Îndrăzneala de a spera. În România

Scuze, da tocmai m-am hotarat sa nu-mi mai pierd vremea cu “politica”, asa ca nu te citesc. Am sa votez ca la primul tur

Ai dreptate. Ziua in care sa spunem “YES.WE CAN” e departe pentru Romania. Imi ramane doar speranta ca o sa traiesc suficient de mult ca sa mai prind acea zi.

SUNT BUGETAR. Luna asta voi primi,impreuna cu sotul meu,tot bugetar,un salariu micsorat cu peste 30%. Exact costul intretinerii fiului nostru, student, pentru o luna. Nu imi pasa daca Basescu l-a batut sau nu pe copilul ala. Nu-mi pasa de telenovela voastra, imi pasa de famila mea care sufera din cauza incompetentei lui Basescu si a bocilor lui. Numai mutati dominanta pe subiecte minore,de melodrama la care sa planga poporul otevist. Situatia economica a tarii e O DRAMA. Restul nu conteaza

Dana, cu 15,5%, nu cu 30%. Sa nu melodramatizam! Si eu sunt bugetar si eu am reducere de salar, insa ce i se intampla lui Base acum arata dimensiunile manipularii. Ar trebui sa te intereseze, e soarta tarii in joc.

Stiti ce e mai grav. Lipsa de recunoastere a valorii si nu pentru noi care avem 30-40 (si ne-am rodat si obisnuit) ani ci pentru copii nostri. Intr-o societate manipulata de oameni care nu recunosc valorile copii nostri nu vor avea nici o sansa. Singura ar fi sa pupe pe cineva undeva (general vorbind pt ca exista exceptii).
PS. Nu sunt votant ar vreunui partid ci doar a lui Basescu…

VLADIMIR TTISMANEANU&VIOREL PADINA

România se află într-o criză profundă, determinată nu doar de criza globală, ci şi de criza de sistem social-politic intern, nu mai puţin gravă. Această din urmă criză îşi are rădăcinile în impostura ce s-a produs la momentul în care revoluţia din decembrie 1989 a fost deturnată de „salvatorul” Iliescu şi de echipa sa compusă din nomenclaturişti de rangul 2 ai partidului, securităţii şi armatei, cu intenţia iniţială de a implementa în R.S.R. doar perestroika şi glasnostul gorbaciovist, dar care apoi, văzând că e imposibil să menţii „lagărul socialist” cu pluripartidism, cu libera concureţă, cu presa liberă şi cu o justiţie independentă (fie acestea şi minimale), s-au transformat din „comuniştii cu faţa umană” şi „adevăraţii socialişti” din seara zilei de 22 decembrie 1989 în „capitaliştii” sălbatici care vor transfera în cont propriu cea mai rentabilă parte din avuţia „întregului popor”. Ei au utlizat în acest scop nu regulile economiei de piaţă şi legile statului de drept pe care pretindeau demagogic că le-au redescoperit şi că le apără, ci mentalităţile şi metodele specifice „PCR”, bazate pe „pile, cunoştinţe, relaţii”, aşadar pe o corupţie devastatoare (în condiţiile în care fostul aparat de stat comunist nu doar că a rămas intact, ci a crescut monstruos în aşa-zisa perioadă de tranziţie, iar justiţia a fost ca şi inexistentă). Acesta e sistemul ticăloşit care a lovit România ca o năpastă infernală, mult înainte de a o lovi criza globală. Il putem denumi şi regimul Iliescu…
Ce este „sistemul ticăloşit” ? Este monstruoasa coaliţie dintre statul funcţionăresc hipertrofiat şi hipercentralizat de tip comunistoid şi un fals „stat de drept”, un stat de drept formal, evident, în care legile ordonatoare sau reglatoare-ocrotitoare ale sistemului libertăţii economice şi democratice fie nu există, fie sunt făcute doar în interesul unor clanuri, fie nu sunt aplicate decât discreţionar de funcţionarii, poliţaii, procurorii sau judecătorii proveniţi în cea mai mare parte din comuniştii cu mentalitate quasimafiotă, situaţie în care clanurile, frăţiile sau lojile constituite din impostorii decembrişti şi / sau din clientela lor au putut face ravagiile binecunoscute: indivizi care au devenit milionari sau miliardari (în valută forte) peste noapte, furând de la stat, spoliind bănci, înşelând sute de mii de cetăţeni şi corupând enorma funcţionărime şi justiţia pretins imparţială şi care indivizi practic tind să se substituie statului de drept şi ordinii publice, în interes strict privat sau de clan. Din cauza acestei pegre amorale / imorale, cinice, lacome, corupte, hedonist-consumiste şi egoiste, milioane de români oneşti au fost siliţi să părăsească ţara spre a-şi găsi de lucru printre străini ori s-au resemnat să subziste – hic et nunc – la limita civilizaţiei, într-un stat fals asistenţial, căci în fapt quasifeudal, în care relaţia dintre stat şi cetăţeanul asistat este aceea dintre stăpân şi vasal. Io, statul sau primarul (comunei, oraşului, judeţului) îţi dau atât cât să nu mori de foame (fără să-ţi creez locuri de muncă, ci doar prin minimalul „ajutor social”), iar tu mă votezi în etern. Or, în felul acesta, falimentul naţional – într-o lume deja postmodernă – este inevitabil.
Cel care a vorbit primul în mod deschis despre „sistemul ticăloşit” şi pericolul enorm pe care acesta îl reprezintă pentru societatea românească a fost preşedintele Traian Băsescu, în consens cu echipa sa de colaboratori. Însă preşedintele Băsescu nu doar că a denunţat „sistemul ticăloşit”, ci s-a înfruntat în mod explicit cu el încă de la începutul mandatului său, contând pe aliaţii politici din ADA, dar care din păcate nu s-au dovedit la înălţimea platformei „Dreptatea şi Adevărul”. Astăzi, practic, în condiţiile contraatacului virulent al „sistemului ticăloşit”, infiltrat peste tot (deci nu doar în tabăra „mogulilor”, dar şi, bineînţeles, în kafkianul Aparat de Stat sau în „justiţia” încă nereformată), Traian Băsescu nu mai are de partea sa decât publicul pe care l-a cucerit cu incontestabil talent politic. Acest public e însă din ce în ce mai bulversat de campania media ostilă preşedintelui, in fapt un permanent linsaj, şi comandată de cupola „sistemului ticăloşit” (care îl consideră pe preşedinte un „trădător al sistemului”). De aceea, acum e momentul ca preşedintele reformator să ştie că nu este singur în faţa golemului criptomafiot şi că alături de el se află nu doar oamenii simpli, ci şi cei ce trebuie să fie formatori de opinie şi cariatide ale societăţii civile mature şi responsabile. Pe aceştia şi pe toţi cei ce se simt solidari cu acţiunea reformatoare a preşedintelui Traian Băsescu îi chemăm să semneze apelul de faţă.
Semnează
Vezi blog Vpadina si Vtismaneanu

Simpatic articolul si f. buna ideea. Felicitari!

DA, exista speranta, intr-adevar, daca alegem schimbarea, daca ne unim ca sa scapam de tiranul de Baescu, daca vrem cu adevarat sa revenim la o stare de normalitate, normakitaet care pare sa ne ocoleasca in ultima vreme….deci, speram , ca dupa 6 dec vom avea un nou presedinte, pe Mircea Geoana!

Sper ca se va schimba ceva in Romania intr-un timp cat mai scurt,incepand cu alungarea dictatorului de la conducerea tarii si trimiterea la Jilava a hotilor portocalii care au secatuit bugetul tarii timp de 5 ani de zile.

mi se paruse mie usor ingandurat domnul geoana ieri, la targul de carte gaudeamus, dar credeam ca e asa din cauza faptului ca lumea nu s-a bulucit sa-l salute, sa faca poze sau eu mai stiu. cand colo… oricum, sa-i fie RUSINE!!!! ce putem spune despre un astfel de domn care nu se da in laturi de la nimic? unde e minima decenta?? pare ca e dispus sa calce peste orice si oricine.. apreciez oamenii rezonabili care scriu aici despre viitorul nostru, nu al lor personal. raman nedumerita cand unii invoca ziua de maine, salariul diminuat pe o luna – doua (si mie imi e greu, sunt in aceasi situatie). suntem in situatia in care imediatul nu ne poate aduce lucruri prea bune si cred ca e nevoie sa fim constienti si sa credem cu tarie in sansa unei vieti mai bune, in viitorul ce vine. sa traim intr-o tara in primul rand curata moral, apoi toate se vor aseza asa cum trebuie. este important sa nu uitam sa privim spre viitor. pentru binele nostru si al copiilor nostri

“Îndrăzneala de a spera că România noastră, a celor care ştim să citim, să scriem, să ne informăm va scăpa de dominaţia României lor este poate cea mai uluitoare dintre toate. Abia apoi se poate discuta de principii, de idei, de campanii curate. „Îndrăzneala de a spera” a lui Barack Obama nu este valabila in Romania. Nu atâta vreme cât voturile alegătorilor raţionali sunt anulate pe bandă rulantă.”

Speri degeaba. Intelectualii au in comun doua lucruri: nu actioneaza si nu se coalizeaza. Si chiar daca v-ati coaliza si ati actiona: va veti folosi de celeasi metode si mase de manevra ca sa pastrati si sa exercitati puterea.

Problema nu este daca pulimea e proasta (este) si nici daca alesii sint destepti (sint): problema este nu inteligentza conducatorilor ci moralitatea lor: in folosul cui exercita puterea. Mai exact spus: cit anume in folosul personal si cit anume pentru binele general. Aici conteaza doar caracterul conducatorului si capacitatea lui de a se identifica/solidariza cu o comunitate mai restrinsa sau mai larga: el, familie, partid, sat, tzara, continent, planeta…

Daca este la putere inseamna ca deja a demonstrat ca este destept si puternic. Mai ramine sa demonstreze daca are sau nu caracter si daca puterea lui ne foloseste si noua sau ne face rau.

De-aia spun: speri degeaba. Ori intri in mafia intelectualilor angajati/mercenari politic de partea celor aflati la putere -ori de partea celor care vor veni la putere.

Si sa stii ca si Obamba tot pe voturile imbecililor s-a bazat si se bazeaza.
Pe voturile lor a ajuns la putere si tot pe voturile lor ramine la putere. Pe voturile prostimii si pe actiunile intelectualilor mercenari angajati politic.

Romania nu este dominata de voturile prostimii ci de aceia care manipuleaza prostimea si voturile prostimii.

Adica de tine si de-alde tine, mercenari in slujba bogatilor si a puternicilor. Tu si colegii tai sinteti aceia care determinati prostimea sa voteze pentru mafioti. Asa ca nu aveti o problema de inteligentza ci una de caracter.