RSS Feed

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a răspuns scrisorii deschise adresate pe VoxPublica, referitoare la abuzurile din cazul Roșia Montană. Citiți aici răspunsul

vezi toate articolele de
01 Aug 2011 la 23:15 3 comentarii 2044 vizualizari.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a răspuns oficial scrisorii deschise pe care i-am adresat-o și am publicat-o pe VoxPublica, pe data de 21 iulie 2011. În cadrul acelei scrisori semnalam trei încălcări majore ale unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în cazul Roșia Montană. Faptul că aceste încălcări au fost realizate de instituții publice (Consiliul Local Roșia Montană, Consiliul Județean Alba și Ministerul Culturii, prin instituțiile subordonate), prin emiterea unor acte având același conținut cu cele anulate de instanță, mă îndreptățesc să consider că România este încă departe de ceea ce se cheamă un stat de drept.

Textul integral al scrisorii deschise îl puteți citi aici, iar mai jos răspunsul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, publicat și pe site-ul Ministerului Justiției, urmat de câteva considerații.

”Stimate domnule Mihai Goţiu,

Vă mulţumesc pentru scrisoarea dumneavoastră. Importanţa subiectului pe care îl abordaţi şi neîncrederea pe care o exprimaţi reclamă un răspuns pe care voi încerca să vi-l ofer.

România este un stat de drept, iar acest lucru nu poate fi pus la îndoială. Ştiu că uneori abuzuri şi nedreptăţi de tot felul oferă prilej de îndoială. Dar sunt de părere că ar fi o eroare să transformăm excepţia într-o percepţie privind starea generală şi să ridicăm această percepţie la rang de realitate.

Înfăptuirea justiţiei şi aplicarea legii sunt în acelaşi timp demersuri perfectibile şi deziderate permanente.

Un stat de drept înseamnă, în primul rând, respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului.

Vă referiţi chiar în scrisoarea dumneavoastră la anumite cauze în care aceste drepturi au fost recunoscute cetăţenilor în contra unor instituţii statale. România este un stat în care instanţele pot cenzura actele administrative ale autorităţilor şi, în fapt, acest lucru se întâmplă deseori.

Atingerea  acestui deziderat – al independenţei reale  a justiţiei – nu a fost uşor, dar acest lucru este astăzi o certitudine, recunoscută de toate evaluările internaţionale în domeniu.

Un alt principiu fundamental al statului de drept, separarea puterilor, este reflectat şi de faptul că puterea executivă nu deţine nicio atribuţie care să însemne o ingerinţă în actul de justiţie.

În acelaşi timp, legislaţia naţională pune la dispoziţia cetăţenilor instituţii abilitate să verifice şi, în cazul în care se dovedeşte că acuzaţiile sunt întemeiate, să sancţioneze un eventual comportament greşit sau neglijent al oricărei autorităţi publice.

România este un stat care face eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea mecanismelor Justiţiei, combaterii corupţiei şi consolidării statului de drept.

Unele opinii izolate în Europa, care invocă eforturile noastre de combatere a corupţiei şi eficientizarea Justiţiei, pentru a legitima teza inexistenţei unui stat de drept funcţional în România, sunt inacceptabile şi lipsite de solidaritate europeană.

Calea consolidării spaţiului de Justiţie, securitate şi libertate în Europa, potrivit Programului Stockholm, este armonizarea sistemelor judiciare. Creşterea convergentei economice, flexibilizarea pieţei muncii şi solidaritatea europeană sunt necesare pentru întărirea coeziunii europene. Provocările economice prezente pun la încercare aceste principii, dar acesta este momentul în care putem demonstra încrederea în construcţia europeană.

Crizele economice nu se rezolvă doar prin măsuri tehnice, ci prin asumarea unor valori, modele şi viziuni privind organizarea europeană. România dezvoltă reforme grele şi complexe în Justiţie şi pentru faptul că şi-a legat deliberat destinul politic de construcţia europeană. Ceea ce facem pentru Justiţie alături de corpul de magistraţi, facem cu această convingere a apartenenţei la construcţia europeană.

Respectul statului de drept, respectul regulii de drept, sunt deziderate care incumbă fiecărui cetăţean, nu numai instituţiilor statului. Cu certitudine mai sunt lucruri de făcut pentru consolidarea respectului regulii de drept, însă acest deziderat atârnă şi de valorile pe care fiecare cetăţean alege să le practice.

Demersul dumneavoastră probează spirit civic, o valoare esenţială pentru funcţionarea unei societăţi deschise şi libere, de aceea, permiteţi-mi să îl salut.

Performanţa instituţiilor statului se câştigă în timp, e nevoie şi de încredere, nu numai de bune intenţii şi expertiză.

Iată de ce, în încheierea acestui răspuns pe care vi-l adresez, cunoscând eforturile pe care cea mai mare parte din slujitorii legii le fac, uneori în condiţii dificile, îmi îngădui libertatea de a vă solicita încredere în instituţiile statului şi în Justiţie.

Cu deosebită consideraţie,

Cătălin Predoiu

Ministrul Justiţiei”

Considerații legate de răspunsul domnului ministru Cătălin Predoiu.

  • În răspunsul domniei sale, nu sunt negate faptele semnalate, ci doar catalogate drept ”excepție”. ”Ştiu că uneori abuzuri şi nedreptăţi de tot felul oferă prilej de îndoială. Dar sunt de părere că ar fi o eroare să transformăm excepţia într-o percepţie privind starea generală şi să ridicăm această percepţie la rang de realitate (Cătălin Predoiu).”
  • ”Vă referiţi chiar în scrisoarea dumneavoastră la anumite cauze în care aceste drepturi au fost recunoscute cetăţenilor în contra unor instituţii statale. România este un stat în care instanţele pot cenzura actele administrative ale autorităţilor şi, în fapt, acest lucru se întâmplă deseori (Cătălin Predoiu)”. Faptul că instanțele judecătorești au recunoscut drepturi ale cetățenilor în contra unor instituții statale este un lucru pozitiv. Dar atâta timp cât aceste hotărâri judecătorești sunt golite de substanță prin acte administrative ulterioare care anulează efectul hotărârilor judecătorești nu avem încă un stat de drept. Independența justiției nu este suficientă pentru a afirma că avem un stat de drept, atâta timp cât deciziile justiției rămân fără efect.

Mai mult, tot justiția are instrumentele necesare să vegheze ca propriile hotărâri să fie respectate. Iar când nerespectarea unor hotărâri judecătorești se face în mod repetat și încă într-un mod care este de notorietate publică (precum în cazul Roșia Montană), reprezentanții justiției au obligația să verifice și să ia toate măsurile legale necesare pentru a stopa abuzurile.

  • ”În încheierea acestui răspuns pe care vi-l adresez, cunoscând eforturile pe care cea mai mare parte din slujitorii legii le fac, uneori în condiţii dificile, îmi îngădui libertatea de a vă solicita încredere în instituţiile statului şi în Justiţie (Cătălin Predoiu)”.

Încrederea în instituțiile statului și în Justiție se câștigă prin fapte, nu se afirmă. Îmi permit și eu să afirm că Roșia Montană este un caz de o importanță majoră pentru câștigarea (sau pierderea) încrederii în instituțiile statului și în puterea actului de justiție. Notorietatea lui este nu doar națională, ci și europeană (stând la baza unei rezoluții a Parlamentului European). Personalități și instituții publice naționale și internaționale (Academia Română, ICOMOS, Europa Nostra, Ordinul Arhitecților Români, Uniunea Arhitecților Români, Asociația cercetătorilor români Ad-Astra, Academia de Studii Economice, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, nenumărate ONG-uri din cele mai diferite domenii, reprezentanții cultelor etc.), dar și cetățeni constituiți în grupuri și rețele sociale care numără zeci de mii de susținători s-au pronunțat și urmăresc ceea ce se întâmplă în cazul Roșia Montană. De modul în care instituțiile statului și Justiția au acționat și vor acționa în acest caz va depinde și încrederea (sau lipsa de încredere) pe care toți aceștia o vor acorda instituțiilor statului și Justiției.

În încheiere, țin să subliniez că apreciez faptul că domnul ministru Cătălin Predoiu a răspuns scrisorii mele deschise. Acest lucru dovedește (spre deosebire de alte cazuri) că domnul Cătălin Predoiu este preocupat de imaginea publică a ministerului pe care îl conduce. Și sper că va întreprinde toate demersurile legale legate de respectarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, fără a mai fi necesare alte interpelări publice. Toți cei pe care i-am menționat (și mulți alții) își doresc ca România să fie un stat de drept. Și așteaptă fapte care să probeze acest lucru.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!