RSS Feed

Guvernatorul Băncii Angliei și altă lume bună din băncile lumii vă prezintă Marx. Cu ce folos? Și planurile alor noștri

vezi toate articolele de
24 Apr la 11:58 3 comentarii 2 vizualizari.
Guvernatorul Băncii Angliei avertizează că vine automatizarea și citează din MARX. Banca Mondială spune că nu e așa o apocalipsă, dar își încep un document tot cu citate din Marx. Se vor face 200 de ani de la nașterea lui Marx și e mai citat de bancheri și de diverși CEO decât de angajați.

Michael Roberts notează o situație interesantă: guvernatorul Băncii Angliei a făcut o comunicare despre revoluția tehnologică și devastările pe care acest tip de schimbări le produc în piața muncii. Guvernatorul Mark Carney își începe show-ul de slide-uri cu niște Marx, tot se fac 200 de ani de la naștere peste vreo săptămână. Mai mult decât partea festivă însă punctează un lucru interesant, zice Roberts:

Carney set out to be provocative and headline catching with a statement that Marxism could once again become a prominent political force in the West.  “The benefits, from a worker’s perspective, from the first industrial revolution, which began in the latter half of the 18th century, were not felt fully in productivity and wages until the latter half of the 19th century. If you substitute platforms for textile mills, machine learning for steam engines, Twitter for the telegraph, you have exactly the same dynamics as existed 150 years ago (actually 170 years ago –MR )– when Karl Marx was scribbling the Communist Manifesto.” Just as the first industrial revolution in early 19th century Britain led to the collapse of traditional jobs and held down real wages for a generation in the first two decades of the 19th century, so in this current Long Depression globally, with the advent of robots and AI, a new industrial revolution threatens to destroy human labour and livelihoods.

E totuși bancher și chiar dacă nu-i citează ironic pe Marx și Engels (pentru că-s totuși mai școliți decât bancherii noștri) ceva condescendență tot găsim. Roberts rezumă tot soiul de alte opinii despre relevanța/irelevanța teoriilor economice ale lui Marx, le puteți citi în articolul citat mai sus.

Citările din Marx la experți din conducerea băncilor au doar efect de semnal de alarmă. Rezolvările sunt însă problematice. A patra revoluţie industrială ar putea produce un adaos şi în educaţie, Carney amintind că fiecare revoluţie industrială a adus câte un ciclu de educație în plus. Rezolvarea ar fi adăugarea unui ciclu educațional la maturitate, spune bancherul. Sigur că e vorba de și mai multă calificare, de și mai multă educație, dar mintea de CEO li se oprește atunci când trebuie să imagineze o lume cu mai puțină muncă și cu mai puțină zbatere pentru supraviețuire și cu educație care să nu fie privită ca ”investiție în capital uman”.

Discuția e relevantă și pentru o piață românească a muncii care este amenințată în mod evident de tehnologizare. Deocamdată mâna de lucru ieftină este intens folosită pentru că e mai ieftină încă decât achiziții de echipamente noi. România nu apare într-un tabel propus de guvernatorul Carney, dar ne putem imagina uşor situaţia numai dacă ne uităm la frământările profunde care au loc în sectorul componente auto, textile etc.

Deschid un alt document oficial important, un raport al Băncii Mondiale despre muncă. Cu ce începe? Ați ghicit, cu un citat din Marx, despre pericolul reprezentat de mașini, nu un pericol împotriva joburilor, ci împotriva coalizării și revednicărilor proletariatului. (Pentru cei care nu-l cunosc Marx era departe de a fi anti-tehnologie).

Automatizarea va distruge multe joburi și va cere mai multă investiție în ”capital uman”, ca să facem față. Sigur, când zici ”capital uman” deja vezi credite făcute pentru educație și inegalități nu doar de statut și avere, ci și de educație sau sănătate (văzute ca proprietate privată).

Edcuația e scumpă, evitarea taxelor de către companii e mare, ne mai spune Banca Mondială. Însă principala ipoteză a studiului este că amenințarea reprezentată de avansul tehnologic e mult exagerată și evită chestiunea inegalităților:

The study’s main finding is that the threat to jobs from technology is exaggerated. History repeatedly teaches us this lesson. Doomsday scenarios on robots impoverishing workers will continue to strike a societal nerve. The creators of such scenarios are so far sighted that few of their predictions have yet come true.

Trebuie spus că ”inegalitatea” a ajuns o etichetă sfioasă pentru dereglaje în raporturile de clasă, etichetă asumată tehnocratic. Trebuia făcut ceva, nu se poate nega evidența inegalităților, acum toată lumea bună bancheră sau nu se îngrijorează de inegalități în timp ce ele tot cresc. Interesante observații, realitățile ne lovesc cruntă însă prin soluții. Cum excelent observa economista Dana Gabor (urmăriți-i lucrările și postările, merită!), propunrile merg spre și mai marea vulnerabilizare a lucrătorului. Citatul din Marx era mai mult o floricică retorică, în răspăr cu faptul că e corect și acum – avansul tehnologic ia din drepturi, deci lupta nu e cu tehnologia, ci cu politicul și cu deținătorii de putere în deciziile economico-politice.

Gabor  a mai atenționat în legătură cu cadoul otrăvit care stă în venitul minim garantat, un nou fetiș al discuțiilor tehnocratice din zonele Sillicon Valley – Davos. Acest venit minim poate oricând să însemne un spălat pe mâini pentru obligații asumate cândva prin wellfare state. Mai simplu, pot să le dau cetățenilor niște bani pentru că s-ar putea să fie mai ieftin decât să le asigur drepturi fundamentale (sănătate, educație).

Banca Mondială continuă cu un ton tăios că guvernele trebuie să scoată subvențiile pentru companii și să taxeze corect bogații. Cine are răbdare să citească va observa extraordinara coregrafie în care în timp ce țipi la bogați pregătești noi forme de extracție de la săraci. Iată un exemplu de formulare ambiguă:

Public investment alone is insufficient. Firms have to invest in their employees. Workers, in turn, need to invest in their continuous education.

Tehnologia reduce joburi, dar studiul citat insistă pe partea de creare de joburi noi, ceea ce e util, sigur, dacă le pui în balanță cu apocalipsele de twitter oferite de Elon Musk și alți PR-profeți.

(Ce mai face pervers studiul e să pună luddiștii de secol 19 în deplină legătură cu mișcările socialiste și comuniste următoare. Asta înseamnă să citezi din Marx fără să știi nimic din el. Marx căuta soluția după diverse crize, inclusiv cea produsă de avansul tehnologic, era mult mai sceptic cu socialisemele utopice și critic al anti-tehnologiei.)

Ce faci când îți pierzi jobul? Te muți pe ”critical thinking” și ”socioemotional skills”, o altă marotă a lumii bune tehnocratic-analitice. E un alt nume pentru flexibilitatea muncii și cerințe de adaptabilitate aproape imposibile pentru muncitori. Partea mea favorită din studiu:

The premium for skills that cannot be replaced by robots and that help workers be more adaptable — namely general cognitive skills such as critical thinking, and socioemotional skills such as managing and recognizing emotions that help in teamwork — is rising. (…)

technology is changing where and how people work. In particular, it makes remote work possible, expanding significantly the range of flexible work arrangements
or expanding markets through online work or online trade.

Cine n-a scos încă o plachetă de poezii să pună mâna s-o facă. Creativitatea te scoate din necaz. Partea cu poezia e o glumă, dar să spunem că exemplul favorit al experților BM este planificarea în turism, adaptarea la nevoile clienților etc.

Eh, și unde ne împiedicăm în această minunată tranziție? În sindicate și joburi de tip vechi cu timp fix și drepturi prea multe, spun experții. Ideea e să flexibilizezi legislativ zona, ca să putem trece cu bine de revoluția tehnologică. Uită să spună că nu e nimeni deranjat dacă va munci mai mult de acasă, ba chiar dacă va avea un mix de jobulețe ca să scoată un venit accetabil – lumea e deranjată că această muncă nu-i mai garantează siguranța muncitorului din trecut. Oare de ce? Să spunem după Marx: problema cu roboții e că ei fac politică, că sunt spărgători de grevă, nu că ne fac munca mai ușoară. Banca Mondială simte un ghimpe în coasta revoluției tehnologice: faptul că oamenii, proștii de ei, au tot timpul o referință în salariul  minim, în drepturi sindicale au încă un reper, ar trebui scoase, tocmai ca să poți munci pe cât mai puțin, dar la alb. În timp ce se plânge de optimizarea fiscală făcută de bogați, degetul e ațintit către munca informală-precară care nu e scoasă la alb, ”salvată” prin taxare suplimentară.

Disponibilitatea creierului de a absorbi educație noouă tot scade după 30 de ani. Soluția? Mamele să se joace mai mult cu copiii la 1 sau 2 ani și nu doar atât. Educația trebuie să înceapă mai devreme, copiii să acumuleze mai mult cât încă pot. Deci, nu e doar că Banca Mondială simte diferit amenințarea roboților față de guvernatorul Băncii Angliei, dar reeducarea de vârstă mijlocie îi lasă pe exeperții noștri indiferenți. Trebuie ”investit” în copii de mici, asta ar putea reduce inegalitățile.

Avem și România într-un tabel, cel al muncii informale. O muncă prost plătită, parte din businessuri cu randament prost, suntem printre campionii lumii la asta. Sigur, experții băncii spun că asta vine dintr-o prea mare reglementare a muncii. Este paradoxul lor favorit. Cu cât angajatul are legal drepturi, cu atât cresc angajații la negru prost plătiți. Dar tocmai România îi contrazice: are și o lege antiangajați, antisindicalizare, și are și informali prost ”plătiți”, și taxe mici, și businessuri care nu dau randament, produc doar bogătani cu averile ascunse sau bine optimizate…

Companiile ”superstar” sunt soluția. Companii creative, mobile, transnaționale, ele sunt lăudate în raport ca mari angajatori. România e iar un exemplu pentru că jumătate din angajații din privat lucrează la primele cinci companii ”superstar”.

Acumulările și concentrările agresive de capital nu trebuie să ne îngrijoreze. Guvernele trebuie să protejeze aceste companii, spune BM. Dacă nu își folosesc puterile monopolistice în folosul creșterii, atunci abia vor trebui reglementate. Până atunci, reglementează ele guvernele.

Studiul Băncii Mondiale merită citit, astfel de documente sunt apoi rezumate în două pagini și învățate de experți plătiți gras de guverne să le facă planuri cincinale. Or, e de ajuns să citești cu atenție numai ca să vezi câte lucruri contestabile sunt aruncate drept certe, livrate împreună informații interesante.

În loc de concluzie, îmi par mai convingători cei de la Banca Mondială când spun că revoluția tehnologică nu aduce instant apocalipsa joburilor. Problema e ce ofertă de slujbe, dar și de societate îi așteaptă. Și de ce precaritatea este vândută ca un extraordinar avânt al viitorului.

Și planurile alor noștri

PSD a anunţat începerea unor discuţii despre un plan de ţară România 2040.

Liberalii au sărit imberb că ce e asta, “e comunism!”. Îi asigur că strategii din astea au toate ţările, nu e mare scofală.

Problema e alta. Că nu mi se pare că avansăm în vreun fel spre o soluţie viabilă împotriva precarizării muncii, de exemplu. Ca să nu mai zic că din zona academică vin de obicei propuneri de un provincialism înfiorător, în nici un fel conectate la discuțiile de azi.

Mai rău, România nu are politicieni și intelectuali publici decât în număr foarte mic capabili să polemizeze cu documente tip Banca Mondială, prezentate mai sus.

Educaţia de calitate (ca şi sănătatea, de altfel) devine din ce în ce mai clar privatizată. Şi dacă mai e cu numele “de stat” este sper evident pentru toată lumea că o familie cu venituri precare nu va reuşi aproape sigur să asigure condiţii competitive de educaţie pentru copii. Statul român a tot părăsit categorii mari. Iar acum face planuri pe 20 de ani. Discuţiile cu “toate părţile” vor suferi în primul rând de consens. Pentru că toată lumea vrea să reducă drepturi şi cheltuieli publice și vrea să ofcializeze exploatarea intensă și informală.

PSD a abordat greşit şi selectiv chestiunea redistribuirii şi a continuat privatizarea ascunsă a unor drepturi fundamentale. Nu a dat dovada că are instrumente politice minimale pentru reducerea inegalităţilor. Ba chiar a dovedit că are vocaţie de sacrificare a sustenabilităţii pentru profit imediat şi cumpărarea liniştii în rândul afacerilor mici şi medii, prin scăderea taxelor.

Să nu mai spunem că situaţia e şi mai complicată. Vor veni vremuri în care mulţi angajaţi calificaţi vor fi eliminaţi de automatizări diverse. Vor fi eliminaţi şi lucrători din multiubitul IT, dacă nu reuşes să se recalifice accelerat. Educaţia contabilă şi alte joburi de succes nu vor mai livra joburi atât de sigur ca pe vremuri. Dar Banca Mondială le va oferi desigur scenariul calificării multilaterale, ghid turistic dimineața, video-asistență sau videochat după-masă.

Deficitul groaznic în România este POLITIC. România nu reușește să conteze măcar în reglementările muncii la nivel european. Livrăm muncă de lucru ieftină aici sau în UE, dar nu obținem nimic în schimb. Livrăm profituri uriașe, nu taxăm cum trebuie și nici nu vom putea s-o facem dacă nu vom presa măcar public autorități europene. Fie că e Iohannis, fie că e Dragnea, incompetența în negocierea politică pentru ieșirea din epoca asta a manufacturii ieftine mi se pare evidentă.

O politică eficientă se duce: neasigurații, ghinioniștii trebuie bine supravegheați și anihilați în caz de revoltă. Pentru asta am investit în capital uman polițienesc, pentru asta din ce în ce mai mulți oameni mor acasă fără diagnostic, fără să mai dea pe la spital. Soluții există deci, îngroapă cât poți inconfortabilul, la propriu.

Până una alta deprivarea materială ar trebui să fie subiectul numărul 1 pentru politica românească, intern și european. PSD însă face redistribuire aiurea, către vârful piramidei, iar PNL a făcut obsesie împotriva măririi salariilor și împotriva asistaților social. Iată datele cele mai proaspete Eurostat.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Etichete: ,


3 comments
  • 1

    [...] soiul de alte opinii despre relevanța/irelevanța teoriilor economice, remarcă Costi Rogozanu pe voxpublica.net: Citările din Marx la experți din conducerea băncilor au efect de semnal de alarmă. [...]

  • 2

    „Să nu mai spunem că situaţia e şi mai complicată. Vor veni vremuri în care mulţi angajaţi calificaţi vor fi eliminaţi de automatizări diverse. Vor fi eliminaţi şi lucrători din multiubitul IT, dacă nu reuşes să se recalifice accelerat. Educaţia contabilă şi alte joburi de succes nu vor mai livra joburi atât de sigur ca pe vremuri. Dar Banca Mondială le va oferi desigur scenariul calificării multilaterale, ghid turistic dimineața, video-asistență sau videochat după-masă.“

    Am râs. Sistemele informatice sunt deliberat proiectate cu greșeli(fie doar prin omisiune), pentru a da de lucru în continuare pentru actualizări/optimizări. Parte integrantă a „educației contabile“.

    Adrian
    2018-04-25 22:38:59 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 3

    Cui ii mai pasa de Banca Mondiala cu predictiile ei? Trebuie sa fii bolnav sau de pe alta planeta sa crezi ca vorbele acelei institutii mai cantaresc ceva.
    Avui ocazia sa vizitez Vestul dupa ani buni de stat in tara. Se vede o miscare inceata si sigura de strangere a fortelor impotriva mondialului si “multiculturalismului”, la nivel de mentalitate. Mai multi straini decat autohtoni peste tot unde te duci. In orase militari si politie cu pistolul mitraliera pe spate. Sistemul le baga cu forta africani si arabi pe gat, si nu le place. E pe moarte, or sa adopte curand alt sistem, unul teribil pentru cei care au venit nechemati pe meleagurile lor. Buba la inceput coace apoi explodeaza. Intreg sensul existentei europene e in pericol, de la Facere incoace. Se aduna norii razboiului. Astia or adus doar camataria imobiliara, nu dam o ceapa degerata pe Banca Mondiala.

    V. Eugen
    2018-04-26 00:07:40 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Romania Curata
Curs de Guvernare

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali google guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste riscograma romani rosia roșia montană Rusia securitate Senat sindicate sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!