RSS Feed

Ne-am încordat şi am analizat dublul standard în alimente. A fost eroic

vezi toate articolele de
26 Jul la 20:41 comenteaza acum 649 vizualizari.

Ministrul agriculturii și echipa lui ne-au arătat astăzi rezultatele analizei dublului standard în compoziția unor produse alimentare de supermarket. Același produs, aceeași companie, standarde diferite în calitate. Asta era de demonstrat, și deja se văzuseră diferențe după analizele altora din Est sau după analize independente făcute deja aici. Nouă ni s-au prezentat oficial diferențe de calorii și proteine din care trebuie să deducem ceva. Ceva misterios.

Scandalul a fost declanșat de ceva timp de grupul Vișegrad (Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria). Comisia Europeană deja a constat că nu e gargară – deși uneori retorica a ajuns la formulări precum ”food apartheid” – , că e ceva serios din moment ce a recunoscut public că trebuie făcut ceva (nu știm exact ce).

Ministrul Daea ne-a informat azi că, de fapt, România a fost cea chemată de Comisie să testeze, să facă ceva. Și am făcut. Greu, ne-am tot gânddit cum să abordăm problema. Ministrul a trimis scrisori către omologi, a făcut comisii , s-a zbătut mult până a cumpărat o sacoșă cu niște crenvurști, conserve de pește și parizer.

Apariția specialiștilor în frunte cu ministrul a dus la o comedie a ezitării, a fugii de minima responsabilitate. Nu pentru că n-ar fi avut rezultatele. Ci pentru că nu au vrut să tragă nicio concluzie. Mai că nu am fost trimiși să ne interpretăm rezultatele singuri. Am înțeles că sunt diferențe între produse, dar autoritățile n-au spus, mai departe, decât că le dau la Comisie și cu asta basta.

N-avem motive să sancționăm, nu putem, aceste produse nu dauneaza sănătății. Asta e cea mai importantă concluzie. Dar o știam deja. Dacă era ceva dăunător sănătății nu mai era vânzoleală politică în Uniune. Era caz de amenzi, sancțiuni și gata. Dar e vorba de standarde. Ca să nu mai zic că e vorba și de prețuri…

”Nu dam numele comercianților”, spune ministrul. Nu mi se pare normal nici asta. Singura pedeapsă e cea mediatică, deocamdată. Nu acuzi pe nimeni, dar spune-mi pe cine ai testat și ce a ieșit, asumă-ți măcar atât. Interesant ar fi să-mi spui de ce nu ai testat companii din mai multe țări. Pentru că alte teste au arătat nereguli și în paralela Franța/România, de exemplu, iar Franța a lipsit din prezentarea de azi.

Soluția? Facem facultatea de agronomie, dup-aia pe aia de chimie și apoi ne interpretăm singurei rezultatele date de niște jalnice apariții care o făceau pe specialiștii neutri.

Nici bulgarii nu au dat, de exemplu, numele companiilor, dar măcar au zis o chestie simplă, că sunt diferențe clare în dezavantajul consumatorului estic:

Agriculture Minister Rumen Porozhanov told reporters after a cabinet meeting that laboratory tests had found different ingredients in seven of 31 identical-brand food items sold in Bulgaria. Experts also found that 16 of the products had been sold at higher prices in the European Union’s poorest state, he said.

“It definitely causes anxiety,” he said. “The double standards are a fact”.(Reuters, după ce au făcut și bulgarii testul)

A fost transmisă senzația că am fost împinși să facem și noi un test și am obținut apoi ceva, nu știm ce, toate astea nu arată decât impotența politică a oficialului român de orice fel. Lui nu-i i-e frică de UE. Lui i-e frică și de o sticlă de Cola. Nu vrea să se lege la cap cu o discuție prea periculoasă pentru liniștea de demnitar.

Alte țări care au testat au dat numele produselor. S-au constatat abateri de la rețete din goană după profit. Firmele s-au apărat că se adaptează la ”autohton”, ceea ce e evident ipocrit. În ROmânia, din păcate, politicienii nici măcar nu încearcă să demareze dezbaterea. Senzația e că ar face orice numai să nu-și facă probleme cu armate de lobbyști și avocați. Un exemplu de știre despre alții:

For Coca Cola, tests serve to confirm widely reported claims that versions of the soft drink sold in Slovakia, Hungary, Bulgaria and Romania contain isoglucose made of corn, which is much cheaper than the regular sugar (sacharose) added to the drink in Germany, Austria, Poland and the Czech Republic.

“Our products are made to the same high quality across Europe and the world, based on the recipe we have been using for 125 years. In some countries, we use different types of sweetener, but this has no impact on the quality of the product,” Ibolya Szabo, senior communications manager at Coca Cola Europe, told EURACTIV.

Meanwhile, the company told EURACTIV Slovakia that isoglucose was also used in United States and claimed that the discrepancy was a result of technical considerations in the production process. (sursa)

Să mai spunem că noi am verificat produsele astea:

noua produse din categoria branzeturilor, doua produse din categoria unt, un produs din categoria smantana, sapte produse din categoria sunca, trei produse din categoria carnati, un produs din categoria crenvursti, trei produse din categoria peste, doua produse din categoria ficat si un produs din categoria ciocolata.

S-au constatat diferente la: parizer de porc, carnati pentru gratar, conserva de peste, pateu, bacon, sunca, conserva macrou, conserva hering si conserva macrou.
Nu ne-am atins de megacompanii de carbogazoase sau de cafea sau de giganți producători de condimente (la bulgari era o mare diferență la piper, de exemplu).
Dezbaterea a fost prea mult timp bagatelizată, spunându-se că e o istericală a neoconilor din grupul Vișegrad. Dar:
- discuția nu trebuie să fie confiscată de ultraconservatori; e absolut normal să dezbatem public ce, unde se mănâncă; Comisia a asimțit cât de sensibil e subiectul;
- lupta pe eticheta alimentelor de zi cu zi e politică – dacă pui îndulcitori mai mulți pentru unii și le iei uneori aceiași bani, măcar să se știe oficial
- Estul are o rată foarte bună de profit. România e printre campioane. În primul rând prin mână de lucru ieftină, dar și prin mâncare ieftinită artificial prin ingrediente la limita acceptabilului – și de capitalul autohton și de ăla transnațional, să fim înțeleși. Deci, din nou vorbim de un control intern, dar și de negocieri mai dure la nivel european pe marginea standardelor unor companii multinaționale.
Autoritățile române au acționat, așadar, cam așa: noi n-aveam nicio problemă, dar ne-au forțat ăștia; am făcut niște teste; nu moare nimeni; le trimitem la ăștia poate, cine știe, o să avem olecuță mai multă carne în parizer; oricum, ne pare rău că am deranjat.

Să amintim și declarația fostului ministru al agriculturii, Achim Irimescu, cel care, lucrând atâta timp la Bruxelles, s-o fi dumirit că măcar chestii de bun simț minimal trebuie totuși spuse, că nu se supără multinaționala de la atâta lucru:
„Aici este o piaţă în care importa­to­rii se orientea­ză şi aduc produ­se la sfârşit de ter­men de valabili­tate sau chiar de­păşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face dato­ria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii con­trolează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?”

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!