Limba noastra, o (c)omoara

Ohoo, nu ne-am mai citit de vreo 2 luni. Bine ai revenit, desi recunosc ca articolul nu pica prea bine in contextul actual ”politic” Voxpublica. Mai toti scriu despre politicieni, tu dai cu limba romana

E un post adaptat de pe blog. Pur si simplu voiam sa vad care mai e pulsul platformei Vox, ce mai zic cititorii

Ma astept la niscaiva reactii uratele pe filiera nationalista, dar e totusi weekend…

stai flexat,intra imediat lehman25 si ii da lovitura de gratie!

“Latinizarea” limbii romane intre secolele XIII-XIX! Bine zis! Se pare ca nu a fost de ajuns “latinizarea” din urma cu 18-17 secole! Hahaha! Eu o intrebare am: daca Institul de Lingvistica al Academiei Romane Iorgu-Iordan-Al. Rosseti (cred ca tocmai am facut platfus la limba) decreteaza in nestire de ani de zile ca romana e la baza din “latina vulgara” cum de “latina clasica” are genul neutru ca romana noastra, dar “vulgara” nu?
Comparatie: engleza de azi nu are gen neutru (de fapt are genul “universal”) pentru ca e o limba noua.
Citez: “…cate limbi au fost influentate direct de limba romana si nu invers?” Pai hai sa-i intrebam pe “barbarii” traci din urma cu cateva milenii din jurul Dunarii ce parere au de copii lor latini si etrusci! Si de ce sa nu-i intrebam pe deutsch,(germani) pe dutch(olandezi) si daci(danezi). Sau pe “getii” de celti, goti, osci, euskadi-gascones, juti, scoti…ati priceput ideea.
P.S- De ce toate marile site-uri media ROMÂNEŞTI folosesc limbajul fara diacritice? Cine omoara limba romana daca nu media? Pestele de cap se-mpute! Vreti voi jurnalistii sa contribuiti la pastrarea limbii romane, atunci scrieti cu diacritice. Conduceti prin exemplu.

Scuze, l-am botezat pe “romanul” Al. Rosetti cu doi “s” in loc de doi “t”. De, eu sunt roman, nu prea le am cu folositul dublelor consoane in scriere. Poate daca ar mai fi trait, ma invata corect romaneste greco-albanezo-bulgaro-evreul de Iorgu Iordan.

Bigshotnews : Stai putin, ca nu vorbim de ”Torna, torna, fratre” ci de o limba formalizata, matura.

Problema cu diacriticele are o explicatie (sau mai bine zis o scuza) tehnica : multe siteuri si directoare de stiri nu pot prelua diacriticele din titluri si fragmentele descriptive. Desigur, impedimentul tehnic este mic. Pentru mine alta-i intrebarea : de ce majoritatea siteurilor in ”limba romana” se incapataneaza sa traduca gresit material, in loc sa-l produca ?

P.S : Nu sunt jurnalist

pe linga faptul ca n-am inteles aproape deloc scopul demersului, cu alte cuvinte “what’s in it for me?”, incerc sa ma ridic la inaltimea analizei tale si intreb: de ce traducerea pentru “advertising” nu este corecta?

Nu e o analiza ”inalta” iar demersul are un singur scop : sa demonstreze ca ‘intoarcerea la radacini’ in cauzl limbii romane este o greseala.

Cuvantul advertising este tradus in general ca ”publicitate”. Singura problema e ca termenul publicity din engleza (si mai nou si echivalentul sau francez) se refera la promovarea neplatita a unui eveniment/bun/serviciu. Mai mult, vorbim de un domeniu separat al comunicarii. Advertising are echivalentul in expresia ”reclama” , in sensul ca vorbim de un mesaj platit (din pacate, cuvantul ”reclama” din limba romana si-a pierdut la randu-i sensul).

Daca ideea textului era de fapt ca trebuie sa avem complexe de inferioritate din cauza ca limba romana e subdezvoltata, atunci comentariul meu e in plus.
Dar daca nu, atunci nu inteleg cu cine te certi. Cine sunt puristii si incuiatii care nu te lasa sa respiri?
Academia e normal sa reactioneze mai tarziu la orice, pentru ca altfel risca sa confirme niste barbarisme care nu se vor integra niciodata definitiv in limba, nici macar in cercul celor care le inventeaza, pentru ca limba nu are nevoie de ele.
alexradescu.ro/../
Inovatiile necesare se integreaza, dupa cum a fost intotdeauna cu importurile de cuvinte, indiferent daca erau din limbi latine sau nu. Nu vad pe nimeni propunand acum vreun “gat-legau” cuiva.

Problema adevarata a limbii nu e inflatia de romglezisme, ci vocabularul sarac si agramatismul, din cauza de lipsa de scoala, nu de lipsa de diacritice pe site-uri sau de comoditate a unora care nu mai stiu cum se spune la “actually” pe romaneste. “Eu ca si senator am multe cunostiinte” sau “eu si copii mei” sau “vin-o cu mine iubit-o” sau “doi ministrii cu ochi albastrii” – astea sunt probleme, nu ca apar cuvinte care isi cauta locul in limba.

Nu, n-avem de ce sa avem complexe de inferioritate cat timp limba romana nu-i singura in situatia asta.

Reticenta la nou, mai ales in ceea ce priveste limba romana, este inca mare. Puristii nu-s profesiorii pensionari de 60 de ani, ci chiar tinerii (nationalisti sau nu) care apara cu inversunare dogma.

Stiu ca limba nu este o entitate pe care sa o controlezi sau maneverezi prin norma. Dar mai cred si ca dubland obsesiv in limba natala, cautand substitute pentru orice si promovand limba de lemn, omori de fapt capacitatea limbii de a se adapta si maturiza.

Deci dupa tine, masura corectitudinii pentru sensul cuvantului “publicitate” in limba romana este ca in engleza “publicity” inseamna ceva neplatit? Formidabil, deci nu uzul in romana determina sensul unui cuvant romanesc?
Si de cand “reclama” si-a pierdut sensul in romaneste?

Dar voi cand spuneti “nu ma apuc eu sa fac PR pentru Boc cu articolul asta”, intelegand prin PR clar ceva neplatit, atunci cum e? Trebuie inlocuit si englezescul PR cu ceva si mai englezesc, doar fiindca PR, ca si publicitatea si reclama, pot sa insemne si lucruri platite, si lucruri neplatite, voluntare?

PR-ul nu este neplatit. Ce incerc sa spun este ca termenul ”publicity” a inceput sa apara si in romana cu sensul lui real, specializat. Mai mult, ”advertising” e termenul folosit de ani buni in profesie datorita generalitatii excesive a termenului ‘publicitate’ (generalitate demonstrata a nu avea baza).

Pai oricat de nationalisti ar fi tinerii respectivi, ei tot la mall se duc, nu la “o pravalie mai mare” Excesele strica, evident: ca principiu, sigur ca e bine sa nu fim lenesi si sa cautam echivalente romanesti unde se poate, dar de ce sa dai cu parul in cuvinte deja integrate? “Marketing” il percep ca pe un cuvant perfect integrat, care depaseste evident sensul “publicitatii”.

Despre ultimul comentariu, de acord ca “publicitatea” poate fi inteleasa si cu plata, si fara, asa ca nu e de condamnat cu nimic daca vrei sa folosesti “advertising” ca sa aduci precizie, dar ambivalenta asta o are si in romana, si in engleza termenul, fara ca balanta sa incline decisiv spre ideea de neplatit. Uzul este in continuare ca un articol publicitar platit, de exemplu, sa fie marcat cu (P), de la publicitate, nu cu (A) de la advertising.

Publicity (Encarta)
1. something stimulating public interest: something such as advertising designed to increase public interest or awareness in something or somebody (often used before a noun)
The event was dismissed as a mere publicity stunt.

2. interest created by publicity: public interest or awareness created by publicity
3. attention-getting information: information used to attract public attention, or the business of disseminating this
She works in publicity.
the company’s publicity campaign for their new product

4. condition of being public: the condition of being known or available to the public.

“Barbeque” vine din “berbec copt”, nu? Probabil niste ciobani ardeleni croiti dupa modelul lui Ilarion Ciobanu au emigrat dupa 1867 prin Texas. Ca tot vorbim de contributii universale…:)

P.S.- Ai dreptate: se traduc prea multe “stiri” in dauna “productiei”. Gatu’ ma-sii de noua ordine mondiala…

“dar e totusi weekend”….o fi vreun englezism pe aici? sau cel putin doua?

mate : Am inteles, eu vorbeam mai degraba de sfera profesionala decat de acceptiunea generala.

Bigshownews : Am vazut si exprimarea ”barbecou” intr-un restauran de prin ardeal.

Mishu : dexonline.ro/de../ – Tehnic ar trebui sa-l scriu despartit, desi ambele forme sunt mentionate. Cum in uzul international nu se mai foloseste cratima, am apelat la varianta uzuala. Nu ma deranjeaza cuvantul asta atat cat pare sa-i deranjeze pe altii. Nu ma deranjeaza, pentru ca rostirea lui implica relaxarea/repausul , pe cand ‘’sfarsit de saptamana” suna ceva mai sumbru.

@ Vlad Stoiculescu
As spune ca e interesant articolul, numai ca m-as fi asteptat sa dai niste exemple concrete. Cel cu publicitatea vad ca e discutabil, desi tind sa-ti dau dreptate.
Nu stiu daca se potrivesc urmatoarele probleme lingvistice ca nuca-n perete sau nu, dar as dori niste explicatii pentru ele, de la tine sau de la altcineva care stie:
1. De ce se foloseste locutiune vis-a-vis cu sensul de “fata de” cand sensul ei este de “fata in fata”? Cu alte cuvinte, cand spui “vis-a vis de parerea ta eu cred ca” (expresie esterem de des folosita in media), spui de fapt “fata in fata de parerea ta eu cred ca”, ceea ce e stupid si fara sens.
2. De ce este folosita din ce in ce mai des sintagma “se merita” care nu are sens la diateza reflexiva. Un lucru merita sau nu (sa-l faci, sa-l ai etc), dar este redundant sa spui ca se merita pe sine. Orice lucru se merita pe sine altfel nu ar mai exista. Nu inteleg de ce unii simt nevoia de a adauga acel “se” cand, de fapt, propozitia are acelasi sens si fara el.
3. Cum naiba a putut sa apara in limbajul de zi cu zi monstruozitatea: “am decat trei portocale”, in masura in care “decat” se foloseste doar in constructii negative?
4. Despre “ca si profesor am salariu foarte mic” nu mai vorbesc. Inseamna ca individul nu-l merita nici p-ala. Sper ca imi veti da dreptate cand spun ca sintagma “ca si” folosita gresit este mult mai oribila decat o cacofonie. Cred ca e de preferat sa comiti o cacofonie decat sa atentezi la logica frazei.
5. De ce toti redactorii de stiri de la toate posturile de televiziune din Romania sunt semianalfabeti si nu stiu care este sensul cuvantului “a risca”? “Daca va fi gasit vinovat autorul risca o pedeapsa de…” Daca va fi gasit vinovat autorul nu mai risca nimic. Este bagat la racoare si gata. Autorul risca in momentul in care comite infractiunea, anume risca sa fie prins si gasit vinovat.

Astept lamuriri, multumesc.

perfect de acord cu “weekend”, acum sa analizam de unde vine “dar e totusi”

Frumos articol, dar in acelasi timp foarte trist, deoarece toate domeniile si stiintele,de la noi, au luat cu forta cuvintele enlezesti si le-au aplicat la noi, dar s-au lipit precum nuca in perete! E adevarat ca nu aveau in latina cuvantul”microcontroleer”ori altele similare, dar aglomeratia de termeni englezesti din economie, afaceri, comert, e chiar bizara! Felicitari pentru acest articol, e un semnal de alarma, chiar daca e dat prea tarziu!

Radu : Se merita e o monstruozitate mai veche. Vis-a-vis la fel. Sunt si alte cuvinte (precum ”patetic”) care si-au instrainat sensul din romana pentru a prelua unul strain (pathetic-ul din engleza).

Mishu : Din graba cel mai probabil :0

Nelutiu : Culmea, microcontroler suna cat de cat mai bine. Acum vreo doua luni am auzit de ”autsorsare” (outsourcing-ul din engleza). Multumesc pentru apreciere

Cand vom comunica telepatic, in ce limba o vom face?

@Vlad Stoiculescu, 17: Stai putin. Zici ca “ai vazut barbecou”. Deci era scris asa. Sau ai auzit expresia, care-i varianta corecta? Vreo sansa sa fie folosit “berbecău” pe acolo? Am veri in Sibiu, in rest neamu’ e prin Oltenia, deci nu prea am multe contacte, doar cand ii vizitez si atunci se duce dracu’ tot craiovenismul meu cu exceptia dragutului de perfect simplu, ca-i prea de baza. In rest…”pită” si “fain” toata ziua pana cand plec acasa si revin la normal.

@Vlad Stoiculescu….mai simplu nici că nu se poate,chiar
în ograda dumneavoastră…I mean…Pandora’s…
1-…”bună seara.i adore you…că mîine dimi…şi o să-mi vină…că nu-s empty…” ??? Doria Niculescu în”O scrisoare de dragoste “a lui Costin Ilie.
2-”într-o bibliotecă sau într-un salon-manje’…” ??? Tot
Doria Niculescu în”Foresta,popoul şi măcelăria”
3-”Silviu a avansat în ierarhia de dormitor,devenind Jupan…”??? Alex Manea în”Eu când vreau să fluier,mă abţin”
4-”şi ceva mai uşurelul…”Dora Constantinovici în”Seriale+muzica de intro…”???
5-”…Shukar…vine cu un nou clip…” Mihai Dinu în”Fata
mea”
6-”…ce s-ar ascunde în fiinţa femeii,credinţa într-un inefabil….”??? Mişu Gavrilă în”Un bărbat inteligent are de spus…”
7-”…10.te chestionează,interoghează…” Iulia Gheorghe
în “Atenţie Grad mare de toxicitate” ???
8-”veşnic îndrăgostit de’diva’lui…” Izabela Constantinovici
9-”…să ne sărutăm pe linişte….”??? Irina Ursu în “O
poveste despre sărut”…cred că se spune :să ne sărutăm în linişte…aşa ca la despărţire…O.K ???

@Seva Tudose:

Seva corecta, nu seva mai vede asa seva niciodata. Promit pe linistele tale.
E OK!!!!!

@Vlad Stoiculescu:
La câte greşeli de tot soiul ai făcut în textul tău, mă întreb de unde atâta tupeu să scrii despre limba română vorbită şi scrisă prost de mulţi conaţionali de-ai tăi?!
Uite doar câteva greşeli inadmisibile pe care le-ai comis cu o nonşalanţă demnă de un tânăr al generaţiilor posdecembriste! Halal şcoală ai făcut! Se vede. semnalează

Acord greşit la plural. Trebuia să acorzi subiectul, limbajul, cu predicatul “năştea”. Intercalarea nu se pune, adică nu se cuplează cu subiectul limbaj, că ea, intercalarea, e izolată între virgule:

cand limbajul de Mirc/Netcafe, cuplat cu accesul la cultura americana, nasteau primii monstruleti lingivistici.

Virgule aiurea puse, virgule obligatorii lipsă, fel de fel de agramatisme: de-a lungul, nu de-alungul
“a suportat de-alungul timpului”
intru-catva în loc de întrucâtva etc. etc. etc. Brrrr!

Exprimare fără sens (anacolut)şi multe altele similare:
“Acceptam fara probleme exista paralela a lui ”î” si a lui ”â” ”

Prepoziţie total nepotrivită: se spune: a abunda în, nu a abunda de (dar: a fi plin de)
“Cate alte limbi nu abunda de termeni anglo-saxoni”

Virgulă între subiect şi predicat. Nu ştii să pui toate virgulele pentru intercalări şi de aceea îţi apare virgulă între subiect şi predicat (aşa era corect: Mai mult, cateva meserii, precum cea de copywriter, sunt trecute sub denumire straina in codul muncii).
“Mai mult, cateva meserii precum cea de copywriter, sunt trecute sub denumire straina in codul muncii.”

De la Dobrogea?! Dar Dobrogea e o regiune, deci nu se foloseşte prepoziţia compusă de la, ci din: din Dobrogea până la Arad.
“… un cuvant care denumea o inventie noua ajungea de la Dobrogea la Arad …”

Mi se face rău de la atâtea “agramaticalităţi”, aşa că nu mai continui să-ţi citesc … draftul. Pune mâna pe carte, copile, şi pe urmă avântă-te în texte cu astfel de subiecte.
Râde hârb de oală spartă, acesta este proverbul care îţi vine mănuşă!!! Sau, ca să fiu în ton cu titlul: eşti unul dintre cei care omoară limba română.

Bigshot : Nu, era scri ”barbecou” in meniul unei bodegute (sa-i zicem ”bistro”) din Targul Mures.

Preocupat : Telepatic n-ar mai fi distractiv, nu ne-am mai putea injura.

Seva Tudose : E interesant de vazut cate dintre ticurile astea de limbaj se manifesta si in viata de zi cu zi.

@Vlad Stoiculescu:
E mai “misto” acum, comunicam “empatic” si ne injuram “napraznic” (napraznic, branza, praz, manz…)

@ioana_vatamanu:
“la-i” spart

Cateva exe. de barbarisme peste care treceti zilnic fara sa VA observati:
pamant – pamint (pavimentum)
rau – riu (rivus)
langa? – linga
…
vantu – vintu (vento)

DE CE?

Vorbeau o limba slavizata – cu atat mai mult majoritatea celor din SUDul Dunarii (si Istria) -, din cauza SLAVONEI folosita in Biserica si in Cancelarii.
Primele incercari de cultivare a limbii, in spiritul vremii, au inceput dupa Regulamentele Organice.

Nu inteleg de ce Institutul se numeste IORGU-IORDAN – care sa fi fost contributia lui esentiala in domeniu?

Pai nici n-am pretins ca influentele lingvistice erau intamplatoare

Vlad Stoiculescu@
Imi placu modul erudit si elegant de care dadurati dovada in articolul domniei voastre.
In fond, limba rumana este limba unei tari de tarani fara…tar si tarina.
Numai bine!

Nemes : Ironic sau nu, multam

Errata: in scrierea articolului

ioana_vatmanu : Asteptam un purist care sa vada greseli si ”agramaticalitati” intr-un text adaptat. Mi te-ai aratat. Sunt convins ca in coltisorul tau intunecat de online, comentariul asta e o mare victorie. De fapt, tot ce-ai putut sa-mi demonstrezi este ca n-ai inteles mai nimic din fondul articolului si ca te-ai cramponat de niste chichite (unele corecte, culmea – ”De la Dobrogea”). Deci, multam pentru exemplu, ca tot spunea cineva ca n-am exemple de puristi si obsedati.

^ ”agramaticalitati” e o referinta, ca idee.

Ma rog, e cam greu sa dau replica pe un text scris in fuga dar apreciez ca in sfarsit cineva a zis : Da nene, sunt o amatoare de chichite incapabila de a produce sau macar citi un text pana la capat si tin mai mult la ”a abunda de” (regula, va rog) decat la a fi pe subiect

@ioana_vatamanu:

Mai usor ca nu e lucrare de control la limba si literatura romana, e un text care te invita la reflectie. Eu spre exemplu am dislexia, iar dupa logica ta nu are fi trebuit sa termin nici generala .

@Nemes….Mi-a plăcut[îmi plăcu]modul…elegant de care
aţi dat dovadă[de care dădurăţi dovadă] în articolul domniei dumneavoastră[voastre].Başca[în fond] limba dvs.
româno[rumană ori rumana ?]…franţuză este de fapt un dialect oltenesc după cum bine înţeleg ? Ptiu…pun rămăşag că vă plăcură bancurile lui Nea Mărin-Amza Pelea.

@Nemes…Make up your mind,erată ori erratum nicidecum
“Errata:in or în scrierea articolului” ???
Sugestie:modificaţivă-ţi tastatura[keyboard-ul] cu:a,ă,â,i,î…în,spre,ori întru… evitarea confuziilor viitoare.
@Ioana_vatamanu… cum este corect ? Faceţi uz şi domnia
voastră de sugestia de mai sus,că văd că dispuneţi de un bagaj de cunoştiinţe vast în păstrarea,perpetuarea limbii române !

Ops,fac o erată:că vă văd dispunînd ori dispunând de un
bagaj de cunoştiinţe…

Seva Tudose : Nu e nevoie de erata. Avand contul de autor Voxpublica, as fi putut corecta fara probleme greselile din articol sau comentarii. Singura chestie e ca imi pare imposibil sa nu-ti scape o greseala de tipar sau o virgula atunci cand esti in focul argumentelor. E vorba de naturalete aici => de-asta nici n-am corectat unele greseli din articolul original.

@Vlad Stoiculescu….vai,mă doare…nu înţeleg,în ce comentariu de al meu m-am legat de dvs.? Eu m-am legat de 9 autori Pandora’s cu drept de autori ca şi dvs. şi de alţi 2 comentatori ca şi mine…de ce mă loviţi în soartă,cam de pe la spate…?

Seva Tudose : Nu era un repros in niciun caz, ci o sugestie : nu e nevoie sa va corectati pentru mici erori din comentarii (ati publicat o erata). Prefer micile greseli din comentarii care-mi arata ca cititorii actioneaza rapid si sunt pe subiect. Nu era in niciun caz un repros, ci o observatie

@Vlad Stoiculescu: De ce sa nu se foloseasca în continuare «publicitate»? Francezi de ce folosesc «publicité» iar noi folosim anglicismul (pentru mine suna mai frumos decît englezism) advertising. De ce «Mall» si nu centru comercial.Si pentru ca sîntem la capitolul limba româna, cineva are amabilitatea (fara sa înceapa cu jigniri) sa-mi explice cînd se scrie cu «î» si «â». Nu dau explicatii de ce întreb, ca sigur va imaginati de ce.Merci pentru explicatii.

KIJIJI : Am explicat de ce nu putem folosi publicitate (pentru simplul motiv ca din punct de vedere profesional, nu-i acelasi lucru cu ”advertisingul”). Cu Mall-ul cred ca iar a fost vorba de ideea de internationalizare (cam oricine, din orice tara, ar putea sti ce se ascunde in spatele denumirii ‘mall’).

wiki.dexonline.../ – E aici o discutie mai informata pe tema folosirii celor doua litere.

@KIJIJI…departe de mine a fi o’expertă’ a gramaticii limbii romîne dar cred că face sens aşa:
Cînd se scrie cu’î’…cînd se scrie cu’â’….? Înainte…nu Ânainte… de al 2-lea război mondial cînd
când se scria cu’â’ După război ruşii[poate nu puteau
să-l pronunţe pe ‘â’ şi l-au modificat în ‘î’Să îl…Deci
s-a scris aşa,exemplu:Din cînd în cînd îl am în gînd pe
…Costică…să zicem ! După Revoluţie s-a revenit la prima variantă.Şi se scrie aşa: Din când în când îl am în gând pe…Costeluş de data asta..! Deci prepoziţia’în’ rămîne ori rămâne la fel, prepoziţia arătînd ori arătând…locul,situaţia,direcţia ! Numai în
interiorul cuvintelor se scrie cu’â’ Şi totuşi sînt-sunt
deschisă să primesc replică mai explicativă…adevărul să
îl accept .

Eu stiu regula asa: România(cand e in interiorul cuvantului), neîntalnit(pentru cuvinte cu prefixe), înalt(la inceputul cuvantului).

@sandy…plecată din ţară din’90…încă se scria cu”î”…
deci aşa se scrie corect ? Prin absurd să zicem:
-…neîndemnându-i-se trofeul concurentului,neavându-l
la îndemână…e O.K ? Dar acum că S-A revenit la scrierea
de înainte de război…de ce unii scriitori,poeţi de DUPĂ
RĂZBOI au scris aşa,citez din:”Noapte bună mamă”
POEME
“Luna s’a ascuns după ulucă
Şi-ai rămas iar singură’n pervaz
Du-te mamă ,du-te de te culcă
Că’n zadar ai aşteptat şi azi
Şi icoana a’nceput să plângă…”

sfârşit de citat.Dânsul n-a folosit la început pe”î”
De ce noi acum încă folosim liniuţa despărţitoare şi nu
virguliţa apostrof ? ori dintr-o altă poezie,citez:
“În evul de splendoare şi ruşine
Lăsat-ai să-Ţi afumege cupola…”

sfârşit de citat
Ca în ultimul citat a folosit liniuţa despărţitoare în loc de virguliţa apostrof ptr.”î”…plus a folosit literă de tipar….????? Ori alt exemplu,citez:
“M’auzi ?
În iad nu vei putea să mai m’arunci !!!”
Deci aici s-a folosit apostrof la înlocuirea lui lui”ă”
confuzie…nu-i aşa ?

Aici vad ca apostroful inlocuieste cratima si nu ”ă” .
Uite niste articole aici care te pot lamuri: dictionarul-ort../

În privinţa dezbaterii despre Î/Â şi sînt/sunt este lămuritoare discuţia lungă de pe forumul Softpedia:

forum.softpedia../

[...] muncii si de iesirea din ”’convalescenta” pentru a-mi anunta revenirea pasiva pe Voxpublica. Altfel, veti fi bucurosi sa aflati ca romanii au batut recordul la ”cei mai multi pui fripti [...]

Părerea mea e că noi ar trebui de comun acord cu celelalte limbi romanice să adăugăm termeni în limba română și nu să ne apucăm noi singuri să inventăm, dar nici să preluăm fără adaptare.

Deși în trecut era fezabil să ții în viață o limbă cu 30 de milioane de vorbitori, astăzi se prefigurează câteva limbi mondiale printre care româna nu e. Ținând cont că marea majoritate a cuvintelor noastre și aproape toată gramatica este similară celorlalte limbi romanice, ar fi o prostie să ne apucăm noi acum să divagăm.

Degeaba ne mândrim noi că limba română provine din latină, pentru că asta nu ne ajută decât în măsură în care suntem capabili să trăim într-o societate mondială și să ne înțelegem (măcar la un nivel bazic) cu alți vorbitori de limbi romanice (care sunt mai mulți oricum decât vorbitori de engleză). Aceleași neologisme pe care ne tot plângem noi că le-am luat de la francezi în interbelic au fost de fapt neologisme și pentru ei, și au fost reintroduse în limba franceză din latină (nu s-au păstrat așa continuu). Pentru că asta s-a dorit, să se păstreze intercomprehensiunea dintre limbile romanice.

Eu nu zic neapărat să ne apropiem mai tare de limbile romanice, dar să păstrăm măcar apropierea care e în prezent, pentru că altfel ne putem p*** pe ea origine latină. Și nu doar în vocabular: vocabular, fonetică, gramatică. Uitați-vă cât ne e astăzi de ușor să citim un text în italiană și spaniolă fără să avem nevoie de traducere. Dacă ne izolăm și divagăm de la limbile romanice, o să ne fie tot mai greu și în final o să ajungem să citim în engleză (ceea ce deja se întâmplă) și rezultatul va fi că limba română va dispărea. Sub presiunea limbilor romanice, româna nu va dispărea, tocmai pentru că diferențele sunt în mare de fonetică (+terminații), regionalisme și forme gramaticale proprii (populare) care există în paralel cu formele gramaticale comune (culte). Astfel nici nu se pune probleme de asimilare între limbile romanice (e un paradox, dar vedeți exemplul limbilor catalană, venețiană ș.a., care nu au cum să dispară tocmai pentru că sunt prea apropiate de limbile spaniolă și italiană).

[...] voiam sa revin asupra unei probleme discutate intr-un articol trecut:  puritatea limbii. Din nefericire pentru troli (lasa tastatura Gicule!), nu o sa ma opresc [...]