Până la urmă, cine l-a şantajat pe Cristian Diaconescu?

Vă mai amintiţi de telenovela de la Congresul PSD, cu intriga ţesută de Floriana Jucan în jurul spionării lui Cristian Diaconescu, catindatul care a devenit melancolic şi l-a susţinut pe Mircea Geoană după care s-a plâns că fraţii l-au tradat, astfel că şi-a luat jucăriile şi s-a mutat la “independenţi”?

Trădare, trădare, dar să ştim şi noi!, vorba Conului Caragiale. Dacă tot am fost spectatori la această piesă ieftină, măcar să-i aflăm finalul, deşi procurorii noştri par a fi adepţii postmodernismului, operele lor, numite şi rechizitorii, având de obicei un final deschis.

Să o luăm cronologic. Cu puţin înainte Congresului PSD, Floriana Jucan flutură deontologic pe sticlă un dosar cu 36 de pagini, referitor la Cristian Diaconescu. Jurnalista redevine celebră pentru câteva zile, în timp ce pe atunci vicepreşedintele PSD începe să aibă dubii cu privire la cariera sa politică.

Într-un puseu de virilitate politică, Diaconescu spune că are semnale că persoane din PSD ar fi dispus să i se monitorizeze viaţa pentru a încerca ulterior să-i influenţeze acestuia atitudinea la congres. Nimic despre acţiunile sale din acele zile, care l-ar fi făcut şantajabil, după cum reiese din această declaraţie făcută la Realitatea TV: “Fără a fi străini de cineva din PSD, mi se monitoriza viaţa. Apar semnale că această comandă venea din PSD şi am decis să nu mai stau nicio clipă. Indiferent de gestica mea politică, faptul că 10 zile a fost comandată monitorizarea vieţii mele, a familiei nu are niciun fel de scuză. Am înţeles că acestă monitorizare era destinată influenţării poziţiei mele înainte, după sau în timpul congresului. Am confirmarea că această monitorizare a existat”.

Ulterior, probabil pe măsură ce colegi de altă culoare politică îi oferă informaţii, Diaconescu, după ce pariase pe eşecul lui Geoană, ameninţă cu demisia din PSD dacă se va dovedi că ai lui “coledzi” l-ar fi spionat. “Nu este vorba de o simplă urmărire, există indicii că a fost făcută la solicitarea unor colegi din partid şi se urmărea influenţarea unor decizii ale mele. Nu aş mai avea demnitatea să dau mâna cu cineva care a avut de-a face cu aşa ceva. Nu ştiu, dar acea monitorizare, nu este făcută de instituţiile statului după părerea mea. Nu cunosc detalii, dar sunt momente despre care am auzit care coincid. Nu am niciun fel de temeri din punct de vedere al conţinutului, pot să facă ce vor, dar principiul…. Acest lucru s-a întâmplat. Nu mă adresam parchetului, dacă în partid aveam o clarificare necesară. Nişte politicieni, oameni de stat cei din PSD trebuiau să înţeleagă potenţialul defăimător pentru partid”, a spus Diaconescu, după care şi-a aruncat trandafirii de la butonieră, devenind “jitie” în opinia lui Mazăre sau “om om mai puţin temeinic”, vorba lui Iliescu.

A urmat o plângere la Parchet, in rem, pentru că nu avea probabil certitudinea numelor care se aflau în spatele buticului vreunui fost securist angajat cu ora să-l spioneze. Apoi, s-a aranjat politic în spatele generalului Oprea (măcar se ştie acum la adăpost de eventuale microfoane aşezate pe sub masa de la restuarantul unde cinează) şi a uitat de vehemenţa cu care cerea deconspirarea oamenilor răi din PSD, precizând doar că nu Train Băsescu se află în spatele schimbărilor din cariera sa politică.

Cazul a trecut în subsidiar chiar dacă presa (vezi CTP:  Diaconescu este o persoană labilă, lipsită de coloană vertebrală, un oportunist), importanţi oameni din societatea civilă (aia care mai este) şi lideri de partid au luat poziţie. De exemplu, Crin Antonescu: “Episodul privitor la Cristian Diaconescu este inacceptabil şi este, aşa, la vedere, o premieră în politica românească. Nu se poate ca, după ce un om politic este monitorizat, nu ştim de către cine şi cu ce, în momentul unui Congres să ajungă documentele la un jurnalst, care nu le publică, dar le anunţă unei ţări întregi. Nu se poate să se întâmple aceste lucruri şi să nu avem un răspuns de la nişte instituţii care au fost numite”.

Tsunami-ul stârnit de cazul Voicu a pus şi mai mult praful pe dosarul său, dar poate cele două anchete au vreo conexiune, iar procurorii o ţin la sertar în caz că mai au nevoie de un alt cap de acuzare pentru omul lui Vanghelie. Poate acum, după ce nu mai poate influenţa electoratul PSD, în caz că mai deţine vreo copie, Floriana Jucan va da şi alte amănunte de acea monitorizare? Sau, rămânem la faza cu praful măcar până mai ridică Diaconescu puţin capul în politică?