţumesc.

P.S. M-am întîlnit cu Cristi Pătrăşconiu acolo. Lucrează pentru ISP.