Noul program de guvernare aduce stagnare ori creştere recesionară în 2012?

Noul guvern promoveaza si un nou program de guvernare. Acest program are 3 mari componente : 1) realizarile guvernarii precedente, 2) continuitatea elementelor de strategie economica de sorginte FMI, 3)masuri de tactica economica si de marketing pentru a capta voturi suplimentare. Ceea ce pare sa nu sesizeze nici acest program guvernamental este ca pentru cresterea avutiei si prosperitate este necesar suportul tuturor componentelor mixului de politici macroeconomice inclusiv politica de credit si monetara.

Noile norme de creditare reprezinta o dezavuare a eurizarii economiei. Aceasta schimbare de politica opereaza incepand cu 2012 si este surprinzatoare cel putin din perspectiva telului aderarii la euro in 2015. Cu o politica monetara si de creditare restrictiva, stagnarea ori cresterea recesionara in 2012 pot fi considerate un succes guvernamental.

Stagnarea economica reprezinta o evolutie a economiei in intervalul +/-1% care creeaza locuri de munca. Cresterea economica recesionara reprezinta o crestere economica redusa incapabila sa creeze locuri de munca. Din perspectiva cresterii economice cele doua se suprapun in intervalul 0 si 1%.

1)Realizarile mentionate sunt cresterea economica, somajul cu 2% sub media europeana, cea mai mica inflatie din ultimii 20 de ani, deficitul bugetar in interiorul tintei stabilite cu FMI, “singura tara din UE care a redus rata de politica monetara cu scopul de a incuraja creditarea si a stimula consumul populatiei”.

Cresterea economica a anului 2011 este una recesionara, incapabila sa genereze locuri de munca, fiind rezultatul surprizei din agricultura si unui efect tehnic datorat scaderii masiv edin anii anteriori. Acest effect numit in piete “ dead cat bounce” este similar saltului la contactul cu solul a unui corp inert cand este lansat de la o inaltime considerabila. Fiind un an electoral, sunt necesare multiple ajustari ale valorilor pentru cresterea economica pana la o valoare fidela, in plus sau in minus e.g. in 2008 cresterea initiala a fost 8.2% iar dupa revizuiri 7.1%.

Somajul mai mic cu 2% decat media europeana nu este un motiv de bucurie in conditiile migratiei de sute de mii din ultimii ani si a unei raportari mai transparente a celorlalte tari europene. Suplimentar Romania nu a reusit sa ajunga in toata aceasta perioada la nivelul locurilor de munca din 2008.

Inflatia care afecteaza buzunarul populatiei, cea la care se uita europenii si cea din criteriile de la Maastricht este cea medie anuala si nu cea de sfarsit de an. Aceasta inflatie medie anuala s-a situat anul trecut la nivelul de 5.8% si este a treia cea mai mica valoare din ultimii trei ani. O tinta prea ambitioasa de sfarsit de an vine cu costuri majore dupa cum am sugerat in “Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase?”

Deficite bugetare in tinta sunt usor de realizat in conditiile existentei arieratelor si a datoriilor conditionate ( datorii castigate in instanta). Suma dintre deficitului bugetar, arierate si pro rata datoriilor conditionate corespunzatoare anului 2011, este mai mare decat deficitul din 2008.

Dobanzile in marea majoritate a tarilor europene sunt semnificativ mai mici decat cele din Romania de ani de zile. Si cu noile scaderi minore dobanzile reale sunt semnificative in Romania. Cumulul de masuri de politica monetara care ar fi necesare sunt mentionate in opinia “BNR reduce catinel dobanda. Efectele in economie … peste un an”

Noul regulament de creditare descurajeaza creditarea si frineaza consumul populatiei. In mod evident avem de a face cu cel putin un “typo” in noul program de guvernare.

2)Strategia economica de inspiratie FMI se refera la ipoteza economica gresita a expansiunii economice in conditii de devalorizare interna si consolidare fiscala pe fondul unei perioade recesioanare.

De-a lungul timpului, s-a clamat succesul ipotezei privind expansiunea economica in conditii de consolidare fiscala in cateva cazuri. Detalii referitoare la aceste cazuri pot fi consultate in The “Austerity Myth”: Gain Without Pain? ( pentru Danemarca, Irlanda, Finlanda si Suedia) si in “Latvia’s Internal Devaluation: A success Story?” (pentru Letonia).

Reformele statului de ispiratie neoliberala continua si sub noul program de guvernare, iar tot efortul de privatizare este comprimat in cateva luni ( oportunitatea privatizarilor in 2012 am discutat-o in “2012 anul privatizarilor?”)

3)Masurile de tactica economica si marketing sunt menite sa atraga voturi de la diferite categorii de electori.

Romania se angajeaza in programul de guvernare sa se claseze in primele 15 locuri la Olimpiada de la Londra.

Se doreste deschiderea circulatiei pe alti 200 km de autostrada care probabil se afla in diferite stadii de executie.

Exista programe care vizeaza diferite categorii de electori de genul mamelor, tinerilor someri etc.

Exista si programe bune dar cu alocare modesta de resurse devenind mai mult un element de relatii publice decat un support pentru dezvoltarea economiei.

Un astfel de program, avand ca inspiratie unul similar din Ungaria, se numeste Kogalniceanu si se adreseaza IMM-urilor. Sumele alocate programului sunt minore pentru potentialul acestuia.

Cresterea salariilor si pensiilor este conditionata de indeplinirea simultana a diferiti indicatori. Cresterea economica de 2.1% si un deficit bugetar cash de 1.9% ( cu reducerea arieratelor la zero) nu se pot realiza simultan in 2012. Daca conditionarea prentru cresterea salariilor ar fi fost legata de un singur indicator probabil ca acesta ar fi fost “fortabil” dar cu mai multe, probabilitatea de realizare scade semnificativ. Situatia este similara cu o problema clasica in finantele comportamentale , numita problema Lindei in care dupa o poveste sforaitoare privind educatia si preocuparile tinerei se intreaba ce este mai probabil ca dupa 20 ani Linda sa fie functionar or functionar si sa aiba preocupari feministe. Marea majoritate a respondentilor sunt prinsi de ancorele incluse in poveste si nu estimeaza correct faptul ca probabilitatea scade pe masura ce mai multe evenimente trebuie sa se realizeze simultan.

Incercarea de dezeurizare rapida a economiei prin introducerea de restrictii la creditarea in valuta este interesanta mai ales analizata prin prisma retoricii pro-euro sustinuta de BNR. Noul regulament de creditare incearca sa repare greseala anului 2007 in care pe fondul aderarii la UE, Romania a “uitat” dobanzile la moneda nationala prea sus, a permis intarirea monedei nationale si a liberalizat creditarea. Ca urmare a celor trei miscari o mare parte din populatie este blocata in credite in valuta a caror valoare in moneda locala a crescut de atunci cu 40%.

O incercare similara de limitare a creditarii a fost introdusa pentru cateva luni de BNR si in noiembrie 2008. Aceasta miscare in realitate explica ceea ce datele arata ca un “sudden stop”, o oprire a finantarii. Finantarea s-a oprit, pentru ca in perioada de tranzitie de la vechile la noile norme nu mai era posibila creditarea. Regulamentul ce limita finantarea la inceputul anului 2009 confirma cat de departe erau autoritatile romane de intelegerea situatiei internationale ( o declaratie in acest sens poate fi urmarita aici ) . Acesta s-a suprapus peste “ochiul furtunii”. Restrictionarea creditarii, dobanzile si rezervele excesive pentru o perioada recesionara, normele de restructurare rigide, provizionarea pierderilor dupa reguli abrazive locale sunt motivele reale (si nu politica guvernamentala) pentru care impactul crizei asupra economiei Romaniei si a echilibrelor macro a fost mai mare decat in cazul altor economii similare.

Noul regulament de creditare incearca fortarea creditarii in moneda locala atat pentru credite ipotecare cat si pentru cele de consum prin impunerea unei asimetrii in conditii. Deoarece putine banci au implementat noile norme iar lichiditatea in moneda locala este restrictionata la scadente scurte si este neuniform distribuita,  aceasta schimbare va opera ca o frana atat asupra consumului cat si asupra piete imobiliare. Finantarea la 7 zile contra colateral titluri de stat usureaza finantarea statului si ajuta cele 4 banci Romanesti care participa la morisca, dar nu ajuta finantarea in moneda locala pe termen lung.

In conditiile existentei sicanelor la nivel monetar si al politicii de credit, noul program de guvernare ar trebui felicitat daca reuseste in 2012 stagnare economica or o crestere recesionara.

Preluat cu acordul autorului de pe lucianisar.com