RSS Feed

Hai s-o lămurim încă o dată cu gazele de şist atunci. Observaţie pe marginea raportului SAR

vezi toate articolele de
08 Apr 2014 la 14:26 34 comentarii 1447 vizualizari.

Un rezumat al stilului în care se poartă dezbaterile pe marginea exploatărilor de gaz de şist.

Am scris printre primii despre felul complet necritic în care se înghiţeau ştirile despre aceste exploatări încă de acum doi-trei ani. Articole fără “P”, ştiţi voi.

Nu am făcut-o ca să fiu pionier şi nici pentru că am văzut Gasland, ci tocmai pentru că am făcut tot ce-mi cer iar şi iar susţinătorii Chevron: m-am documentat, am citit studii şi articole serioase. Dincolo de documentare, n-am scăpat din vedere mai ales un lucru, că aici se dă o bătălie politică, că e viitorul politic al României în joc, că elitele (de tot soiul, de la decreţei care s-au împlinit profesional pe merit, pînă la gulere albe europene sau la băieţi care au apucat să dea cîteva tunuri) joacă din ce în ce mai dur cu restul, cu “balastul” demografic. Asta în condiţiile în care şi creşterile economice, cu evoluţii spectaculoase în exporturi etc., se duc tot pe seama celor mulţi fără drepturi şi prost plătiţi.

Argumentele mele împotriva exploatării au mers aşadar prudent, jurnalistic corect, cu date de la Comisia Europeană sub braţ (pe care le-am citat şi răscitat, n-o mai iau de la capăt). La ele am adăugat analize ale multlăudatei pieţe americane de gaz de şist. Şi n-am uitat să scot în evidenţă tot soiul de reminiscenţe propagandistice.

  • densitatea populaţiei în UE nu recomandă acest gen de exploatări care pot provoca daune de mediu pe teritorii mari (teritorii slab populate pe care americanii le au, noi nu)
  • pericolul plăţilor ascunse de refacere a mediului, am dat exemple inclusiv din ţări-model care au greutăţi în a mări redevenţe şi garanţii ecologice în exploatări riscante; după cîştiguri bune, îi aşteaptă acum cheltuieli zdravene.
  • preţul gazelor e oricum convenit, va creşte. Piaţa liberă înseamnă în partea asta de Europă scumpire, indiferent cum o dai.
  • independenţa energetică mult-pomenită există într-o proporţie mare. De restul necesar ne putem descurca precum atîtea state membre care n-au nici o resursă de nici un fel.
  • am demontat  în multe rînduri şi aburelile cu pro-rusismul unei astfel de atitudini, nu aveam încotro
  • ţăranii din Pungeşti au fost abuzaţi de jandarmerie, iar elitele au stat cuminţi, li s-a părut normal. Altfel, strigă toată ziua că nu e respectat “statul de drept”
  • dispreţul pentru ţăranii ignoranţi a venit complet nejustificat. Oamenii aceia au simţit că sînt păcăliţi, că li se ascund lucruri
  • la fel, am criticat maniera complet netransparentă, neeuropeană în care MIhai Răzvan Ungureanu şi apoi restul semnau cu Chevron diverse documente fără să întrebe pe nimeni nimic (aceiaşi oameni ne numeau pe noi extremişti cînd le ceream principii europene în aprobarea unor documente)
  • nu e o respingere a avansului tehnologic faptul că refuzăm exploatarea gazelor de şist. Dimpotrivă, e respinsă exploatarea primitivă a resurselor
  • e trist cît de dură a devenit confruntarea şi cu statul român. Instituţii precum ANRE au ajuns să vorbească precum nişte purtători de cuvînt ai companiilor cu diverse interese în energie
  • spuneam că e foarte politic acest război care pare doar “eco” pentru că de fapt trebuie renunţat la filozofia sălbatic neoliberală nouăzecistă. Trebuie să îndrăzneşti să iei redevenţe pe resursele convenţionale aşa cum trebuie. Victor Ponta nu are îndrăzneala asta, se pare. Mai am puţine speranţe că vor creşte aşa cum trebuie redevenţele la petrol şi gaze. Au promis FMI că nu o vor face.
  • nici tabăra anticorupţie nu prea a crîcnit deşi lipsa de transparenţă poate ascunde cazuri de corupţie grave (exemplul din Polonia)

Am spus doar esenţialul din zecile de articole cu care v-am înnebunit în ultimii ani. Să mergem acum la argumentele celor care sînt pentru exploatare. E de spus că Chevron şi alte companii din aceeaşi serie au jucat de la bun început netrasnparent, nu au informat nimic, nu i-a interesat decît contractul ferit şi explorare rapidă. Cum observa Ciprian Domnişoru, singurii care s-au mai chinuit să facă ceva comunicare pentru Chevron au fost cei de la ANRE…

  • cine nu e cu Chevron e pro-rus. Un argument din ce în ce mai des urlat (şi nu doar de apucaţi extremişti de dreapta, ci de minţi liberale cumpătate, cică) după criza din Ucraina
  • cine nu vrea exploatare este înapoiat, nu înţelege minunile tehnologiei
  • cine nu vrea exploatare e hipster beţivan, o variantă a “golanilor” sau o variantă putinistă europenizată de bagatelizare a oricui încearcă să critice ceva pe lumea asta
  • cine nu vrea exploatare e ecologist apucat care mănîncă numai urzici şi lobodă etc.
  • există manieră pamfletară care se vrea plină de ironie şi europeană, un stil-pleşu-fracturat-hidraulic, prin care atacăm fără să dăm nume, ţinem partea şi guvernanţilor, şi lobbyştilor puternici şi ne pretindem victimele unora care mai dau şi ei din gură pe unde se mai poate (facebook, bloguri).

Cam ăsta a fost nivelul confruntării. Tot oamenii anti-exploatare şi-au bătut capul cu cît mai multe argumente. Şi cu jandarmii pe cap, şi cu sute de articole de informare scrise cu mult mai multă grijă decît tot ce au putut să explice savanţii chevronieni. S-au pus zeci de probleme despre apa potabila, despre fracking. La toate li s-a răspuns savant, cam ca în stilul Roşia Montană – RMGC: “hai bă, vă e frică de olecuţă de cianură, există şi în sîmburii de caisă”.

Demonstraţiile din stradă erau absolut necesare, pentru că toate aprobările fuseseră date în secret, nu mai exista altă cale de atac. Tabăra cealaltă a împroşcat, susţinuţi tacit şi de puterea politică, şi de cea financiară. Şi atît. Tot nouă însă ni se cere politeţe, reţinere, argumentaţie, moderaţie. Cam ăsta e paradoxul dezbaterilor cu gazul de şist. Cam ăsta e de altfel paradoxul cu toate subiectele sensibile în România. Am reuşit să-mi iau ştampile de extremist cu cele mai banale întrebări. În România de azi e un extremism să întrebi.

Aşa că, iată, am încercat încă o dată politicos expunerea situaţiei.

Raportul SAR, o notă de final. Mai nou, Societatea Academică Română, Nicuşor Dan şi alţii au depăşit momentul de cumpănă în care părea prea anticapitalistă mişcarea anti-fracking şi au început să exprime clar opinii împotrivă. Au emis şi un raport, cu care în unele puncte esenţiale sînt de acord (puteţi citi raportul aici). Încă o opinie cu argumente căutate atent împotriva exploatării, e foarte bine. Apar acolo şi problema stipendierilor diferenţiate ale “regenerabilelor”, şi demontarea mitului independenţei energetice. Sînt de acord (sînt de altfel şi promotor al ideii de ceva timp) cu una dintre concluzii, că e mult mai mare miză în stabilirea unor redevenţe corecte decît în stimularea unor noi tipuri de exploatări.

Există şi lucruri care nu cred că sînt abordate potrivit în raport. Nu e corect să aducem din nou ca soluţie privatizarea unor companii, nu e corect nici să simplificăm chestiunea preţurilor reduse la gaze ca un “ajutor social”. Nici ca “ajutor” pentru industrii – aici avem o tensiune complexă între capital comercial/speculativ şi capital industrial. Situaţia e mult mai complicată decît e prezentată acolo, iar dacă vom anihila diverse industrii pretins obosite şi ceauşiste nu ştiu cum vom face faţă unui ultim val de distrugere a locurilor de muncă.

Cei de la SAR au luat o poziţie corectă, rezolvările lor însă nu sînt cele indicate, ignoră complet componenta socială. Puncte precum

5. Eliminarea subvenţiilor pentru consum şi eventuala redirecţionare a banilor către măsuri pasive, de economisire, cum ar fi izolarea termică etc.;
6. Liberalizarea completă a preţului gazelor naturale. Ca etapă intermediară, este necesară prioritizarea tipurilor de consumatori industriali

sînt mai mult litanii neoliberale decît soluţii. Eliminarea subvenţiilor pentru consum? Aveţi idee ce-ar putea însemna asta? Iarăşi propunem refacerea unui sistem prin corecţii dure aduse victimelor sistemului?

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

34 comments

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Romania Curata
Curs de Guvernare

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste psd riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!