RSS Feed

Nu poţi să repari o maşină stricată cu o cheie stricată

vezi toate articolele de
03 Apr 2010 la 14:35 79 comentarii 1405 vizualizari.

Nu poţi să repari o maşină stricată cu o cheie stricată, mi-a spus un profesor din Urlaţi la întâlnirea pe care am avut-o în această săptămână cu directorii şi profesorii din zonă pentru a discuta Legea Educatiei. Nici unul dintre ei nu a contestat necesitatea reformei în educaţie, implicit a unei legi care să reglementeze un domeniu atât de dereglementat.

Am fost de acord că principiile care stau la baza legii sunt absolut pertinente, cum ar fi descentralizarea, crearea de competenţe, implicarea comunităţii.

Legea cuprinde nenumărate neconcordanţe între articole, inclusiv formulări ambigue care lasă loc intervenţiei discreţionare a ministerului. Aceste detalii cu buna voinţă politică şi renunţând la argumente de genul “e legea mea, nu schimb nimic” sau “e legea lor, combatem tot” pot fi corectate.

Sentimentul acut al cadrelor didactice este că se legalizează imixtiunea politicului în învăţământ. Un principiu bun, cum e implicarea comunităţii, aplicat pe un teren mlăştinos nu face decât să înfunde şi mai rău şcoala.

Aş fi aproape de acord cu reglementările care privesc implicarea comunităţii locale dacă nu aş trăi în România unde sentimentul apartenenţei la comunitate este aproape inexistent, unde oamenii trăiesc izolaţi în propria lor curte, iar judecăţile de valoare sunt perimate de sărăcie, ură, pizmă, răutate, incultură. Oare cum îl va evalua un consilier local pe profesorul care l-a lăsat corijent?

Legea prevede ca organ suprem de conducere a şcolii un Consiliu de Administraţie format din 1/3 membri cadre didactice, 1/3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 reprezentanţi ai consiliului local şi care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă. Acest Consiliu aprobă, printre altele, programa şcolară, realizează evaluarea performanţelor profesionale ale cadrelor didactice şi ale personalului administrativ, sancţionează abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice, aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor.

Acest tip de conducere introdus într-un spaţiu viciat de lipsa unor criterii de valoare şi performanţă, unde cultura comunitară este o abstracţiune nu poate să nu te neliniştească. Încerc să îmi imaginez cum arată aceste consilii la nivelul comunelor unde oamenii promovaţi de partide sunt arareori reprezentanţii de frunte ai localităţii. Criteriile care fac selecţia consilierilor locali nu vizează nici şcoala absolvită, nici posibilitatea acordului între subiect şi predicat şi nici calitatea de bun cetăţean al comunităţii.

Pe ce criterii vor fi selectionaţi părinţii din consiliu? Fac doar un exerciţiu de imaginaţie plecând de la raţionamentele de campanie când darurile de campanie nu sunt pentru toti votanţii, ci doar pentru votanţii “noştri”. Şi dacă cineva îşi imaginează că doar un partid practică această masură nu doar că se înşeală, dar pică în aceeaşi capcană de a judeca în funcţie de simpatiile politice. Cum ar lăsa echipa de consilieri ai partidului X sa faca parte din treimea parinţilor pe cei care nu sunt votanţi ai partidului X?

Numirea directorului şcolii este mai mult decât neclară. Legea prevede organizarea concursului pentru director de către respectivul consiliu. Până în prezent, legea lămureşte un singur aspect. Că acest director trebuie să facă parte din corpul de experţi al managerilor. Până acum nu am înţeles dacă există un asemenea corp constituit, dar mă îndoiesc că la nivelul satelor se vor găsi aceşti experţi. Pe cale de consecinţă, ar trebui să se găsească un doritor de la oraş care să vrea să devină director la o şcoală din mediul rural. În cazul în care nu se va prezenta nici o persoană la concurs, legea nu precizează ce se întâmplă. Se poate înţelege că Preşedintele Consiliului de Administraţie, respectiv un consilier local sau părinte, va deţine funcţia de director.

Pentru a nu lăsa dascălii, cu toate deficienţele lor, la mâna politicului, structura Consiliului de Administraţie trebuie schimbată astfel încât 2/3 să fie format din profesori. Pe fond, nu poţi să repari o maşină stricată cu o cheie stricată.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
parlamentar PNL
» citeste biografia

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!