Mircea Geoana. E tarziu pentru o demisie?

Sunt mai putin de doua luni de la alegerile prezidentiale iar fostul candidat Mircea Geoana (cinci milioane de voturi, sa nu uitam) pare sa se transforme pe zi ce trece in propria-i fantoma.  O umbra a fostului barbat politic devenit intre timp magnet de zeflemele, tinta pentru ironiile lui Adrian Nastase,  catalizator al dispretului public si hashtag pe Twitter.  Polul ridicolului in Romania  s-a mutat pentru cateva zile in biroul presedintelui PSD.  Niciodata in 20 de ani un personaj politic de o asemenea anvergura nu a fost victima unui proces atat de rapid de degradare a imaginii publice.   Nascut fara voie in zodia adversarilor lui Traian Basescu, domnul Geoana  a trait fara convingere comedia electorala si plateste acum pretul propriilor greseli si al arogantei de a fi crezut, pentru scurta vreme,  ca poarta o lupta ca in filmele americane in care minionii inving monstrul.   Lucrurile s-au mai schimbat insa si prin filmele alea iar daca ar fi urmarit pelicule europene, domnul Geoana ar fi stiut ca, de multe ori, eroina alege sa ramana cu satirul batran.

Merita? Merite?

Merita presedintele PSD sa fie ciuruit in felul acesta?  Tentatia e sa spun ca da. Nu mai insir aici lista greselilor facute de domnul Geoana. S-a tot scris despre ele,  inventarul a fost facut. Va propun insa altceva: sa ne amintim de Mircea Geoana cel de pana la alegeri.  Are, din punctul meu de vedere, cateva bile albe.  In primul rand a reusit sa tina PSD-ul unit si relativ solid, astfel incat sa il aduca la guvernare dupa 4 ani de opozitie in care nimeni nu i-a dat presedintelui PSD vreo sansa sa ramana in functie, cu atat mai putin sa se transforme intr-un candidat viabil la prezidentiale.  Sa nu uitam, PSD venea dupa guvernarea Nastase, competenta economic dar oribila din punct de vedere al criteriilor politice.  Fie si numai simpla sa prezenta in fruntea partidului a transformat PSD intr-un partid relativ respectabil.  E meritul lui Mircea Geoana.

Asa cum tot meritul sau este ansamblarea  formidabilei coalitii de la prezidentiale.  Sa ne inchipuim ce s-ar fi intamplat daca in locul lui Geoana ar fi fost Nastase.  Eu nu cred ca PNL-ul ar fi intrat intr-o astfel de intreprindere sinucigasa, cu toata incrancenarea anti-basesciana a domnnului Antonescu si  indiferent de aranjamentele puse la cale de Viorel Hrebenciuc.   Mircea Geoana mai are si meritul de a fi reusit sa adune, spuneam mai sus, 5 milioane de voturi.  Bun, multe dintre ele erau voturi negative anti-ceva-orice, dar ele au mers spre Mircea Geoana nu spre Ioan Talpes sau Corneliu Vadim Tudor.  Nu putem pune totul pe seama aparatului de partid, a fraudelor si a sprijinului lui Crin Antonescu.  Un alt plus in dreptul inca-presedintelui PSD este si capacitatea de a-si subordona orgoliul interesului politic imediat.  Solutia Johannis nu i-a apartinut dar era cat pe ce sa ii puna in brate presedintia.

Un alt merit, mai greu cuantificabil, al domnului Geoana este acela de a fi  reusit, pana la un punct,  sa propuna un model ne-mesianic al liderului politic roman.  Cu un cv decent si o figura de premiant,  Mircea Geoana parea a fi doar un produs de  clasa medie  al unei tentative de impunere a unui regim meritocratic embrionar in politica romaneasca.

Back to the future

A dat-o in bara.  A dat cu oistea in gard rau de tot.  Fie si numai pentru irosirea unui urias capital politic, domnul Geoana  trebuie sa raspunda.   I se cere insistent demisia iar colegii sai nici nu mai fac cine stie ce eforturi de mimare a respectului fata de seful de partid.  Ironia e stapana in aproape orice propozitie care il vizeaza, e prezenta  in orice zambet care ii este adresat.  Reporterii care tin microfoanele fac eforturi sa ramana seriosi.

In fata tuturor acestor lucruri, domnul Geoana mimeaza brav nepasarea si marsaluieste cu incapatanarea unuia caruia i s-a jucat o farsa dar nu vrea sa le dea satisfactie rautaciosilor.   Din punctul asta de vedere, domnul Geoana continua sa aplice nefericita tactica din ultimele luni ale prezidentialelor: “Fa-te ca nu exista si va disparea”.   Ei bine nu, nu va disparea.  Macar atat credit acordati-le, domnule Geoana, adversarilor si prietenilor dumneavoastra cati or mai fi.  Vor tine minte.  Umilinta “atacului energetic”  se transfera inclusiv asupra celor care va sprijina.  Si niciunul dintre ei nu va iubeste atat de mult incat sa o accepte pe gratis. Poate doar Nicu Banicioiu Poltergeist.  Restul nu.

Ce-i de facut?

In vremuri in care profeteste razboiul civil, domnul Geoana ar putea sa incerce un gest curajos.  Acela al demisiei din fruntea PSD.  Sigur, se vor gasi unii care vor spune ca e tardiv.  Nu e.

Mircea Geoana este genul acela de politician care are rareori initiativa. O eventuala demisie  ar putea sa ii mai restabileasca din prestigiu.  Incredintarea calculat-altruist a  misiunii de conducere a partidului altcuiva (cel mai probabil unui grup care sa reuneasca factiunile importante)  nu poate decat sa ii ofere domnului Geoana un ascendent moral in vederea apropiatului congres.   Intoarcerea la rolul de individ responsabil,  cu toti boii acasa  si preocupat de soarta partidului este, cred eu, un argument suficient pentru un om care nu prea mai are multe lucruri de pierdut. Pentru  PSD,  demisia domnului Geoana ar putea inseamna o sansa rara de a-si negociea in interior viitorul, de a trece la operatiune de damage-control, inainte ca tensiunile dintre grupari sa explodeze.    Asta este, de altfel,  cel mai  important lucru.

Razboiul civil despre care vorbea Mircea Geoana exista intr-adevar. Doar ca e la PSD. Deocamdata nu a luat amploare dar cine are vreun dubiu cu privire la directia in care merg lucrurile? Partidul  e slabit si incepe sa semene tot mai mult cu PDSR-ul anului 1997 cand doar Adrian Nastase si vreo doi baroni locali mai fluierau a paguba prin preajma lui Ion Iliescu in sediul central (pierderea lui Valeriu Steriu zilele trecute e un semnal ca si zonele de interes special incep sa se indeparteze de partid).   Isi doreste cineva o alta Alianta pentru Romania in locul unei opozitii cat de cat inteligente si solide?

Incapatanandu-se sa mearga in felul in care o face  pana la congres,  Mircea Geoana isi prelungeste agonia, isi anuleaza micile sanse de  supravietuire politica si gireaza un proces lent si ingrijorator de disolutie a unuia din marile partide ale Romaniei.  Mircea Geoana  nu a reusit in tentativa de a transforma din nou PSD in principalul partid al Romaniei. Poate insa sa il salveze.

PS:  Si Mircea Geoana l-a folosit pe Aliodor Manolea, zice Cristi Sutu. In ce ma priveste, am vorbit o data cu domnul Manolea cand presedintele Traian Basescu a venit la Realitatea FM in timpul campaniei electorale.   Judecand dupa  morga serios-neprietenoasa  pe care o afisa fara vreun motiv clar, am crezut ca e de la SPP.   Am inteles ca nu e asa atunci cand mi-a cerut pe un ton autoritar sa intervin pentru a-l opri pe cameramanul RTV care ii filma, prea insistent pentru gustul domnului Manolea, mainile domnului Basescu.  L-am refuzat (nu e ca si cum as fi putut face ceva, chiar daca as fi vrut). Cameramanul a continuat sa filmeze ce a crezut de cuviinta  pana la finalul interviului.