Fractura (I)

@autor: ca de obicei, un articol bine scris si la obiect (bine ca ati terminat “punerea la punct” in cazul “IT Morar vs bunul simt”).

Dupa cuvenitele “salamalecuri” totusi o remarca – doua…

1) “una din întrebările cheie: sunt cei cărora li s-a furat România pregătiţi să se simtă confortabil alături de cei ce au rămas în Romania, oameni ce nu le-au furat țara de obârșie? Şi sunt cei ce au rămas în România gata să accepte că şi cei cărora li s-a furat România au dreptul să spună ce s-a întâmplat, ce se întâmplă şi ce ar putea să se producă mâine în România?” A doua intrebare ar putea suna “sunt cei care au ramas in Romania gata sa accepte a se privi/recunoaste in oglinda oferita de catre cei plecati?” Cu gandul nu atat la Herta Muler, cat la Paul Goma… si constient ca oglinzile uneori sunt imperfecte.
2. Cel mai imprevizibil lucru pe lumea asta este trecutul. Astfel nu se poate explica de ce o multime de oameni (altfel perfect onorabili) incearca sa umple prapastia “rezistenţă vs. rezistenţă (doar) prin cultura” intrecandu-se din a transforma al doilea tip de rezistenta in singurul posibil/recomandabil in perioada regimului totalitar. Sau chiar mai rau, din a face din pasivitate/fuga/refuz tacit un act de rezistenta (gen: si eu am evitat sa intru in PCR/sa scriu omagii lui Ceasca… deci am fost un rezistent).

@Gondolin:

Oglinzile sunt, cum spuneti, mereu imperfecte. Imperfectiunea lor este data da “batzaiala” mainilor ce ne trec pe sub ochi o oglinda ori alta.

Pot spune multe in legatura cu intrebarea pe care o sugerati si comnetariul facut. Ma rezum la un singur lucru:

A intra in PCR, sub orice presiune, nu e un motiv de lauda. Dar gestul de a iesi din PCR era cu mult mai riscant decat cel de a te fofila si a evita sa intri in partid.

De aici si numarul infinit mai mic al celor ce au hotarit sa-si dea demisia din PCR, decat cel al celor ce au evitat sa intre in el, cand au fos invitati.

Stiu, poate fi o afirmatie care sa aprinda noi “luari de atitutdine”, dar asta cred.

@Dorin Tudoran: perfect de acord.
Pot sa adaug si faptul ca pentru multi, intrarea in PCR nici nu a fost un gest de condamnat, atat vreme cat ei erau “inocenti” (las ca cititorii sa banuiasca intelesul aici al cuvantului “inocent”).
Marturisesc ca si eu eram pe punctul de a face acest pas (aproape obligatoriu pentru studentul unei facultati “politice” cum era cea de istorie-filozofie) daca un prieten nu m-ar fi intrebat “iti dai seama ca daca intri in partidul asta vei face parte dintr-un partid criminal?” Eu nu puteam invoca inocenta in materie de raspuns la aceasta intrebare, asa ca am “fentat” intrarea in PCR dar fara a avea curajul sa spun “nu” (si sa exlic de ce raspunsul meu era “nu”).
Din aceasta cauza nu m-am simtit in nici un fel “rezistent” ci doar cu ceva mai putin complice.

@Gondolin:

Statutul de mai putin complice ar fi onorabil, daca nu ne-am lovi de intransigenta celor care sustin ca primul cuvant pe care l-au rostit in viata nu a fost nici “ma-ma”, nici “ta-ta”, nici “pa-pa”, ci “REVOLUTIE!”, miracol la care ma voi referi in curind.

Cele bune!

@Tudoran @Gondolin
Citesc discutia voastra despre intrarea in PCR. Si imi aminteste de remarca lui Manolescu, despre HM acceptand in copilarie un premiu literar UTC. Cu asemenea discursuri manipulatoare, vad riscul ca generatiile de azi sa fie induse in eroare si sa puna tot mai mult pe acelasi palier UTC-ul si PCR-ul cu turnatorii, securistii, sectoristii, activistii.
Fara a gasi neaparat scuze celor ce acceptau membria, e totusi de mentionat ca intr-o tara cu partid unic de cateva milioane, aderenta aceea nu-ti aducea avantaje, caci orice nou membru era mai degraba un inofensiv figurant. Refuzul era cel care iti putea taia craca de sub picioare, cand unul caruia nu i se “oferise onoarea” sa fie invitat in PCR n-ar fi avut absolut nimic de patimit.
Cei care ati trait pe-atunci si stiti bine situatia ar fi bine sa evitati derapaje si exagerari. Cu-atat mai mult cand insinuarile vin de la un Manolescu, iar despre viata hartuita a lui Herta Muller am auzit azi toti.

@Mircea Sava: scuze, dar nu vad unde este derapajul?

Ai dreptate ca marea majoritate a celor chemati sa intre in partid nu obtineau in mod direct avantaje vidente de pe urma adeziunii… dar aceasta nu inseamna ca nu existau totusi unele avantaje in a fi “membru”: de pilda la inscrierea pentru gradul I in invatamant (sau accesul mai facil la functiile de conducere).

De acord iarasi cu tine atunci cand observi mijloacele joase de care uziteaza Manolescu pentru a o decredibiliza pe Herta Muller. Dar nu imi pot interzice mie insumi sa fac delimitari si nuantari de frica ca nu voi fi bine inteles. Cei care au un anumit interes oricum voi rastalmaci atat spusele mele cat si tacerile mele… asa ca prefer sa spun ceea ce cred ca trebuie spus. Si tristul adevar este ca foarte multi romani si-au securizat pozitia profesionala (si nu numai!) prin intrarea in partid… motivatii au gasit destule pentru a-si linisti constiinta (daca au avut cumva remuscari pentru semnarea unui “pact cu diavolul”).

@Mircea Sava: uitasem ceea ce era poate cel mai important: acceptarea unei culpe colective (hai sa ii spun astfel pentru ca nu gasesc un termen mai bun) pentru apartenenta la PCR nu inseamna pentru mine ca in primul si in primul rand vinovati pentru tragedia noastra nationala nu sunt liderii PCR (prin extensie nomenklatura de partid) si persoanele care au facut parte instrumentele de stat folosite pentru instaurarea, edificarea si “apararea” regimului comunist in Romania (recte instrumentele opresiunii politice). Pentru mine Punctul 8 de la Timisoara mai este inca un deziderat valabil. Ce vrei – sunt un visator…

@Gondolin
Derapajul e ca am intalnit prea multi fosti colegi de liceu sau facultate ce fac azi pe eroii, ca nu au avut carnet rosu. Cand adevarul e ca nu li s-a prezentat deloc ocazia sa-l aiba, avand note slabe la invatatura.
Cand pana si tu exagerezi jenant pe de o parte cu pactul cu diavolul, iar pe de alta pozezi cu “am evitat sa intru in PCR”, evitatul acela aduce mult cu ce spuneam mai sus. Ca poate de fapt nu ti s-a prezentat deloc ocazia, sa meditezi serios la ce ar fi insemnat refuzul, privit ca un afront grav in special prin anii 70-80.
Si ma opresc, ca sigur o sa incepi sa iti postezi curriculumul pe aici in mod aberant.

@Gondolin,
Referitor la #7, vad ca ajungem deci sa ne intelegem. Ca asta spuneam si eu, sa facem clar distinctie intre nomenclatura, cei cu adevarate privilegii, si figuranti.

Hai sa vin si io cu o marturisire politica din vremuri de demult! Sfarsitul anilor ‘70, intr-o universitate din R.S.R…

Cred ca facultatea “mea” nu era suficient politizata… Pentru ca am avut surpriza sa constat ca o sedinta UTC, in care un profesor mai… naiv a facut prostia sa ma propuna pentru intrarea in PCR, s-a transformat intr-un fel de… fan club de condamnare a mea, cu intocmirea unei liste pentru excluderea nu numai din UTC, dar si din facultate, a “odioasei” persoane care, pana in acel moment, avusese de departe cele mai bune note dintre toti studentii… Parca ma aruncase un duh rau in mijlocul unor stalinisti sadea, aflam cu stupoare ca toate notele exceptionale de pana atunci fusesera datorate nu mintii mele ascutite, ci unor forte oculte, de care abuzasem “cu asupra de masura”… Aflam, pe rand, ca nu am atitudinea potrivita fata de statu’ care-mi plateste scolarizarea, ca intinez tricoloru’ atunci cand recurg la vraji pentru a lua note mari, ca sfidez toti studentii si profesorii cinstiti prin comportamentul meu de tradator al “cauzei” etc etc etc…

Lucrul cel mai socant pentru mine a fost ca nimeni, absolut nimeni, nu a mai spus nici o vorba buna in favoarea mea, in acea sedinta UTC…

Ce-i drept, intr-un tarziu, cand mi s-a “dat cuvantul”, totusi, ca sa ma “dezvinovatesc” de toate pacatele ce-i fusesera inventate vreodata unui… vinovat fara voie (ca despre intrarea in PCR nici nu mai putea fi vorba), nu cred ca am ramas cu vreo datorie de… onoare fata de “puristii” partidului unic! Normal ca nu s-a mai pus vreodata problema ca partidu’ unic sa primeasca la sanu-i generos un asemenea “element dusmanos” ca mine!

Dupa acea memorabila sedinta, pe restul duratei de studii, am avut si unele surprize neplacute, caci “vrajile” mele nu au mai functionat si unii profesori (putini, totusi) au decis sa-mi puna note mai… mediocre. Dar si o surpriza de proportii, cand unul dintre multii colegi care ma infierasera mai an cu manie proletara, a protestat la primirea unui prea decent 6 la un examen, pe motiv ca acel profesor nu ar avea dreptul sa puna o nota atat de mica unui student membru PCR… Profesorul cu pricina i-a cerut carnetul inapoi si i-a modificat nota in… 3, explicandu-i ca, daca nu a reusit sa priceapa ca acel 6 fusese doar din mila, nu are decat sa accepte nota meritata!

Morala?! Se pot gasi oricand avantaje si in a fi toata viata un… rebel fara cauza! Parerea mea…

P.S. Normal ca apreciez, la punct si virgula, acest articol al lui Dorin Tudoran, dar nu eu sunt cel care da nota finala la… bunapurtarea apolitica.

@Niels Schmecker,
Episoade de-acestea ar trebui relatate mai des si tinerelor generatii. Cunosc si eu vreo doua cazuri asemanatoare de oameni cu zece pe linie carora li s-a facut acelasi circ. In timp ce pe repetentul clasei l-au lasat toti in pace, iar azi se lauda ca nu s-a murdarit.

@Mircea Sava – nu numai ca “tinerele generatii” au cu totul alta “cauza” decat a mea, dar “repetentul clasei” mele era un om cat se poate de OK, nici macar UTC-ist. De la care am invatat foarte multe… Un om mult mai rebel si nonconformist decat alde mine si inca si mai modest in pretentiile fata de o societate sau alta. Nu se mai poate, de altfel, lauda cu nimic, pentru ca a fost ucis. Ce sa-i faci, pana si repetentii astia sunt de mai multe feluri…

Rezistenţa externă vine şi se ceartă cu aşa-zisa “rezistenţă internă”. Cine are câştig de cauză? Pseudo-rezistenţa internă.

De ce? Pentru că are “legitimitatea” dată de nea’ Ion şi ţaţa Floarea, aceştia simţindu-se (pe bună dreptate) reprezentaţi doar de “aproapele” care i-a fost alături la greu. De-aia Mioriţa ţinea partea ciobanului moldovean, fiindcă el era “mai aproape”…

Să revenim la Nume/Prenume: Manolescu are câştig de cauză fiindcă îi are alături pe ţaţa Floarea şi nea’ Ion, cei care în necunoştinţă de cauză cred că d-na Muller nu are dreptate. Ce ar trebui să facă d-na Muller? Să-şi susţină cauza în faţa lu’ nea’ Ion şi a ţaţei Floarea printr-un dialog deschis, mediatizat, cu toate cărţile pe masă. Inclusiv cele tipărite.

După ce va face acest lucru, Herta Muller şi Nicolae Manolescu vor primi verdictul de la juraţii din popor. Până atunci, d-na Muller rămâne o mioritică ce se vaită în exil şi Manolescu un cioban oportunist care profită de păşunile abandonate de dizidenţi. În rest, noi să fim sănătoşi.

Că la o adică am supravieţuit noi şi fără academicieni: youtube.com/wat../

@Niels Schmecker,
Pareri sincere de rau, dar zic sa nu extindem. Sa nu transformam la scara repetentii de ieri in dizidenti, rebeli contra regimului, ca nu era deloc cazul. Gaini care nasc pui vii, isi descopera tot mai multi cate una in batatura.

+
evotv.ro/2010/1../
+
cu amor,
sincer!
°
ps:
atentie!
nu am spus MULTUMESC DORIN TUDORAN

@Mircea Sava – nu prea simt vreo obligatie sa detaliez o simpla experienta personala de la o varsta la care mai toti ar fi trebuit sa fim rebeli fara cauza, dar, hai, treaca de la mine. “Repetentul clasei mele” a fost ucis intr-un razboi care nu era al lui, ci… al stramosilor stramosilor lui. De care nu a reusit cu nici un chip sa se eschiveze, desi a presimtit ca-i va fi fatal. Cand ne-am vazut ultima oara, mi-a spus: “O sa mor ca ultimul prost”. Dupa o vreme am aflat ca a fost inmormantat ca erou al noii lui patrii.

Acum este mai clar ca nu l-am avut in vedere pe “repetentul clasei” dv., nu am transformat pe nimeni in nimic si nu am “generalizat” nimic? Mai, mai, da’ ce “agende secrete” au unii pe aici! Asa-i cand nu ai fost niciodata “rebel fara cauza” si nu stii cu ce se mananca asa ceva…

@Niels Schmecker,
Din moment ce trecusem si eu spre Schmeckeriile cu gaini, era cred clar ca nu imi datorati vreo explicatie.
Sa nu raman ultimul, ca vad cum toti se lauda cu ceva. Si eu era cat pe ce sa-l detronez pe Ceausescu. Trecusem de garzi, ajunsesem in dormitorul lui, Leana sforaia ca nesimtita. Mi-am scos cutitul si i l-am lipit de gat soptindu-i cu naduf “criminalule”. Apoi…
Apoi macar am bunul simt, chit ca era pe net si nu ma costa nimic sa scot si eu chestii mai tari, sa marturisesc ca m-am trezit. Se crapa de ziua, cantau cocosii, soimii patriei marsaluiau voiosi spre gradinita …

@Nr. 16 (Gradu’?)- Multumesc mult pentru link!

@Mircea Sava – iti multumesc pentru sugestia reconfortanta – parerea mea – ca as fi visat razboaiele purtate de Israel… De-acum, stiind ca a fost doar o manipulare a mogulilor, o sa am vise mult mai frumoase.

@Niels Schmecker
Ha ha. Pai stai sa imi intreb gaina cu pui vii, poate ca ea ghicise ca de Israel era vorba. Si da, cum sa nu, cand vine vorba de Israel ne plecam adanc. Ca in razboaiele acelea sigur au fost victime doar de partea repetentilor.
P.S.: Stai linistit, nu sunt antisemit. Te gasesc doar foarte imprastiat si m-ai facut sa-mi piara cheful de orice discutie serioasa. Ai fost deci servit.

@Niels Schmecker

@Nr. 16 (Gradu’?)- Multumesc mult pentru link!

gradu’?
aici:
°
ps:
,,multumesc cristian tudor popescu,,&pupi

+
mai mult aici:
evotv.ro/../

@ #16,22,23 etc.etc.etc.etc.

Atentie, vi s-a stricat gramofonul sau s-a zgariat iremediabil discul, de atata uz impropriu !

@Dorin Tudoran
va rog d-le Tudoran, definiti cum i s-a furat tara (Romania) Hertei Muller. Marturisesc ca pe mine m-a revoltat (usor, nu isteric)comentariul HM la adresa lui Mircea Cartarescu. iar MC spune in raspunsul sau foarte clar ca HM a plecat din Romanica pentru ca a putut, spre deosebire de altii (nu ma refer la dvs pentru ca nu cunosc imprejurarile) care daca ar fi incercat ar fi avut mult mai mult de suferit.

@M-22

,,Atentie, vi s-a stricat gramofonul sau s-a zgariat iremediabil discul, de atata uz impropriu !,,
NU!!!
………………………………….
+
Lupta nu a incetat!
evotv.ro/2010/1../

@Dorin Tudoran: Toata aceasta poveste arata ca in romania nu a fost rezistenta cu adevarat. Romania nu a avut un Hevel o Solidaritatea samd. Si Havel si solidaritatea nu aveau taria pe care o aveau din motive ca cei doi (imi scapa numele celui care a condus solidaritatea) ar fi fost supereroi ci pentru ca multi alti eroi mai mult sau mai putin anonimi au aderat la ideile celor doi. Si cred ca in Romania au fost multe personaje care putea juca rolul lui Havel (ma gandesc de ex la Doina Cornea ) dar din pacate lasitatea , orgoliile si alte careceristici specifice romanilor au facut ca aceste nume sa ramana izoolate. Degeaba Incearca domnul Manolescu sa se disculpe prin a atatac pe herta Muler (de o maniera care in nici un caz nui face onoare) iar domnul cartarescu incerca sa se disculpe spunand ca nu se putea compara el cu Adrian Paunescu si alti mari “culturnici” Tocmai aceasta amestecare voita de non-vinovatii imi arata nivelul elitei romanesti.

@°: AVP-ule macar ai bunul simt si semneaza-ti mesajele.

@criser:

Cititi interviul din Corso cu Herta Muller si veti vedea ca nu a plecat prin reintregirea familiei si altele; ca a fost lasata sa mearga o data in Germnaia cu gandul ca va ramane, fiindca asta ar fi vrut. S-a intors in Romania, care era si ramaen tara in care s-a nascut, si a plecat cand a hotarat sa plce cum puteau sa plece si altii — trecind prin chinuri substantiale.
Nu trbuie sa fii suit intr-un tren si expulzat pentru a se considera ca “tehnic” ti s-a furat tara. Eu insumi am hotarat, la un mioment dat sa plec, dar asemeni Hertei Muller, mi s-a furat tara.