RSS Feed

Naţionalizarea entertainmentului. De ce plătim campioni (la handbal) din bani publici? Dar ce nu plătim?

vezi toate articolele de
21 Feb la 12:46 95 comentarii 2 vizualizari.

Teza: în România, am naţionalizat entertainmentul ultracomercial am relansat entertainemntul naţionalist, restul l- am privatizat.

O formă de naţionalizare. Adică am preluat bugete, dar în proprietate publică rămâne o vagă imagine şi o mare mândrie, la fel de vagă deşi foarte mare.

De ce o plătim pe Neagu? Un scandal nou este cel lansat de Tolontan, care ne informează că echipa de handbal CSM Bucureşti primeşte un buget de 15 milioane de euro. Cu un salariu spectaculos pentru cea mai mare handbalistă de pe glob: Cristina Neagu.

Rama articolului: Firea “îşi face imagine” cu Neagu. Mai general, Neagu e cel mai scump bugetar sau, mă rog, angajat plătit cu bani publici. Mai sunt daţi exemple şefi de la CEC şi Eximbank.

Dacă mi-l dai exemplu pe Gheţea, plătit din bani publici după ce a susţinut abuzul bancar privat timp de decenii, mai că aş zice să i se dubleze salariul lui Neagu şi să i se ia lui Gheţea.

Dar discuţia este despre cum cheltuim banul public în general. Fotbalul a înghiţit enorm, popul (adică muzica comercială în generală, nu vă gândiţi doar la un stil) românesc la fel.

Am alimentat statut de “star” (prin excelenţă “privat”, capabil să scoată bani din buzunarul consumatorului), am creat o industrie a entertainemntului pe bani publici.  De la fotbal, panseluţe până la Pleşu şi Tudor Chirilă toată lumea a stat la masa publică şi a cules roadele ca entertaineri, ca “ceva frumos”.

Sigur, după ce cheltuim milioane pe concerte în aer liber, ne apucă remuşcările şi mai băgăm cîteva milioane şi în biserici. Treburile se leagă, băutură în parc, mahmureală în cadru sfînt. (din 2015)

Mai “oneşti” cu piaţa liberă au fost maneliştii, cum ziceam prin 2013, exasperat de boomul cheltuielilor publice pe pop-rock în ani electorali:

Nu am nimic cu Brenciu sau Loredana sau Smiley sau  sau mai ştiu eu cine/cîţi (mint, cu unii chiar am, dar aici vorbim de principiul banului public, nu de vedete pop). Dar prea mulţi bani locali alimentează o industrie care ar trebui să fie “comercială”. Să le dea bani sponsorii privaţi, nu tot poporul. (Să mai aud vreunul că rîde de manelişti – păi ăştia rezistă mult mai mult pe piaţa liberă decît showbizul pop ne-manelistic).

Tendinţa afacerilor cu plasă bugetară s-a accentuat după criză, fiind oricum în plin avânt după schema neoliberală. Însă în România banul public a ajuns să fie folosit, cum spuneam, la naţionalizarea entertainmentului. Cum plăţile din media private au scăzut dramatic ani de zile,  cum oamenii nu mai cumpărau bilete la orice concert, au explodat zilele-tuturor-oraşelor.

De obicei sunt văzuţi vinovaţi politicienii. Însă e de ajuns să priveşti cu atenţie o astfel de “zi a oraşului”: politicienii vor fi câştigând ceva capital electoral, dar bani serioşi iau şi artiştii şi firmele organizatoare (multe private, sau mai avem şi fundaţii “smart” care vămuiesc fondurile), sponsorii privaţi, dacă sunt, iau toată vizibilitatea deşi contribuţia lor e mai mică decât cea a autorităţilor publice, să nu uităm nici micii comercianţi care încep să alcătuiască mici armate electorale pentru care se organizează compulsiv târguri-târguleţe de parcă n-am avea oricum tot spaţiul public comercializat.

nu ne putem indigna pre auşor de o cheltuială publică dacă nu observăm că de fapt ăsta e singurul mod de mai conduce un oraş / un stat. Păi:

-  dăm bani publici la şcoli private

- dăm mulţi bani   publici pentru sănătate privată şi o privatizăm subtil pe aia publică

- am privatizat industriile cheie dar am recuperat Cântarea României: volumul trupelor de folclor şi de tot soiul de altfel de entertainment de bâci naţionalist a crescut enorm. E de ajuns să te uiţi pe un buget de consiliu judeţean să vezi orgie cu tulnice şi lălăială populară

- dăm bani unor companii multinaţionale ca să-şi facă investiţiile şi să-şi care profiturile private (vezi enorma chetă naţională pentru energie verde pe timp de criză!)

- Untold-uri şi alte asemenea, de care dacă te iei îţi sar în cap managerii urbani care-ţi explică ce mare şmecherie e să transformi autorităţile publice în SRL-uri

- concesionăm enorm şi ajutăm de la comercianţi cu lemn brut, la dezvoltatori imobiliari să facă un bănuţ tot prin intermediul resurselor publice

Desigur, cel mai amuzant la criticile liberale ale risipirii banului public e că ignoră constant că dacă iei top 20 afacerişti din orice oraş şi îi cauţi la businessuri, e imposibil să nu dai peste câteva conducte lipite la banul public, conducte mult mai trainice decât firimiturile culese de politicieni şi alţi răpitori de talie mică. Iar asta nu e neapărat aberant, ci mai curând firesc într-un capitalism lăsat care nu a apucat să acumuleze prea mult capital.

Exemplele pot continua, esenţa e că ambiguitatea public-privat a tot crescut. Publică e datoria, profitul e privat.

Deci o mai putem urla o dată: nu mai cheltuiţi atâţia bani cu zone presupus comerciale, încurajaţi sportul de proximitate, faceţi terenuri pentru oamenii care vor să facă sport gratis şi neînghesuit. Noi ce-am făcut? Am închis în casă sportul ca mişcare naturală, de sănătate: i-am luat cetăţeanului spaţiul public de sport şi i-am dat sport la televizor. Mai mult, şi bruma de terenuri şi bazine publice sunt o înghesuială de antreprenori care le concesionează şi care te mai taxează o dată. Lipsa de respect pentru banul public trebuia dublată de respectul tâmp pentru întreprinderea (cică) privată.

O întreagă pătură de manageri urbani au început să promoveze oraşul ca pe o platformă de marketing şi infrastructură pentru diverse afaceri publico-private. Se visează la oraşul de succes, care trăieşte în jurul unor evenimente sportive, culturale şi se dezvoltă în jurul lor: ne doare în cur de periferie, infrastructură care să integreze, visul e să conservăm o pătură de mijloc cu locuri de joacă, de culturalizare şi, eventual, bariere care să nu lase chiar pe oricine la festin.

Aşa că, da, nu e corect să avem bugete publice pentru staruri de sport profesioniste care ar trebui să primească bani serioşi privaţi – deşi e o într-adevăr extraordinar să vezi o sportivă precum Neagu jucând.

Dar când vezi câte miliarde se pompează în tot entertainmentul sportiv sau muzical te întrebi dacă de la Neagu trebuie să pornim.

Nu Neagu e problema, nici măcar acele echipe  fantomă de fotbal care au supt compulsiv bani de prin Prahova, Bacău etc., ci faptul că nu instaurăm un principiu prin lege: încurajăm infrastructură sportivă şi sport amator, ne asumăm că nu o să mai fim în mari competiţii, ne asumăm că vedetele pop şi populare vor cânta mai puţin fără să vândă bilet. Limite maximale de buget impuse prin lege trebuie instaurate în toată partea de cheltuială  “estetică”, indiferent că e pe hore şi sârbe sau pe trupe pop-rock obosite.

Ca să nu sabotezi sporturile puţin populare, ideală ar fi probabil plafonarea rezonabilă bugetelor prin lege. Aşa că poţi să ai şi echipă de profesionişti, doar ca încurajare pentru practicanţi amatori sau spectatori împătimiţi de sport.

A doua chestiune, mai greu de impus prin lege, dar uşor de urlat civic măcar, este să desparţi cultură de culte şi de entertainemnt. Din bugete afli că se cheltuie enorm pe ceva numit “cultură”, dar tu n-ai o librărie în oraş şi când colo vezi că a ajuuns cultură o perpetuă distracţie bisericos-naţionalistă-târgoveaţă.

Aşa că ori renunţăm să o mai plătim pe Neagu dar şi pe TOŢI CEILALŢI ENTERTAINERI SPORTIVI POP-ROCK-FOLCLORIŞTI etc., ori o lăsăm baltă şi le dăm bani celor mai buni, măcar avem ce vedea. În aşa tsunami de cheltuială publică pe distracţie, măcar să petrecem ca lumea.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

95 comments

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali google guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste riscograma romani rosia roșia montană Rusia securitate Senat sindicate sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!