Primari pe ulita DNA – un demo care ascunde ce se fura de fapt azi

”A-nceput de ieri să cadă, câte un primar pe stradă”. Aceasta e poezia începutului de an 2010. Lui Mircia Gutău (Râmnicu-Vâlcea, PD-L), Antonie Solomon (Craiova, PD-L) și Dumitru Sechelariu (ex-Bacău, PSD) le-a fost trecut pe sub nas, parfumul discret al patului din celulă.

La coadă așteaptă, cu dosare în faza de cercetare, Radu Mazăre (Constanța, PSD), Gheorghe Nichita (Iași, PSD), Tudor Pendiuc (Pitești, PSD) și Gheorghe Falcă (Arad, PD-L). Departe de mine gândul de a le plânge de milă mai sus-numiților. Dar nici nu mă extaziez până n-oi vedea decizile definitive ale instanțelor de judecată și toată această cohortă de primari devenind vedete într-un videoclip de luptă împotriva violenței asupra copiilor. De genul celui de mai jos.

Deocamdată filmul ”Primarii pe ulița DNA” nu-l văd a fi altceva decât maxim un demo. Un exercițiu de imagine menit să distragă atenția de la hoțiile aflate în derulare. Majoritatea acuzațiilor au deja un deget mare de praf adunat deasupra dosarelor. Iar banii au fost de ceva vreme livrați, păpați și… emanați, mai mult sau mai puțin mirositor.

Problema reală a primarilor în discuție nu este, însă, faptul că ar fi băgat mâna până dincolo de humerus în boceaua publică, ci că, la ora actuală, boceaua e goală. Marile primării au reușit să-și epuizeze mai toate terenurile, mai toate fabricile de pe întinsul lor au ajuns fie la fier vechi, fie în portofoliul de partid, mai toate contractele de salubrizare sunt încheiate deja pe ani buni de acum înainte, biscuiții pe post de dale și hintele și toboganurile de plastic au fost amplasate mai peste tot. Iar imobiliarele stagnează. Iar când își vor reveni vor mai trece ani buni până vor fi finalizate proiectele deja avizate și aprobate. Iar din niște plombe aruncate de ochii lumii pe străzile mai luminate nu poate trăi burta cea mare a partidelor.

Aaa… nu vă faceți iluzii. Mai sunt încă multe lucruri de furat în țara asta. Parcuri industriale, șosele, poate chiar autostrăzi se vor mai construi. Și niște păduri de ras încă mai există. Și niște munți de scormonit după aur, argint, uraniu și alte substanțe rare și scumpe. Acolo se fac acum afaceri cu terenuri. Acolo se fac concesionări și exproprieri. Acolo se dă și se ia mită acum. Dar acestea se află deja în extravilan. Nu mai țin de primării. Acolo sare peștele în acest moment.

Dar cine să le ia urma președinților de Consilii Județene? Cât timp presa și opinia publică este asaltată de imaginile primarilor în cătușe, șefii de Consilii Județene pot lucra în liniște. Și pace. Desigur, la un moment dat vor ieși la suprafață și afacerile în discuție. Dar cel mai probabil doar în momentul în care va fi epuizat.

Cinic vorbind, acela va fi momentul în care vom putea răsufla ușurați. Când nu o să mai fie ceva de furat în țara asta, se va face marea selecție. Câteva capete vor mai cădea pentru a satisface setea de sânge de baron a plebei. Unii se vor muta în insulele calde să-și bronzeze osânza. Iar alții se vor apuca de afaceri pe bune.

Deocamdată, focul e la primari. Când va ajunge și la președinții de Consilii Județene va fi cu adevărat semn de primăvară.