RSS Feed

Ocuparea Istoriei. Manifest și revendicări. 6% din PIB pentru educație și reintroducerea examenului de admitere

vezi toate articolele de
27 Nov 2011 la 14:35 17 comentarii 847 vizualizari.

După trei zile de ocupare și dezbateri, mișcarea are un manifest și un set de revendicări (care nu sunt încă cele finale, o nouă rundă de discuții/ocupare fiind programată pentru această după-amiază/seară/noapte, începând cu ora 16.00).

***

Manifestul:

”Schimbările nu se fac cu jumătăţi de măsură !

26 noiembrie 2011, Amfiteatrul Vasile Pârvan, Facultatea de Istorie

La început a fost un murmur. Acum este un strigăt. Am făcut mai mult decât să stăm într-un amfiteatru 100 de ore: am încercat să revigorăm o idee, să demonstrăm că studenţii încă mai au un cuvânt de spus în crearea unui viitor atât pentru tineri, cât şi pentru întreaga societate românească. Nu căutăm gloria sau recunoaşterea ci speranţa unui trai mai bun pentru noi toţi. Sperând la o societate normală, modernă şi europeană, cerem:

  • 6% din Produsul Intern Brut al Romaniei(PIB) alocat educaţiei, pentru un început de viitor, nu 1,97% pentru o generaţie de dobitoci fără speranţă.
  • Adoptarea reală a sistemului Bologna pentru că in acest moment se lucrează cu o interpretare eronată care nu duce sistemul de învăţământ nicăieri.
  • Dorim justificarea activităţii rectorului Pânzaru deoarece considerăm că a acţionat în alt interes decât al Universităţii din Bucureşti apelând la jandarmerie împotriva studenţilor(generaţia din 1991 a fost blocată de mineri, noi nu dorim să fim blocaţi de jandarmi!). Am realizat că se urmareşte o agendă politică, nu interesele unei întregi generaţii.”

Scurt, concis și aproape la obiect (”aproape” pentru că ultimul punct al manifestului, deși justificat, reprezintă, totuși, o problemă punctuală inetrnă, care ține de comportamentul unei persoane, nu neapărat a sistemului.

***

Revendicările (listă în lucru):

  • Educatia trebuie sa reprezinte principala prioritate a statului. Cerem respectarea Pactului National pentru educatie, unde se specifica acordarea a minimum 6% din PIB pentru educatie si a minimum 1% pentru cercetare.
  • Cerem alegerea reprezentantilor studentilor pe o perioada de 1 an si 6 luni, cu o perioada de campanie electorala de 2 saptamani iar votul sa se desfasoare in decurs de o saptamana pe toata durata programului zilnic de curs.
  • Dorim participarea studentilor la sedintele Consiliului Facultatii si ale Senatului Universitatii, precum si accesul la programele cu subiectele ce urmeaza a fi dezbatute si la stenogramele  sedintelor.
  • Vrem reformarea programelor universitare (60% din trunchiul canonic impus de senat, restul de 40%, la alegerea studentului, format din cursuri  teoretice sau cu aplicabilitate practica).
  • Cerem introducerea admiterii pe baza de examen (proiect, proba practica,etc) pentru toate cele trei forme de invatamant (zi, frecventa redusa, invatamant la distanta).
  • Cerem obligativitatea evaluarii profesorilor de catre studenti. Rezultatele acestor evaluari trebuie sa fie publice.
  • Universitatea apartine tuturor. Oricine trebuie sa poata participa  la evenimentele si cursurile universitatii, nu doar studentii.
  • Cerem ca accesul studentilor in Universitate noaptea sa fie permis pe baza de legitimatie sau carnet de student.
  • Cerem ca Biblioteca Centrala Universitara sa fie deschisa pe timpul noptii.
  • Vrem ca Universitatea sa nu reprezinte un spatiu de discriminare, opresiune, umilire. Trebuie sa se poata problematiza, discuta si descuraja aceste atitudini. Dorim acces la un proces real de rezolvare a acestor probleme, care sa acorde demnitate si protectie partilor implicate.
  • Studentii si cadrele didactice sunt parteneri egali in procesul educational.
  • Solicitam autoritatilor competente sa cerceteze masurile abuzive luate impotriva persoanelor care au dorit sa participe la dezbaterea publica „Universitatea si rolul ei civic” din data de 24 noiembrie 2011.

Câteva comentarii:

  • Minim 6% din PIB pentru educație și minim 1% pentru cercetare, așa cum este prevăzut în Pactul Național pentru educație, reprezintă, cu adevărat, cea mai importantă revendicare a acestei mișcări. Aplicarea ei ar rezolva multe și dintre celelalte probleme menționate. Acest punct e obligatoriu să ajungă pe masa ministrului Daniel Funeriu și a premierului Emil Boc. Și, la rândul lui, Daniel Funeriu are obligația să lupte pentru acest punct în Guvern și în Parlament (în momentul dezbaterilor și votării bugetului).
  • Reprezentarea studenților și co-participarea lor la luarea deciziilor în universități: fac obiectul ”Statutului studentului” (despre care am înțeles că se va discuta mai pe larg în această seară). Un proiect de ”Statut al studentului” există deja și, în mare măsură, răspunde revendicărilor făcute (îl puteți citi în format .pdf aici). Doar că acesta mai trebuie și adoptat prin Ordin al Ministrului Educației și apoi implementat în cartele și regulamentele universităților.
  • Reformarea programelor universitare (60% impuse de Senate, 40% la alegerea studenților). Din punct de vedere organizatoric nu-mi dau seama cum o asemenea revendicare ar putea fi pusă în practică. Structura organizatorică a unei facultăți/universități nu are cum să fie stabilită DUPĂ începerea anului universitar (moment în care studenții își manifestă opțiunea). Ce se întâmplă dacă nu există cadre didactice pentru cursurile solicitate de studenți?

Există însă o prevedere care ar putea fi îmbunătățită în ”Statutul studentului” (la care făceam referire mai sus) în care se arată că studenții își pot alege cursurile opționale și facultative dintre cele organizate de universitate. (punctul 3, litera k) Studenții au dreptul de a alege în cadrul programului de studiu un număr de cursuri opționale si/sau facultative din totalitatea cursurilor oferite de universitate). Această prevedere ar putea fi îmbunătățită, prin obligarea recunoașterii acestor cursuri în foaia matricolă a studenților și acordarea de credite, chiar dacă aceste cursuri opționale/facultative sunt urmate la alte facultăți decât cea la care este înscris studentul. Mai mult, pe baza colaborărilor dintre universități, s-ar putea introduce obligativitatea ca urmarea acestor cursuri să fie recunoscute (implicit să fie creditate) dacă sunt urmate la altă universitate decât cea la care este înscris studentul (ca exemplu: un student la o universitatea tehnică, urmează un curs de matematică organizat de o altă universitate). Desigur, o asemenea prevedere o să le dea bătăi de cap secretarelor și contabililor de pe la facultăți și universități. Chiar dacă (opinie personală), procentul 60%-40% mi se pare, totuși, mare.

  • Reintroducerea examenului de admitere la facultate – ei bine, această revendicare este, cel puțin din punctul meu de vedere, un pas înapoi. În timpul grevelor studențești din 95, una dintre revendicările principale viza tocmai renunțarea la acest examen de admitere. Atenție, această solicitare venea din partea unor studenți care dăduseră un asemenea examen de admitere și-l absolviseră. Despre inutilitatea unui examen de admitere (în condițiile unui BAC corect) am mai scris și cu alte ocazii.

Un prim contra-argument constă în faptul că un examen de admitere, la doar o lună sau două după BAC, nu ar face decât să testeze aceleași cunoștințe (ar dubla BAC-ul).

Apoi, examenul de admitere oferă premise de coruptibilitate la fel de mari ca cel de bacalaureat (doar cu accentul mutat pe cadrele didactice universitare care pregătesc studenți pentru admitere). Din același motiv, nu se poate accepta o admitere bazată exclusiv pe interviuri și/sau probe de aptitudini ori motivaționale (conform lui Murphy, ”dacă există posibilitatea să se întâmple ceva rău, atunci cu siguranță se va întâmpla” – astfel se va reinstitui moda meditațiilor pentru admitere, avantajați fiind candidații care își vor permite să se pregătească cu cadre didactice care se vor afla în comisia de admitere – lucru care intră în flagrant cu principiul egalității de șanse).

În favoarea examenului de admitere a fost adus și argumentul selectivității acestui examen (”masificarea educației superioare”, ”toți proștii și idioții fac o facultate” – am ales câteva din ”argumentele” cele mai dure). Nici acest argument nu stă în picioare. Democratizarea învățământului superior este un lucru câștigat, care nu trebuie pierdut. Creșterea educației la nivelul unei societăți este dată de educația pe care o are media societății, nu vârfurile.  Creșterea numărului de licențiați (absolvenți undergraduate) nu poate fi decât benefică din acest punct de vedere (pentru că oricum vor avea o educație superioară celor care au doar liceul).  Selectivitatea ar trebui să se producă la nivelul programelor masterale și doctorale. Desigur, aici se revine la problema indicată corect în ”Manifest”: ”adoptarea reală a sistemului Bologna”. Deocamdată, programele masterale nu au fost elaborate în conformitate cu necesitățile și cerințele studenților și ale societății, ci pentru a salva sau acoperi normele/posturile unor cadre didactice.

Solicitarea reintroducerii examenului de admitere dur pe baza argumentului selectivității  (”să nu mai ajungă orice prost sau idiot să aibă diplomă universitară”) ascunde în spate și o clauză imorală: eliminarea concurenței: cu cât vor fi mai puțini absolvenți, cu atât concurența după absolvire va fi mai mică pentru ocuparea posturilor disponibile în societate conforme cu studiile efectuate. Cei care solicită reintroducerea examenului de admitere (plecând de la premisa că ei s-ar număra printre cei care l-ar absolvi) nu au de ce să se teamă. Nu diploma în sine este cea care asigură un loc de muncă, ci cunoștințele (și calitatea acestor cunoștințe) dobândite pe parcursul facultății. Cine nu se teme de concurența de la examenul de admitere, nu are de ce să se teamă de această concurență ulterioară absolvirii unei facultăți. Cine e mai bun după 12 ani de școală are toate șansele să fie mai bun și după încă 3-5 ani de facultate. Numărul mare de studenți (concurența) este chiar o motivație în plus pentru pregătirea profesională a vârfurilor.

În fine, nici argumentul risipirii resurselor pe un număr prea mare de studenți nu stă în picioare. Pe de o parte, cum spuneam, re-evaluarea programelor masterale și doctorale pe baza cerințelor studenților și a necesităților sociale (a nu se înțelege cumva că aceste necesități sociale se rezumă la cele economice), ar trebui să asigure selecția și pregătirea reală a vârfurilor unei generații de studenți. Pe de altă parte, creșterea numărului de studenți crează, la rândul ei, o creștere a mediei educației într-o societate. Această creștere a nivelului educației într-o societate are și consecințe economice, care compensează efortul financiar făcut de societate pentru instruirea lor.

***

P.S.: În continuare sunt mâhnit/dezamăgit de lipsa de reacție a studenților din alte centre universitare ale României. Că sunt sau nu sunt de acord cu acțiunea și/sau revendicările celor care se adună la Facultatea de Istorie din București, ar trebui să înețeleagă un lucru: schimbările (bune sau rele) într-o societate sunt făcute de cei care se implică activ, nu de către chibiții de pe margine.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 


17 comments
  • 1

    Cateva completari: toate cursurile optionale si facultative SUNT acum recunoscute prin credite de studiu (ECTS) si in foaia matricola. Acel articol a fost introdus in Statut pentru ca in acest moment, in majoritatea universitatilor, desi exista “cursuri facultative si optionale”, este 0 libertate de alegere si flexibilitate (in sensul ca poti alege un curs dintr-un pachet de 3 si culmea, daca la cursul respectiv nu se inscriu suficienti studenti nu se mai face..in concluzie univ se lauda ca au flexibilitate insa cand trebuie sa alegi poti alege un curs din..unu posibil..). Ar fi ok ca un student de facultatea X sa poata parcurge orice curs recunoscut (evident) de la orice facultate a univ.

  • 2

    Chiar asa?
    Numai atat vor studentii si profesorii?

    Ma mir ca studentii nu cer si micsorarea spagii pe care au dat-o, 50% dintre ei, ca sa isi ia bacul si examenele la Spiru sau Cantemir.
    Ma mir ca profesorii nu cer marirea spagii pe care o incaseaza atunci cand vand subiectele de bac sau cand semneaza diplome de absolvire la facultati!

    Si-ar fi mai multe (foarte multe)care-ar trebui revendicate, nu-i asa?
    Dar despre alea, nu scrie nimeni!
    N-am auzit inca niciun student si niciun “amarat” de profesor sa protesteze impotriva incalacarii legii de catre rectorii care sunt, simultan, parlamentari si senatori!

    Hai sa protestam ca, uite, ne sprijina Gotiu!
    Ce articol penibil!

    Cora Dumbreanu
    2011-11-27 16:30:41 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 3

    “Şcoala de toate gradele din Franţa e în centrul unei dezbateri la fel de virulente cum a fost aceea din România în jurul noii legi a învăţământului. Criticată şi de la dreapta, şi de la stânga, şcoala franceză a trăit în ultimii ani aproape tot atâtea zile de cursuri câte de grevă, ca să nu mai vorbim de zilele de vacanţă, care, în unele luni, de pildă, în luna mai, sunt mai numeroase decât zilele în care se ţin ore. Sunt deopotrivă atacate săptămâna de patru zile de la primară şi reducerea de posturi din învăţământ, în general, scăderea numărului de ore de istorie din programă şi cvasi eliminarea celor de latină. O elevă de 15-16 ani, împodobită cu inele în nas, bărbie şi sprâncene, solicita deunăzi la televizor guvernului să trimită un profesor de filosofie la clasa ei.”
    Nu sintem unici ca geanta latina :P

    notarul de serviciu
    2011-11-27 16:50:25 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 4

    Doar asa, ca o simpla “paralela”

    Daca vreun student sau profesor universitar roman ar avea curiozitatea (si posibilitatea) sa petreaca, macar cateva luni la Universitatea Berkeley – California, ar ramane probabil indignati (ca sa nu spun stupefiati) ca regulile de invatamant, de functionare si de comportament al acelei universitati sunt de 10 ori mai stricte decat ale oricarei universitati romanesti actuale!

    De ce am ales ca exemplu Univ. Berkeley?
    Pt un simplu amanunt!
    22 de absolventi ai acestei facultati sunt detinatori ai Premiului Nobel!

    Silence is gold…..

    Cora Dumbreanu
    2011-11-27 17:21:37 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 5

    Studentii au dreptate: examenul de admitere trebuie reintrodus.

  • 6

    Cu tot respectul domnule Gotiu, va respect pozitiile, dar nu pot fi de acord cu eliminarea examenului de admitere la facultati.

    Mi-e absolut jena de colegii de anul I care au intrat la Universitate fara examen, si mi-e mie rusine ca simt ca-m invatat degeaba…

    In Vest, majoritatea invatamantului este cu plata si cu examen de admitere. Consider ca avem ce invata din Vest la capitolul management-ul invatamantului superior.

    Cu stima, un student de anul I.

    un student de anul I
    2011-11-27 18:22:09 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 7

    Raportand aceste propuneri “grandioase’prin numarul lor si prin pretentiile lor,la numarul participantilor la aceste dezbateri,acestia (dezbatatorii) devin cel putin ridicoli. Pai cine sunteti voi ma ,sa cereti? Voi nu intelegeti ca si as vi se da de pomana? Voi nu intelegeti ca voi stati pe spinarea poporului fara jena si va faceti ca studiati? Am vazut cativa dintre voi raspunzand la intrebarile unui reporter tv si am ramas uimit constatand ca,nici macar nu stiti sa indrugati doua vorbe.Ba,mai mult,unul zicea ca el nu face istoria pentru ca ar fi a de viitor ci o face din placere.Pai cum iti permiti ma sa spui asa ceva? Tu iti satisfaci placerile pe banii poporului ma? Si spui asta fara nici o umbra de jena?
    O studenta,spunea,de asemenea,ca ei,studentii,dupa ce vor temina,cu siguranta ca vor pleca in strainatate sa-si caute de lucru,pentru ca in Romania nu vor gasi ceva sa le convina.Pai de ce mai studento nu te duci tu sa faci si facultatea in strainatate,pe banii strainatatii,nu pe banii poporului roman obidit si amarat? Nu ti-e rusine sa spui asemenea gogomanii?
    Acesti studenti n-au nici o logica in capul lor. Ei nu inteleg ca sunt acolo si studiaza pe banii tarii si ca trebuie sa se multumeasca cu cat are tara sa le dea.Ei nu inteleg,de asemenea,ca tara,lumea,globul este intr-o criza fara precedent si ca mofturile lor sunt contra oricarei logici? Tarile occidentului sunt pe marginea prapastiei,ca si America,iar ei cer 6% din pib.Asta e strigator la cer? Pe ce lume traiesc astia,Doamne? Sunt convins insa ca ei sunt angajati politic si actioneaza la indemnul comunistilor pesedisti. Numarul lor este mic si ei dovedesc,prin comportamentul lor ca Basescu a avut dreptate cand a zis ca scoala romaneasca scoate si tampiti.

  • 8

    @dumitru vaduva: dumitru, asta e si skepsisu’, inveti moca pe banii naivilor de romani si apoi pleci din tara sa castigi. Investitie zero, risc moderat, avantaje potentiale imense. E simpla ecuatia ;)

    Ungureanu Paul
    2011-11-27 18:36:40 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 9

    PS, comentariul 8 e o gluma. Ma simt obligat sa mentionez asta, sa nu atraga injurii si insulte. 6% din PIB pentru niste putori e deja lipsa de bun-simt. Eu mi-am platit singur studiile afara si acum muncesc pentru a-mi plati creditul de studii (inca 4 luni l-am terminat de achitat), nu consider ca stand la mila bugetului statului roman ajung studentii performanti undeva. Daca vrei o treaba bine facuta, o faci singur.

    Ungureanu Paul
    2011-11-27 18:40:32 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 10

    din pacate actualii studenti fac parte din generatia pro (tv) pentru care satisfactia suprema este harry poter sau chat-ul pe stupizenii…
    …si nu-i vina lor pe cat este a parintilor si a societatii pentru ca dansa, societatea, asa ii vrea: semitampiti, legume in apa chioara, fara nici o idee despre ce ar trebui sa faca ei sau sa pretinda societatii in care vor trai, sa-si faca simtita vocea in spatiul public!
    singurul lor gand concret este cum sa emigreze dar ar trebui sa-si puna si alternativa nasoala: si in vest, piata muncii se restrange pentru estici…

    ps: macar sa constientizeze postura de semicetateni in care i-a adus societatea ‘reformata’ de bassescu – asa cum este creionata cu cinism de un pupinbasist pursange cum este cel care posteaza la @11 – si ar fi un castig pentru tanara generatie care este inhibata din fasa ca s-a nascut si traieste doar din mila salvatorului patriei care scoate bani din buzunar pentru a-i hrani pe studenti!
    acesti pitencatropi politici nici nu-si pun problema sa renunte macar la 20% din parandaratul pretins la orice afacere cu statul pentru a permite societatii sa functioneze la cota de avarie!

  • 11

    @trolu: scuze, corect este “cel care posteaza la @7″

    @Ungureanu Paul: de ce n-ai facut figura asta in ROU, dle Ungureanu? adica sa-ti faci studiile si sa-ti platesti scoala aici in ROU, din banutii facuti de tine la o firma din ROU!
    si-apoi cugeta si invers: ce-ar fi sa plece toti viitorii studenti din ROU sa-si faca studiile in strainatate pe credit ca si dta? ar fi posibil? ar fi recomandabil pentru civilizatia romaneasca?

  • 12

    Am facut liceul si facultatea participand la examene (treapta I si II la liceu si examen la facultate). Acum la tara duce gaina si obtine note mari la toate materiile (oricum in general materia e multa,mare parte inutila si proasta – unde foloseste un absolvent de liceu integrale? si un vagon de gramatica?), iar 42% din populatie este semianalfabeta in urma studiului C.E.

  • 13

    @trolu: Stimate domn, consider ca solutiile individuale raspund cel mai bine problemelor colective. S-ar putea totusi sa fiu prea tanar si sa ma insel, gandind astfel.

    Ungureanu Paul
    2011-11-27 19:12:41 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 14

    6% din PIB pentru educatie inseamna 18% din buget. e mult! e enorm! Mai avem si armata, pompieri, sanatate, politie, functionari, administratie, pensionari, asistenta sociala samd.
    Apoi 1,97% ala inseamna bugetul educatiei fara salarii, salariile fiind bagate in alta categorie a cheltuielilor bugetare si reprezinta 17,4% din buget. Tinand cont ca salariatii din invatamant reprezinta categoria cea mai numeroasa de bugetari, daca adunam sumele cred ca tot in jurul procentului de 6% se ajunge. Daca punem la socoteala si faptul ca o parte din bugetul Ministerului Dezvoltarii este alocata tot pentru invatamant prin investitiile care se fac in mod sigur procentul alocat invatamantului sare de 6% din PIB.

  • 15

    Nea Gutza, matale cind ai intrat ultima data intr-o universitate? Parca esti prof,nu? Nu ai studenti? Mai ascuta-i si pe ei, mai ales pe cei care chiar invata. Faptul ca te mint, ca iti ascund anbn8umite lucruri, dovedeste ca esti un “incuiat”…
    Daca nu am simti scriba fata de sistemul universitar (hai sa largim putin: de Invatamintul romanesc preuniversitar si universitar!), sigur am simti dispret fata de o mare parte din colegi si profesori. E de neinchipuit ce se intimpla! Poate nu vreti sa ma credeti, dar chiar am avut colegi pe care i-am vazut in prima saptamina a anului I si in ultima saptamina a anului III. Cu toate examenele la zi, cu media peste 9. Fara nicio idee ce se facuse in Facultate in ultimii trei ani. Trei din ei au ajuns la masterat, prezentind proiectele facute de chiar profesorii examinatori!

    Veti spune: poate ca sunt exceptii. Nu, nu sunt. E regula. Daca sunteti sincer, ginditi-va numai la notele pe care le dati dvs studentilor! Citi corijenti aveti? Citi repetenti? Nici Antonesei nu are…
    O colega, altfel, foarte buna, ajunsa la Erasmus in Spania, zicea ca cel mai greu i-a fost… sa mearga zilnic la cursuri! Si faptul ca aceste cursuri durau 8-12 ore pe zi! Si ca, pina a ajuns acasa, nu a fost sigura ca a trecut exemenele. Daca nu le trecea, trebuia sa plateasca deplasarea. Sa ne miram ca Romania are cel mai mare numar de studenti plecati la Erasmus care nu se mai intorc?

    Aceasta situatie e direct legata de disparitia examenului de admitere. Ideile (comunistoide, despre egalitate, democratie blablabla in Educatie) sunt frumoase, dar nu au corespondent in realitate. Cei mai multi tineri fac universitate pentru a impinge mai incolo momentul cind trebuie sa intre in “cimpia muncii” si sa aiba o patalama la mina. Care pot, deocamdata (ca nu exista criterii simple, clare, bazate pe necesitati si competente), fac si masteratul. Doar doctoratul poate sa mai faca oarece ordine. Intre cei ce ramin si cei care pleaca!

    Dle Gutza, in invastamint nu trebuie sa existe “democratie”. Singurul drept al studentului (folosesc termenul in sens englezesc) este sa invete si sa fie corect evaluat! Atit. Iar cit timp nu isi plateste cursurile – ciocul mic. Cind dau un ban, pot avea pretentie sa mi se dea “marfa” platita la cea mai buna calitate. Calul de dar nu se cauta la dinti. Ce-i de haram, de haram se duce. (Mai vrei?)

    Nivelul invatamintului romanesc e dat nu de “virfuri” (pe care tu le negi, dar iti place sa te lauzi cu ele), ci de faptul ca mai toti absolventii nu obtin la concursuri de ocupare o unui loc de munca (profesori, juristi, etc) nu obtin macar un 5, cu atit mai putin o nota de trecere (7). Ca toti palmasii romani CARE MUNCESC prin EU au un rahat de diploma romaneasca. O pot folosi DOAR daca se pun, cu adevarat, cu burta pe carte, in tara unde vor sa se realizeze. Altfel, cum ziceam, palmas. Iar cei cu inalta “educatie” pre si liceala sunt cel mult buni sa cerseasca, sa fure, sa se prostitueze… Nu vorbesc doar din ce am vazut in Gent sau in Belgia, era relativ usor sa ajung la Paris, in Olanda, in Germania.

    In locul dumitale, as cauta la Cluj studentii ajunsi in programe Erasmus si as discuta cu ei. Ai afla de o alta fateta a “revolutiei” studentesti. Studenti care valuntariaza, care fac faima Romaniei in lume, care prezinta studentilor straini sositi Romania cea frumoasa. Care se IMPLICA. Si ideile pe care EI le au privind reforma invatamintului romanesc. Sa stiti ca se implica, au intiative – desi mai putin spectaculoase decit ale celor sase tineri debusolati, respinsi de mai toti colegii lor. Intrebatii, ei de ce nu ocupa aulele Univ din Cluj.

    razvan
    2011-11-27 19:49:33 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 16

    @Ungureanu Paul: 13
    dle Ungureanu, sa lasam aprecierile subiective si sa gandim cum ti-am propus mai sus dar sa avem in vedere ca ROU nu este USA, UK si nici macar Cehia….
    discutia a plecat de la o lege-angajament al maretului reformator basescu, pactul pe educatie care stabileste acel procent de 6% pt educatie ceea ce parea firesc pentru o tara ca ROU care nu produce altceva decat patinoare si sali de sport in locuri exotice de unde se ia parandaratul…
    totusi iubitul carmaci a decis sa taie cel mai mult de la educatie si sanatate, plusand la servicii secrete si la propria oficina iar toate astea ar trebui sa-i deranjeze pe cei normali…

    ps: si eu mi-am platit studiile dar asta nu inseamna ca guvernarea n-are nici o treaba cu finantarea invatamantului pentru a da o sansa unor tineri care nu o au, in majoritatea lor

  • 17

    Mascarada luptei anticorupţie, propagandă a Regimului Băsescu
    Publicăm un document care demonstrează că, de la înființarea sa în 2008, Agenția Națională de Integritate nu a prins pe nimeni…

    În 1 martie 2011, Agenția Națională de Integritate a răspuns unei solicitări a GIP referitoare la rezultatele dosarelor transmise de ANI parchetelor. Astfel, potrivit ANI, în perioada aprilie 2008 (data la care au fost angajați primii inspectori de integritate) – mai 2010 (data la care activitatea ANI a fost suspendată de decizia Curții Constituționale), ANI a trimis la Parchete 175 de dosare.
    La 1 martie 2011, data la care ANI ne-a transmis răspunsul, situația acestor dosare era următoarea:
    - Într-un singur dosar (UNU) transmis de ANI, procurorii deciseseră trimiterea în judecată.
    - În 95 de dosare transmise de ANI, procurorii deciseseră Neînceperea Urmăririi Penale (NUP)
    - 79 de dosare transmise de ANI se aflau în lucru la Parchete.

    Mai mult, ANI contestase în instanță 77 dintre cele 95 de NUP-uri. Nu obținuse nici o decizie favorabilă, în 53 de cazuri NUP-urile rămăseseră definitive, restul proceselor se mai judecau.
    GIP a realizat, de asemenea, o monitorizare a rezultatelor Agenției Naționale de Integritate în dosarele care au ajuns la instanțele de judecată referitoare la primari de municipii și demnitari (secretari de stat, miniștri, parlamentari).
    Potrivit site-ului oficial al ANI („Hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată”), la 3 ani de la înființare, rezultatele Agenției sînt următoarele:
    - 0 (ZERO) hotărîri definitive favorabile ANI în dosare de confiscare a averii referitoare la primari de municipii și demnitari.
    - 0 (ZERO) hotărîri definitive favorabile ANI în dosare de incompatibilitate referitoare la primari de municipii și demnitari.
    - 0 (ZERO) hotărîri definitive favorabile ANI în dosare de conflict de interese referitoare la primari de municipii și demnitari.
    Deciziile împotriva oamenilor politici importanți cu care ANI s-a lăudat în presă au fost infirmate de procurori și judecători. (Există o singură excepție, decizia împotriva deputatului Sergiu Andon, dar nici în acest caz hotărîrea instanței nu este definitivă.)
    Astfel: – În 28 aprilie 2011, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a cîştigat definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu ANI.
    - În 20 aprilie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv plîngerea făcută de ANI împotriva deciziei Parchetului General de neîncepere a urmăririi penale în dosarul deputatului PSD Robert Negoiță.
    - În 14 aprilie 2011, fostul ministru de Finanțe Gheorghe Pogea a cîștigat definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu ANI.
    - În 16 februarie 2011, Klaus Iohannis, primarul Sibiului, a cîștigat definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu ANI.
    - În 6 decembrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv plîngerea făcută de ANI împotriva deciziei Parchetului General de neîncepere a urmăririi penale în dosarul fostului ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi.
    - În 18 noiembrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins plângerea făcută de ANI împotriva deciziei Parchetului General de neîncepere a urmăririi penale în dosarul fostului ministru al Tineretului și Sportului, Sorina Plăcintă.
    - În 27 octombrie 2010, Mircea Dinescu a cîştigat la Curtea de Apel Bucureşti procesul cu ANI.
    - În 11 octombrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins plîngerea făcută de ANI împotriva deciziei Parchetului General de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Mircea Geoană.
    - În 7 octombrie 2010, deputatul PDL Sorin Andi Pandele a cîștigat definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu ANI.
    - În 17 iunie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins plîngerea ANI faţă de soluţia de neîncepere a urmăririi penală dată de Parchetul General în cazul fostei deputate Daniela Buruiană.
    - În 28 mai 2010, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus neînceperea urmăririi penale a deputatului PNL de Arad Mihăiţă Calimente, acuzat de ANI de fals în declaraţii şi evaziune fiscală.

    Liicheanu si Plescu
    2011-11-27 23:50:35 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

alex mazilu Andrei Plesu antonescu aur Becali blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti calatorie candidatura catalin voicu cercetare cianura cluj concert crin criza CTP Curtea Constitutionala demisie Dinu Patriciu EBA economie Elena Basescu experiment Facebook FMI fotbal humanitas Iliescu instantanee intelectuali internet Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu manipulare Media Mihai Goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza ortodoxie parlament Parlamentul European pd-l PE Plesu Polirom presedintie protest radu duda Realitatea TV reforma riscograma romani romania rosia Roşia Montana salarii securitate Senat sindicate sondaj sorin oprescu steaua SUA Tariceanu tiff TRU TVR UBB uichendist.ro Vanghelie Vasile Blaga

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!