RSS Feed

La ce bun sa mai citim?

vezi toate articolele de
16 Jan 2011 la 18:11 26 comentarii 1283 vizualizari.

“Intre a citi si a manca, prioritatea romanului ramane mancarea”. Asa suna concluzia unei stiri – sondaj despre carti si citit la romani. Da, si la citit si la cumparat carti stam cel mai prost in Europa. Majoritatea celor cu care am vorbit pe acest subiect este convinsa ca romanii citesc astazi mult mai putin si decat inainte de ’89.

Astfel ia nastere ideea ca ne abrutizam pe zi ce trece, devenind niste barbari inculti si manelisti. Posibil. Personal nu cred in teoria cititului astazi mai putin decat ieri. O scurta si vaga trecere prin orice istorie a civilizatiei ne-ar face sa observam ca in toate timpurile generatiile de astazi au avut constiinta ca, din acest punct de vedere, sunt decadente, citind mai putin decat cele de ieri. Mereu s-a spus nostalgic, imperativ si axiomatic “astazi nu se mai citeste cum se citea odata…”

In fond, evolutia culturii si a civilizatiei demonstreaza usor ca, pe masura ce lumea s-a dezvoltat si a evoluat, s-a citit mereu tot mai mult. Si nu neaparat ziare, reviste, pagini de net si reclamele de pe pereti. Se citeste tot mai mult, pentru ca oamenii au tot mai mult timp liber. La nivel global, desigur. Pentru a supravietui suntem obligati sa muncim, fizic, mai putin decat cei de acum doua sute de ani. Dar o imagine a fenomenului extins ne poate ajuta sa intelegem mai usor ce s-a intamplat si aici, la noi acasa.

De ce e atat de multa convinsa ca inainte de ’89 se citea mai mult, iar astazi “nimeni nu mai citesti”? Exista tentatia sa presupui ca din moment ce tirajele unor volume publicate inainte de decembrie 1989 inregistrau cifre uluitoare pentru zilele noastre, combinata cu faptul prea bine stiut ca lipsa oricarei activitati de entertainment din acea perioada cenusie – a televiziunii, a presei libere sau traducerea cartilor de calitate tiparite in Occident, toata lumea citea atunci in draci.

Astfel s-a nascut si iluzia rezistentei prin cultura. Un sofism ieftin in fond, care doar la noi a putut sa prinda in asemenea hal. Majoritatea titlurilor traduse inainte de ’89, uriasa lor majoritate, daca e permis, era formata din carti fara nicio miza reala din punct de vedere cultural – beletristica usoara, carti de popularizare ieftina si traduceri ale unor studii stiintifice fara nicio relevanta ideologica si multe altele pe care le stiti prea bine.

Exemplul cu Martin Heidegger – “Repere pe drumul gîndirii” tradus de T. Kleininger si G. Liiceanu, tiparit in 1988, la editura Politica, in 50.000! de exemplare – este cel mai fals argument pe care nostalgicii trecutului il pot folosi pentru a-si sustine teza. Da, 50.000 de exemplare din Heidegger, dar cine si cati dintre cei care si-au procurat volumul au citit mai mult de cateva pagini din el? Iar din cei care au parcurs mai mult de doua – trei lucrari cuprinse in volumul “Wegmarken” cati au inteles ceva? Sa fi fost 2-300? Cu o foarte mare indulgenta.

Ce vreau sa spun este ca daca inainte de ’89 se citea, poate, efectiv mai mult ca astazi, asta nu inseamna deloc ca atunci actul cultural si civilizator al numarului acela mare de romani, care isi plimbau ochii peste paginile unei carti, era mai autentic sau mai incarcat de revelatie decat numarul de astazi, probabil mai mare, al celor care rontaie cancanurile stirilor din tabloide sau revistele si cartile despre moda, arhitectura, fashion, imobiliare sau (foarte bine!) despre mancare.

Poate ca lecturile si numarul celor care astazi lectureaza, cand se citeste fara a fi influentati de nimic altceva decat de dorinta si necesitatea interioara a fiecaruia de a cunoaste lumea lui …(Heidegger, sa spunem), este mai important si mai autentic, chiar daca nu mai mare, decat numarul de alta data. Iar traducerile mai extinse si mai elaborate de astazi nu are cum sa nu educe mai mult spiritul celor interesati de cultura, decat maculatura care ajunsese sa reprezinte majoritatea volumelor publicate inainte de ‘89. Cultura si educatia omenirii nu se va face niciodata cu forta, imperativ. Presupunand ca omul este o fiinta care poate educata… si nu doar imblanzita.

Astazi din cele 4-5.000 de exemplare ale volumelor traduse din Heidegger, Husserl, U. Eco, Eliade sau G. Dumezil , ori ce altceva mai doriti dumneavoastra, am convingerea ca numarul celor care le cumpara si apoi le citesc depaseste 2-3.000. Doar ca lipsa ocupatiei extra-serviciu din perioada comunista a lasat la multi ideea ca in timpul liber atunci se traia in plina cultura. Ca o fuga de realitate. Pe de alta parte…

Totusi, de ce citim?

Exista carti care schimba vieti si destine, asa cum exista lecturi care pot schimba oameni in intregul lor. O carte poate inseamna mai mult decat cea mai bogata si experimentata viata traita vreodata pe pamant, asa cum exista secunde si viziuni pe care le experimentam si pe care le regasim apoi descrise pe marginea a mii si mii de pagini, daca le gasim(!).

Revenind totusi la mancare, de unde am plecat. Care ar fi problema daca astazi romanii citesc doar despre mancare? Ar fi asta un semn de moarte a spiritului? Sondajele, mai ales in acest caz, sunt si mai inselatoare. Dar prin sondaje si rezultatele lor ajungem, atunci cand vine vorba de judecatile noastre de valoare, la niste prejudecati semi-primitive.

O carte despre mancare te invata, in principiu, sa gatesti, iti rafineaza gusturile, te ajuta sa pasesti in lumea aromelor, mirodeniilor, a gusturilor si combinatiilor lor. Daca este un volum complex, te poate ghida prin jungla conexiunilor dintre diverse moduri de prepare a mancarurilor, efectele lor asupra organismului nostru si, exceptional, impresia lasata si rafinarea simturilor care nu au legatura directa cu gatitul si mancatul.

Un Heidegger sau un Gadamer iti explica cum functioneaza omul. Ei descriu ceea ce exista, este stiut, facut si gandit automat deja de mii de ani. Ei ne spun cum a ajuns sa functioneze astfel, ce anume sau cum se defineste omul ca fiinta, rapoturile lui cu timpul si moartea. Iti pot explica de ce si cum ajungem sa percepem ustensilele cu care gatim, de exemplu, ca ustensile si nu altceva, dar, pana la urma, ei toti nu fac decat sa descrie ceea ce suntem sau traim oricum. Pe cand un manual despre mancare te ajuta sa faci un pas in fata.

Nostalgicii, asa cum i-am numit mai sus, isi imagineaza greu sau deloc viitorul fara carti si citit, fara cultura si educatie. Asta ar insemna intoarcerea la barbarism. Probabil ca nu este deloc asa. Sau, oricum ar fi, e greu sa pre-vizionam de aici si de pe acum. Un lucru ramane usor de intuit. Oamenii pot trai si fara sa citeasca, asa cum au trait fara carti si pana acum cateva mii de ani.

Poate ca transformarile pe care vor fi nevoiti sa le sufere pentru a supravietui ii vor obliga chiar sa renunte la citit. Iar intre a supravietui si a indeplina un act ritualic al trecutului – asa cum va putea deveni cititul in curand – nu ar trebui sa stam pe ganduri sa spunem ce vor alege.

Oricat iti rascolesc simturile si ideile si viata un roman al lui Dostoievski sau un volum de-al lui Bret Easton Ellis ori Michel Houellebecq, s-ar putea ca oamenii sa inmagazine infinit mai mult in viitor prin simpla vizionare a unor semne si simboluri, care sa le transmita mai multa informatie, emotie si viziune, sa fie mai revelatoare in esenta, decat orice carte scrisa vreodata.

Poate ca doar efectul sunetului unei melodii nu va putea fi inlocuit niciodata cu nimic. In rest, tot ceea ce tine de imagine se pierde in alte imagini. Iar cuvantul va ramane mereu o poveste.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Nascut in Onesti. Studiat filosofia in Bucuresti.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste psd riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!