RSS Feed

O tragedie americană – ba, chiar mai multe…

vezi toate articolele de
17 Nov 2010 la 09:34 42 comentarii 1909 vizualizari.

În 2004, Time Magazine l-a desemnat drept unul dintre cei mai influenți 100 de oameni din lume. Ieri, 15 noiembrie, la Philadelphia, în cadrul unui dineu de gală, i s-a decernat premiul Benjamin Franklin pe anul 2010, distincție oferită înainte de FPRI unor personalități ca Alexander  M. Haig, Henry A. Kissinger, Charles Krauthammer sau Robert D. Kaplan. L-am ascultat pentru a doua oară în ultimii zece ani pe Niall  Ferguson (editorialist la Financial Times, profesor de istorie la Harvard și deținătorul catedrei William Ziegler la Harvard Business School).

În 2004, cartea lui “Colossus: The Rise and Fall of the American Empire” punea multă lume pe gânduri. Aseară, cuvântul lui – de o forță analitică excepțională și de o franchețe insuportabilă pentru ipocrizia anglo-saxonă – a electrizat audiența. Nelipsindu-i de fel umorul (chiar dacă este vorba de unul foarte sec, pe măsura unui ”royal subject”, cum se amuză scoțianul să se identifice) Ferguson a oferit și momente de ”relaxare”. De înțeles pentru un istoric, analiza economică prezentată a început și s-a încheiat la fel: cu un memento.

Laureatul a început prin a reaminti o tragedie de familie: fiul lui Benjamin Franklin, William, s-a situat în tabăra opusă celei în care se afla ilustrul său tată, rămânând un susținător nezdruncinat al coroanei britanice. Guvernator al statului New Jersey, tânărul Franklin a fost întemnițat în 1776. George Washington a refuzat să-i acorde până și dreptul de a fi prezent la înmormântarea soției. În 1782, William Franklin s-a refugiat în Anglia, unde a murit în 1813. Istoria unei țări care s-a născut din lupta împotriva unui imperiu, devine un imperiu și riscă să apună asemeni celorlalte imperii de dinaintea sa este plină de asemenea ironii ale sorții.

Ferguson și-a terminat cuvântul reamintind o declarație a lui Winston Churchill care poate ilustra cu mult mai mult decât tragedia unei singure familii. Acuzat că este prea pro-american, întors dintr-o vizită la Casa Albă, Churchill afirma că, în esență, poți conta oricând pe americani că vor face ce trebuie, dar abia după ce vor epuiza toate abordările greșite  – “Americans can always be counted on to do the right thing…after they have exhausted all other possibilities.” Aseară, mesajul lui Niall Ferguson către americani a fost limpede: de data aceasta, să nu epuizeze toate abordările greșite până a face ce trebuie făcut, căci nu mai au mult timp la dispoziție pentru a se juca cu pseudo-soluții.

Iată câteva dintre argumentele lui Ferguson:

·           Deși subiectul este discutat de multă vreme, în fapt, administrațiile americane nu au luat niciodată în serios pericolul ce-l reprezintă China pentru supremația lor mondială. Numai că de o bună bucată de vreme, în discuție nu mai este deloc o astfel de supremație. Ea a dispărut de mult. În joc este evitarea unei prăbușiri economice. Cum nici celelate țări occidentale nu stau pe roze, Ferguson crede că ne apropiem de momentul în care trebuie acceptat un fapt greu de tăgăduit – după cinci secole, preemința Occidentului apune.

·           Modernizarea economică începută de japonezi a clătinat mitul invulnerabilității americane încă de acum un secol. În a doua parte a secolului 20, America a câștigat Războiul Rece, dar a pierdut din vedere exact războiul modernizării economice și nu a luat în serios progresele Asiei (mai ales China și India).

·           China nu mai este de mult doar “o linie de asamblare” a produselor gândite în Occident.

·           Statele Unite consumă enorm, China investește enorm.

·           O “căsătorie” SUA-China, care ar putea ține în echilibru piața mondială, nu este practic posibilă, căci se știe foarte bine cam cum se termină un mariaj  în care unul dintre parteneri încearcă să economisească, în vreme ce altul cheltuiește și ce nu mai are.

·           Criza financiară a demitizat, dincolo de un punct de întoarcere, acel “know how” al  Statelor Unite. Nu mai există încredere în pretenția americanilor că știu mai bine ca oricine “cum lucrează economia”.

·           Aceeași criză a pecetluit o stare de fapt: delegitimizarea Statelor Unite ca supraputere mondială. Vizita președintelui american în Asia a fost un eșec. Tot ce a reușit Barack Obama în acest turneu a fost “next to nothing”.

·           În acest moment, nimeni în Beijing sau Shanghai (autorități ori antreprenori) nu mai are nici o reținere să spună “We are the masters!”.

·           China investește în tot: mobiliar, imobiliar, resurse etc. America se îndatorează.

·           Alte imperii au sfârșit pe același model. În secolul 17, mizând pe resursele din Peru și Mexic, spaniolii au sucombat ca imperiu din cauza datoriilor. În secolul 18, Franța a urmat aceeași cale. În secolul 19, Imperiul Otoman a capotat din cauza datoriilor. În secolul 20, Imperiul Britanic – la fel.  Speranța americanilor că pot ocoli scenariul căruia i-au căzut vitime alții, fără a recurge la reforme radicale, este o iluzie.

·           Toată lumea discută despre colapsul Greciei. În raportul venituri-datorii, grecii au înregistrat 312% “în favoarea” datoriilor. America? 358%! În această vreme, China reprezintă 20% din creșterea economică a lumii.

·           În acest moment, situația Americii amintește de tragedia greacă antică: înălțare-hubris-cădere -nemesis. China este gata să-și asume rolul de nemesis. În plus, are un plan. America nu are; bâjbâie după soluții.

·           De data aceasta, falsele soluții nu mai pot ajuta. Lecția de urmat fără nici o amânare: renunțarea la împrumuturi, datoriile sunt și așa colosale. Bibliografie obligatorie: Kenneth Rogoff, ”This Time is Different – Eight Centuries of Financial Folly” (Princeton University Press, 2009).

Ilustrație & Copyright 2010 – DION

Există și vești bune pentru americani? Există, crede Niall Ferguson:

  • A putut fi evitată depresia economică tip 1929.  Creditul oferit de chinezi a jucat un rol fundamental. Deși extrem de controversate, măsurile cunoscute drept  “economic stimulus” s-au dovedit cât de cât eficiente.
  • Americanii nu sunt neapărat “keynesieni”, actuala lor stare de spirit este pro-reforme.
  • Extrem de complicatul sistem de taxe poate fi simplificat.
  • Dacă după perioada Jimmy Carter, reformele cerute de Ronald Reagan au găsit în Paul Volcker un excelent designer, de ce ar fi exclus ca și în acest moment să existe oameni cu idei? Un nume de urmărit – Paul Ryan, republicanul ce va deveni în ianurie 2011 Președintele Comitetului pentru Buget al Camerei Reprezentanților.

La întors, în drum spre Washington, l-am ascultat la radio pe ministrul de finanțe american, Timothy Geithner, vorbind și răspunzând la întrebări în timpul unui forum organizat de Wall Street Journal în capitala americană. Am o veste bună pentru Niall Ferguson și una proastă pentru noi, contribuabilii americani.

Vestea bună – da, Ferguson are dreptate. China are un plan.

Vestea proastă – cel ce a uitat să-și plătească taxele înainte de a fi numit ministru de finanțe al Statelor Unite încă plănuiește să aibă un plan. Geithner știe doar că administrația Obama este înclinată să permanentizeze reducerile de taxe pentru clasa mijlocie inițiate de George W. Bush, dar se cam codește să le extindă și la americanii bogați. Până află răspunsul, mai trece o administrație, mai se iveñte un imperiu…

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala
Dorin Tudoran (născut la 30 iunie, 1945, Timișoara), scriitor, ziarist și analist politic.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Romania Curata
Curs de Guvernare

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste psd riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!